BusinessMagazin

Tag: introducere

  • Prima ţară care SCHIMBĂ TOATE REGULILE şi introduce săptămâna de muncă de patru zile. Vezi care este primul oraş unde s-a făcut deja schimbarea

    300 de angajaţi ai municipalităţii Odsherred, din nord-vestul regiunii daneze Zealand, urmează să primească liber în zilele de vineri, începând de săptămâna aceasta, a declarat şeful departamentului de resurse umane al acesteia, Kirsten Lund Markvardsen, citată de thelocal.dk.

    La baza proiectului săptămânii de lucru mai scurte stă un proces de trei ani cu diferite iniţiative noi aduse în faţa consiliului local. O altă modificare adusă va permite locuitorilor să contacteze municipalitatea în afara orelor de program din zilele de lucru.

    „Membrii comunităţii vor putea suna mai devreme şi mai târziu de luni până joi, pentru a recompensa faptul că vineri va fi închis. Acest lucru ar trebui să ne permită să avem un serviciu municipal mai bun, oferind personalului nostru o zi liberă în plus”, a spus Markvardsen.

    Cele patru zile prelungite de lucru vor reprezenta o săptămână de lucru de 35 de ore pentru personal. O săptămână de lucru tipică în Danemarca este de aproximativ 37,5 ore.

    Cititi aici articolul integral

     

     

  • Fitbit introduce Fitbit Pay pentru plata cu ceasul şi în modelul Versa 2

    Compania Fitbit a lansat a doua versiune a smartwatch-ului Versa 2, odată cu care aduce pentru utilizatori posibilitatea de a plăti cu dispozitivul prin intermediul Fitbit Pay.

    „Noul produs se bazează pe funcţionalităţile predecesorului Fitbit Versa, dar aduce în plus şi opţiuni noi cum ar fi aplicaţia Spotify şi informaţii mai detaliate despre calitatea somnului prin funcţia Sleep Score. Ne dorim să creştem numărul utilizatorilor de smartwatch-uri şi să îi încurajăm să folosească beneficiile tehnologiei în avantajul lor”, spune James Park, co-fondator şi CEO Fitbit.

    Noul model va fi disponibil în România odată cu a doua jumătate a lunii septembrie.

    „De asemenea, cu ajutorul aplicaţiei Spotify pot asculta muzica şi podcasturile preferate. Miile de aplicaţii şi feţe de ceas, alături de posibilitatea activării ecranului Always-On fac din Versa 2 un produs versatil datorită informaţiile despre sănătate şi fitness pe care le oferă. Nu în ultimul rând, Versa 2 are autonomie a bateriei de peste 5 zile, având acelaşi preţ ca al predecesorului Fitbit Versa”, adaugă reprezentanţii companiei.

    Fitbit Pay era până acum disponibil doar pe modelul Versa 1 Special Edition. În România platforma funcţionează cu Banca Transilvania, Orange Money şi Revolut. 

     

  • Fitbit introduce Fitbit Pay pentru plata cu ceasul şi în modelul Versa 2

    Compania Fitbit a lansat a doua versiune a smartwatch-ului Versa 2, odată cu care aduce pentru utilizatori posibilitatea de a plăti cu dispozitivul prin intermediul Fitbit Pay.

    „Noul produs se bazează pe funcţionalităţile predecesorului Fitbit Versa, dar aduce în plus şi opţiuni noi cum ar fi aplicaţia Spotify şi informaţii mai detaliate despre calitatea somnului prin funcţia Sleep Score. Ne dorim să creştem numărul utilizatorilor de smartwatch-uri şi să îi încurajăm să folosească beneficiile tehnologiei în avantajul lor”, spune James Park, co-fondator şi CEO Fitbit.

    Noul model va fi disponibil în România odată cu a doua jumătate a lunii septembrie.

    „De asemenea, cu ajutorul aplicaţiei Spotify pot asculta muzica şi podcasturile preferate. Miile de aplicaţii şi feţe de ceas, alături de posibilitatea activării ecranului Always-On fac din Versa 2 un produs versatil datorită informaţiile despre sănătate şi fitness pe care le oferă. Nu în ultimul rând, Versa 2 are autonomie a bateriei de peste 5 zile, având acelaşi preţ ca al predecesorului Fitbit Versa”, adaugă reprezentanţii companiei.

    Fitbit Pay era până acum disponibil doar pe modelul Versa 1 Special Edition. În România platforma funcţionează cu Banca Transilvania, Orange Money şi Revolut. 

     

  • PRIMUL oraş din România care ar putea introduce vinieta pentru maşinile înmatriculate în Bucureşti şi Ilfov, după modelul Firea

    Primarul oraşului Comarnic, Sorin Popa, a declarat, miercuri, corespondentului MEDIAFAX, că localitatea este la fel de poluată ca şi Bucureştiul, în momente de vârf, în concedii şi vacanţe.

    Maşinile formează, în Comarnic, cozi pe kilometri întregi, vara şi iarna, spre Valea Prahovei.

    Tocmai de aceea, Popa consideră că o taxă pentru maşinile înmatriculate în Bucureşti şi Ilfov „nu e o ideea rea”.

    „E la fel de poluat (Comarnic n.r.) ca şi Bucureştiul, în momente de vârf, în concedii şi vacanţe. Nu am pe ce pune taxă, deocamdată. Trebuie găsită o cale legală. Hotărârea nu are cum să fie dată de Consiliul Local pentru că DN1 aparţine CNAIR. Mi-ar plăcea să-mi consolideze bugetul această taxă. Ideea nu e rea, trebuie găsită calea legală însă”, a declarat Sorin Popa.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ce spune un reprezentant al Greenpeace despre introducerea vinietei în Capitală: Este o măsură de care toţi avem nevoie

    Alin Tănase, coordonator de campanii la Greenpeace România, a precizat pentru MEDIAFAX că proiectul privind vinieta în Capitală şi interzicerea maşinilor sub Euro 3 în Centru este binevenit şi consideră că va duce la îmbunătăţirea calităţii aerului. Tănase spune că este nevoie şi de alte proiecte.

    „Este bine să nu mai laşi maşinile vechi şi poluante în centrul oraşului, asta ajută la îmbunătăţirea calităţii aerului. Ne ajută pe toţi, de la pieton la biciclist. Bineînţeles, când pedalezi respiri aer poluat, şi fără aceste maşini va fi un aer de o calitate mai bună. Cu cât sunt mai puţine maşini în oraş, cu atât mai bine. Este o măsură de care toţi avem nevoie. Dar sunt şi alte măsuri care trebuie luate, precum sute de kilometri de piste de biciclete sau perdele de protecţie”, a precizat pentru MEDIAFAX, Alin Tănase, coordonator de campanii la Greenpeace România.

    Citiţi mai mult pe mediafax.ro.

  • Guvernul vrea să introducă o nouă taxă pe care trebuie să o platească românii

    Guvernul va discuta la începutul săptămânii viitoare un proiect de act normativ care prevede printre altele introducerea unei taxe pe zahărul din băuturile răcoritoare, au declarat surse guvernamentale.
     
    Taxa ar urma să fie introdusă din septembrie şi ar mări preţul litrului de băutură răcoritoare cu circa 1 leu. Măsura face parte dintr-un pachet de măsuri care mai prevede creşterea accizelor la tutun, reduceri ale personalului bugetar sau eliminarea unor sporuri de care beneficiază funcţionarii.

    Măsura este iniţiativa Ministerului Sănătăţii şi este aplicată de Ministerul Finanţelor.

    Băuturile cu un conţinut de zahăr între 5 şi 8 grame la 100 de mililitri vor avea o acciză de 0,8 lei pe litru.

    Băuturile cu un conţinut de peste 8 grame la 100 de mililitri de produs vor fi taxate cu 1 leu pe litru.

    Acciza va fi datorată de producători, importatori sau cei care achiziţionează intracomunitar, dar cel mai probabil se va reflecta şi în preţul la raft.

    Pentru cele circa 4 luni de aplicare de anul acesta, septembrie-decembrie, impactul la bugetul statului este de 320 milioane lei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Trei zile pentru vot în Diaspora. Iohannis a promulgat legea care extinde perioada electorală

    „Promulg astăzi, acum şi aici Legea care ar trebui să le asigure românilor din străinătate posibilitatea de aşi exercită dreptul de vot fără a mai fi nevoiţi să aştepte ore în şir la coadă şi fără să se teamă că nu vor putea să voteze pană la închiderea urnelor. Aşadat legea este promulgată. Nouă lege introduce vootul anticipat, permite votul prin corespondentă şi reprezintă un prim pas menit să creeze condiţii pentru exercitarea dreptului de vot pentru toţi cetăţenii. Solicit Guvernului, MAI, MAE şi AEP să dea dovadă de maximă responsabilitate pentru punerea în aplicare a legii şi pentru organizarea în bune condiţii a votului. De asemenea, fac apel la parlamentarii români de diasporă, la membri ai corpului diplomatic, la partidele politice, la societatea civilă, dar şi la mass-media să informeze populaţia cu privire la noile prevederi ale legii”, a declarat Klaus Iohannis, la Cotroceni.

  • Dupa start-up-urile fintech, a venit momentul în care băncile se confruntă cu o nouă categorie de competitori

    „Eu nu cred că se mai pune problema în parametri de fintech versus bănci. Nu suntem într-o competiţie de tipul «care pe care», ci suntem în parteneriate unii cu ceilalţi pentru a deservi clientul. Trebuie să fim atenţi la conceptul de techfin, acele fintech-uri care vin dinspre tehnologie, nu dinspre finanţe. Se discută zilele acestea exemplul Facebook cu moneda digitală Libra”, atrage atenţia Sergiu Oprescu, şeful Alpha Bank şi preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor, în cadrul evenimentului ZF Bankers Summit 19.
    Techfin-urile, aceste companii mari din sectorul de tehnologie sau cel telecom care îşi fac intrarea în industria financiară, schimbă deja anumite zone ale industriei de plăţi şi de transfer de bani, pe măsură ce jucători precum Orange Money apar pe piaţă.
    „Suntem o instituţie financiară emitentă de monedă electronică, digitală, ca urmare a aşteptărilor clienţilor noştri. Este o realitate, există un apetit mare al clienţilor cu privire la consumarea serviciilor digitale, tot ce înseamnă de la online onboarding, transfer, plăţi, credite, economii, totul migrează către zona digitală”,  spune Şerban Negrescu, head of product management la Orange Money. „Pe de altă parte, trebuie să păstrăm comunicarea «face to face» pentru a aduce un confort sporit clientului, în funcţie de gradul de complexitate al serviciilor accesate.” Începând de anul acesta, Orange Money va emite carduri de debit, atât virtuale, cât şi fizice. „Ne adresăm doar clienţilor cu apetit digital crescut. De altfel, întreaga gamă de produse şi servicii a fost construită în această zonă şi cred că diferenţa ca transformare ţine în primul rând de clienţi, în ce măsură sunt cu adevărat pregătiţi”, adaugă Negrescu.
    Mai mult, reprezentanţii Orange Money susţin că există posibilitatea de a acorda şi credite către populaţie, ceea ce ar reprezenta un pas făcut de techfin înspre industria bancară.
    „În momentul de faţă, lansările de produse şi servicii se concentrează pe aşteptările clienţilor noştri, vrem să construim împreună cu ei serviciile, platformele şi interfeţele. Cu siguranţă că în momentul în care clienţii se aşteaptă de la noi să dăm credite, vom face acest pas”, mai spune executivul.
    Consultanţii din Big Four atrag atenţia că acest segment de jucători care se conturează în lumea serviciilor financiare nu şi-a găsit încă o reglementare adecvată din punct de vedere fiscal, nici măcar la nivel european. „Cei care prestează servicii financiare de acest tip nu au momentan un sistem care să le permită să plătească taxe. Există într-adevăr o propunere la nivelul Uniunii Europene, o taxă pe serviciile digitale, care încearcă să uniformizeze acest sistem, dar nu s-a găsit încă o soluţie”, explică Alexandra Smedoiu, partener la Deloitte România.
    Pentru a răspunde apetitului clienţilor cu privire la serviciile digitale, dar mai ales cu privire la nevoia de simplitate şi viteză în accesarea produselor financiare doar prin intermediul smartphone-ului, cele mai mari bănci din piaţă au înţeles că trebuie să se digitalizeze.
    „Clientul doreşte convenienţă, adică să fie totul extrem de rapid. În viitor, interacţiunea dintre client şi bănci se va face 24/7 în orice moment, în orice situaţie. Cred că vom interacţiona cu banca prin voce, prin web banking şi prin accesorii. Plăţile nu vor mai fi doar apanajul băncilor, ci al tuturor acestor entităţi financiare din spectrul respectiv. Cred că vom avea «personal financial manager» – CFO personal. Dacă ai o cultură organizaţională de tip bancă tradiţională, vei fi mai rigid şi mai puţin deschis la iniţiative pe care ar trebui să le iei într-o bancă digitală”, adaugă bancherul Sergiu Oprescu, cel care conduce Alpha Bank de mai bine de 18 ani.
    Mai mult, Florin Boldescu, şeful BRD-SocGen, este mai incisiv şi consideră că în viitor băncile vor fi digitale sau „nu vor fi deloc”.
    „Banca viitorului va fi digitală sau nu va fi deloc. Fie nu va fi deloc, fie va fi atât de relevantă încât să se vorbească despre ea, să se scrie cărţi despre ea”, notează Florin Boldescu, director executiv al BRD-SocGen, a treia cea mai mare bancă de pe piaţa locală.
    El spune că băncile din România, inclusiv BRD, sunt la începutul procesului de digitalizare. „Aş spune că în momentul acesta ne aflăm încă într-o situaţie în care aşezăm proiectele, modelul de lucru şi începem proiecte de digitalizare. Totuşi, dacă ar fi să mă raportez la întreaga piaţă, sistemul bancar românesc nu se află la un nivel de digitalizare extrem de ridicat în raport cu alte ţări.”
    Pariul jucătorilor din piaţă este însă unul îndreptat spre viitor, iar cele mai importante aspecte sunt legate de sesizarea oportunităţilor digitale şi de capitalizarea acestora. Una dintre credinţele care se conturează în această piaţă pe fondul trendurilor digitale este legată de dezavantajul pe care îl au băncile ce rămân tradiţionale şi nu se duc după noile generaţii de clienţi.
    Zoltan Szalai, banking and payment services, digital solutions CEE-SEE la Gemalto, o companie din grupul Thales, consideră că generaţiile noi au nevoie de banking, dar nu au neapărată nevoie de instituţiile bancare. „Executivii băncilor realizează că digitalizarea afectează foarte mult piaţa. Patru din cinci executivi înţeleg că nu pot fi imuni la transformarea digitală. Aşadar, au început să dezvolte soluţii. Ce lipseşte în această piaţă a României este o legislaţie solidă. (…) Generaţiile noi au nevoie de banking, dar nu au nevoie de bănci. Poate nu este ceva nou, oameni precum Bill Gates au spus că băncile ar putea deveni inutile la un moment dat. Eu aş schimba puţin ideea şi aş spune că banca tradiţională ar putea să nu mai fie utilă. Nu cred că unele companii, precum Facebook şi Google, vor deveni bănci. Cred că ele vor oferi servicii financiare, dar nu pot deveni bănci în sine”, explică Szalai.
    Dar pentru a merge înainte cu digitalizarea, o bancă nu poate avea doar un departament mic cu care să conducă transformarea. Robert Anghel, care conduce divizia de digital banking în cadrul ING, crede că toată lumea trebuie să facă digital într-o bancă pentru o transformare mai abilă. Mai mult, el crede că viitorul serviciilor prin intermediul platformelor este aici, încât banca olandeză acordă deja în România un număr ridicat de credite prin intermediul aplicaţiei de mobil.
    „Toată lumea trebuie să facă digital într-o bancă. Nu trebuie să existe doar un laborator specializat pe servicii digitale. Noi am forţat întreaga organizaţie să gândească digital, nu am lăsat acest lucru doar în sarcina unui laborator digital. Oricine din bancă trebuie să ştie să rezolve orice problemă pe care un client digital o poate avea. Clienţii aşteaptă servicii digitale, iar responsabilitatea băncilor este să accelereze schimbarea şi să servească viteză. Vorbim despre faptul că în viitor vom da credite complet digital. În ING lucrul acesta deja se întâmplă, 20% din credite se dau exclusiv online. Întrebarea de acum înainte este cum reuşim să rezolvăm ecuaţia dintre cât de digital şi cât de simplu şi cât de uman şi cât de prietenos aducem valoare adăugată pentru clienţi. (…) Roboţii şi chatboţii sunt una dintre componentele viitorului”, mai spune executivul de la ING.
    Astfel, o bancă a viitorului nu poate exista fără soluţiile viitorului, care dincolo de algoritmi de scoring folosiţi – care pot utiliza în procesul de calcul şi instrumente de tip voice analytics pentru a-şi defini clientul – se rezumă la soluţii de tip chatbot şi inteligenţă artificială.
    „Cred că banca viitorului, cel puţin în zona de retail, va fi o bancă operată de inteligenţa artificială, de chatboţi. Nu înseamnă că vor dispărea bancherii, pentru că cineva trebuie să gândească, însă eu am mult mai multă încredere într-un robot bine educat decât într-un agent. Un chatbot se autoeducă permanent, devine tot mai deştept, dar totodată şi mai uman. Să nu ne speriem că ne gândim la nişte chatboţi ca la nişte oameni reci care nu înţeleg nuanţe. Chatboţii devin din ce în ce mai umani şi înţeleg tot consensul discursului”, notează Liviu Drăgan, fondator al companiei Druid, care dezvoltă şi promovează sisteme de inteligenţă artificială şi de chatboţi.

    Cealaltă Românie
    La polul opus, dincolo de oraşele mari, dincolo de clădirile de birouri şi de supermarketurile unde corporatiştii, şi nu numai, îşi plătesc avocadoul cu ajutorul unui smartwatch, există cealaltă Românie – acea parte a ţării în care oamenii nu au acces la servicii financiare de niciun fel. În timp ce toată lumea se bucură de intrarea Apple Pay în România şi de zecile de mii de clienţi înrolaţi în primele zile, incluziunea financiară rămâne încă un subiect sensibil în exteriorul „bulei” tehnologizate.
    „Noi lucrăm în mai multe grupuri de voluntari ca să creştem intermedierea financiară. Un lucru foarte real este existenţa unei părţi a populaţiei care nu are acces la servicii bancare, nu a văzut niciodată un card. Sunt zone în care trebuie realizate investiţii în bancomate şi POS-uri. Să achiziţionezi sau să închiriezi un POS este probabil ceva ce nu îţi poţi permite în anumite locuri când eşti un comerciant mai mic, spre exemplu. Există şi această parte a realităţii şi este un drum laborios, care ne va lua câţiva ani. Există cealaltă parte a realităţii, a corporatiştilor care beau cafea de la Starbucks, merg pe trotinete, folosesc Revolut şi Apple Pay, iar ei vor servicii cât mai digitale, nu mai vor să meargă la sucursală, ci vor un bancher personal”, spune Alexandra Smedoiu.
    Nivelul intemedierii financiare a scăzut de la un nivel record de peste 40% în 2008 la doar 24% în prezent, însă aceasta nu ar trebui să fie doar problema băncilor, ci a întregului sistem financiar, apreciază Sergiu Oprescu, preşedintele Alpha Bank.
    „Noi am plecat de la o intermediere financiară de peste 40% în 2008, iar acum suntem la 24%. (…) Din păcate nu am văzut acest subiect abordat decât de bănci şi de presă. Nu am văzut la masa în care se va rezolva de fapt problema intermedierii financiare anumite elemente. Trebuie să stăm la masă cu guvernul, cu BNR şi cu celelalte pieţe financiare, pentru că nu este doar o problemă a sistemului bancar, ci a întregului sistem financiar”, spune Sergiu Oprescu.
    Aceeaşi ambiţie o susţine şi BCR, a doua cea mai mare bancă de pe piaţa locală, care consideră că segmentul de populaţie nebancarizat reprezintă principala piaţa pentru jucătorii din industria bancar.
    „Ideea nu este să rămânem la cei 60% din populaţie care au un cont bancar sau cei 30% care au un anumit salariu lunar, ci trebuie să facem banking pentru 100%, să oferim oportunitatea de a fi banca­rizat, finanţat, de a intra într-un marketplace, pentru oricine vine la tine – din Cisnădie şi până în Tulcea”, spune Ionuţ Stanimir, director executiv marketing & comunicare la BCR.

  • Dupa start-up-urile fintech, a venit momentul în care băncile se confruntă cu o nouă categorie de competitori

    „Eu nu cred că se mai pune problema în parametri de fintech versus bănci. Nu suntem într-o competiţie de tipul «care pe care», ci suntem în parteneriate unii cu ceilalţi pentru a deservi clientul. Trebuie să fim atenţi la conceptul de techfin, acele fintech-uri care vin dinspre tehnologie, nu dinspre finanţe. Se discută zilele acestea exemplul Facebook cu moneda digitală Libra”, atrage atenţia Sergiu Oprescu, şeful Alpha Bank şi preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor, în cadrul evenimentului ZF Bankers Summit 19.
    Techfin-urile, aceste companii mari din sectorul de tehnologie sau cel telecom care îşi fac intrarea în industria financiară, schimbă deja anumite zone ale industriei de plăţi şi de transfer de bani, pe măsură ce jucători precum Orange Money apar pe piaţă.
    „Suntem o instituţie financiară emitentă de monedă electronică, digitală, ca urmare a aşteptărilor clienţilor noştri. Este o realitate, există un apetit mare al clienţilor cu privire la consumarea serviciilor digitale, tot ce înseamnă de la online onboarding, transfer, plăţi, credite, economii, totul migrează către zona digitală”,  spune Şerban Negrescu, head of product management la Orange Money. „Pe de altă parte, trebuie să păstrăm comunicarea «face to face» pentru a aduce un confort sporit clientului, în funcţie de gradul de complexitate al serviciilor accesate.” Începând de anul acesta, Orange Money va emite carduri de debit, atât virtuale, cât şi fizice. „Ne adresăm doar clienţilor cu apetit digital crescut. De altfel, întreaga gamă de produse şi servicii a fost construită în această zonă şi cred că diferenţa ca transformare ţine în primul rând de clienţi, în ce măsură sunt cu adevărat pregătiţi”, adaugă Negrescu.
    Mai mult, reprezentanţii Orange Money susţin că există posibilitatea de a acorda şi credite către populaţie, ceea ce ar reprezenta un pas făcut de techfin înspre industria bancară.
    „În momentul de faţă, lansările de produse şi servicii se concentrează pe aşteptările clienţilor noştri, vrem să construim împreună cu ei serviciile, platformele şi interfeţele. Cu siguranţă că în momentul în care clienţii se aşteaptă de la noi să dăm credite, vom face acest pas”, mai spune executivul.
    Consultanţii din Big Four atrag atenţia că acest segment de jucători care se conturează în lumea serviciilor financiare nu şi-a găsit încă o reglementare adecvată din punct de vedere fiscal, nici măcar la nivel european. „Cei care prestează servicii financiare de acest tip nu au momentan un sistem care să le permită să plătească taxe. Există într-adevăr o propunere la nivelul Uniunii Europene, o taxă pe serviciile digitale, care încearcă să uniformizeze acest sistem, dar nu s-a găsit încă o soluţie”, explică Alexandra Smedoiu, partener la Deloitte România.
    Pentru a răspunde apetitului clienţilor cu privire la serviciile digitale, dar mai ales cu privire la nevoia de simplitate şi viteză în accesarea produselor financiare doar prin intermediul smartphone-ului, cele mai mari bănci din piaţă au înţeles că trebuie să se digitalizeze.
    „Clientul doreşte convenienţă, adică să fie totul extrem de rapid. În viitor, interacţiunea dintre client şi bănci se va face 24/7 în orice moment, în orice situaţie. Cred că vom interacţiona cu banca prin voce, prin web banking şi prin accesorii. Plăţile nu vor mai fi doar apanajul băncilor, ci al tuturor acestor entităţi financiare din spectrul respectiv. Cred că vom avea «personal financial manager» – CFO personal. Dacă ai o cultură organizaţională de tip bancă tradiţională, vei fi mai rigid şi mai puţin deschis la iniţiative pe care ar trebui să le iei într-o bancă digitală”, adaugă bancherul Sergiu Oprescu, cel care conduce Alpha Bank de mai bine de 18 ani.
    Mai mult, Florin Boldescu, şeful BRD-SocGen, este mai incisiv şi consideră că în viitor băncile vor fi digitale sau „nu vor fi deloc”.
    „Banca viitorului va fi digitală sau nu va fi deloc. Fie nu va fi deloc, fie va fi atât de relevantă încât să se vorbească despre ea, să se scrie cărţi despre ea”, notează Florin Boldescu, director executiv al BRD-SocGen, a treia cea mai mare bancă de pe piaţa locală.
    El spune că băncile din România, inclusiv BRD, sunt la începutul procesului de digitalizare. „Aş spune că în momentul acesta ne aflăm încă într-o situaţie în care aşezăm proiectele, modelul de lucru şi începem proiecte de digitalizare. Totuşi, dacă ar fi să mă raportez la întreaga piaţă, sistemul bancar românesc nu se află la un nivel de digitalizare extrem de ridicat în raport cu alte ţări.”
    Pariul jucătorilor din piaţă este însă unul îndreptat spre viitor, iar cele mai importante aspecte sunt legate de sesizarea oportunităţilor digitale şi de capitalizarea acestora. Una dintre credinţele care se conturează în această piaţă pe fondul trendurilor digitale este legată de dezavantajul pe care îl au băncile ce rămân tradiţionale şi nu se duc după noile generaţii de clienţi.
    Zoltan Szalai, banking and payment services, digital solutions CEE-SEE la Gemalto, o companie din grupul Thales, consideră că generaţiile noi au nevoie de banking, dar nu au neapărată nevoie de instituţiile bancare. „Executivii băncilor realizează că digitalizarea afectează foarte mult piaţa. Patru din cinci executivi înţeleg că nu pot fi imuni la transformarea digitală. Aşadar, au început să dezvolte soluţii. Ce lipseşte în această piaţă a României este o legislaţie solidă. (…) Generaţiile noi au nevoie de banking, dar nu au nevoie de bănci. Poate nu este ceva nou, oameni precum Bill Gates au spus că băncile ar putea deveni inutile la un moment dat. Eu aş schimba puţin ideea şi aş spune că banca tradiţională ar putea să nu mai fie utilă. Nu cred că unele companii, precum Facebook şi Google, vor deveni bănci. Cred că ele vor oferi servicii financiare, dar nu pot deveni bănci în sine”, explică Szalai.
    Dar pentru a merge înainte cu digitalizarea, o bancă nu poate avea doar un departament mic cu care să conducă transformarea. Robert Anghel, care conduce divizia de digital banking în cadrul ING, crede că toată lumea trebuie să facă digital într-o bancă pentru o transformare mai abilă. Mai mult, el crede că viitorul serviciilor prin intermediul platformelor este aici, încât banca olandeză acordă deja în România un număr ridicat de credite prin intermediul aplicaţiei de mobil.
    „Toată lumea trebuie să facă digital într-o bancă. Nu trebuie să existe doar un laborator specializat pe servicii digitale. Noi am forţat întreaga organizaţie să gândească digital, nu am lăsat acest lucru doar în sarcina unui laborator digital. Oricine din bancă trebuie să ştie să rezolve orice problemă pe care un client digital o poate avea. Clienţii aşteaptă servicii digitale, iar responsabilitatea băncilor este să accelereze schimbarea şi să servească viteză. Vorbim despre faptul că în viitor vom da credite complet digital. În ING lucrul acesta deja se întâmplă, 20% din credite se dau exclusiv online. Întrebarea de acum înainte este cum reuşim să rezolvăm ecuaţia dintre cât de digital şi cât de simplu şi cât de uman şi cât de prietenos aducem valoare adăugată pentru clienţi. (…) Roboţii şi chatboţii sunt una dintre componentele viitorului”, mai spune executivul de la ING.
    Astfel, o bancă a viitorului nu poate exista fără soluţiile viitorului, care dincolo de algoritmi de scoring folosiţi – care pot utiliza în procesul de calcul şi instrumente de tip voice analytics pentru a-şi defini clientul – se rezumă la soluţii de tip chatbot şi inteligenţă artificială.
    „Cred că banca viitorului, cel puţin în zona de retail, va fi o bancă operată de inteligenţa artificială, de chatboţi. Nu înseamnă că vor dispărea bancherii, pentru că cineva trebuie să gândească, însă eu am mult mai multă încredere într-un robot bine educat decât într-un agent. Un chatbot se autoeducă permanent, devine tot mai deştept, dar totodată şi mai uman. Să nu ne speriem că ne gândim la nişte chatboţi ca la nişte oameni reci care nu înţeleg nuanţe. Chatboţii devin din ce în ce mai umani şi înţeleg tot consensul discursului”, notează Liviu Drăgan, fondator al companiei Druid, care dezvoltă şi promovează sisteme de inteligenţă artificială şi de chatboţi.

    Cealaltă Românie
    La polul opus, dincolo de oraşele mari, dincolo de clădirile de birouri şi de supermarketurile unde corporatiştii, şi nu numai, îşi plătesc avocadoul cu ajutorul unui smartwatch, există cealaltă Românie – acea parte a ţării în care oamenii nu au acces la servicii financiare de niciun fel. În timp ce toată lumea se bucură de intrarea Apple Pay în România şi de zecile de mii de clienţi înrolaţi în primele zile, incluziunea financiară rămâne încă un subiect sensibil în exteriorul „bulei” tehnologizate.
    „Noi lucrăm în mai multe grupuri de voluntari ca să creştem intermedierea financiară. Un lucru foarte real este existenţa unei părţi a populaţiei care nu are acces la servicii bancare, nu a văzut niciodată un card. Sunt zone în care trebuie realizate investiţii în bancomate şi POS-uri. Să achiziţionezi sau să închiriezi un POS este probabil ceva ce nu îţi poţi permite în anumite locuri când eşti un comerciant mai mic, spre exemplu. Există şi această parte a realităţii şi este un drum laborios, care ne va lua câţiva ani. Există cealaltă parte a realităţii, a corporatiştilor care beau cafea de la Starbucks, merg pe trotinete, folosesc Revolut şi Apple Pay, iar ei vor servicii cât mai digitale, nu mai vor să meargă la sucursală, ci vor un bancher personal”, spune Alexandra Smedoiu.
    Nivelul intemedierii financiare a scăzut de la un nivel record de peste 40% în 2008 la doar 24% în prezent, însă aceasta nu ar trebui să fie doar problema băncilor, ci a întregului sistem financiar, apreciază Sergiu Oprescu, preşedintele Alpha Bank.
    „Noi am plecat de la o intermediere financiară de peste 40% în 2008, iar acum suntem la 24%. (…) Din păcate nu am văzut acest subiect abordat decât de bănci şi de presă. Nu am văzut la masa în care se va rezolva de fapt problema intermedierii financiare anumite elemente. Trebuie să stăm la masă cu guvernul, cu BNR şi cu celelalte pieţe financiare, pentru că nu este doar o problemă a sistemului bancar, ci a întregului sistem financiar”, spune Sergiu Oprescu.
    Aceeaşi ambiţie o susţine şi BCR, a doua cea mai mare bancă de pe piaţa locală, care consideră că segmentul de populaţie nebancarizat reprezintă principala piaţa pentru jucătorii din industria bancar.
    „Ideea nu este să rămânem la cei 60% din populaţie care au un cont bancar sau cei 30% care au un anumit salariu lunar, ci trebuie să facem banking pentru 100%, să oferim oportunitatea de a fi banca­rizat, finanţat, de a intra într-un marketplace, pentru oricine vine la tine – din Cisnădie şi până în Tulcea”, spune Ionuţ Stanimir, director executiv marketing & comunicare la BCR.

  • Oraşul care iubeşte foarte mult albinele. Acoperă sute de staţii de autobuz cu vegetaţie

    Acoperişurile a sute de staţii de autobuz au fost acoperite cu plante într-un oraş din Olanda, potrivit The Independent. Potrivit articolului, 316 de staţii de autobuz din Utrecht au beneficiat de o astfel de renovare.

    Aceste plante susţin atât biodiversitatea, de care beneficiază mai ales albinele şi bondarii, dar ajută de asemenea la capturarea prafului şi apei de ploaie.Acoperişurile sunt îngrijite de muncitori care conduc maşini electrice, iar staţiile de autobuz beneficiază şi de dotare cu lumini eficiente energetic, precum şi de bănci din bambus.

    Acestea sunt însă doar câteva dintre măsurile pe care oraşul Utrecht le-a introdus pentru îmbunătăţirea calităţii aerului.Oraşul şi-a propus să introducă 55 de autobuze electrice noi până la finalul anului şi au ca obiectiv „un transport public 100% verde” până în 2028.

    Electricitatea folosită pentru a oferi energie autobuzelor va proveni direct de la morile de vânt olandeze.Utrecht are de asemenea o schemă de ajutorare care permite rezidenţilor să aplice pentru finanţarea transformării propriilor acoperişuri în acoperişuri verzi.