Perioada analizată este 1 ianuarie-31 octombrie, interval în care numărul insolvenţelor s-a redus, de la 17.360 de firme în 2010 la 16.622 de societăţi în 2011. Cifrele cumulate de afaceri sunt aferente anilor 2009 şi 2010. Firmele în incapacitate de plată din acest an au 93.438 de angajaţi şi datorii de 1,8 miliarde de lei (428 milioane de euro), potrivit datelor Oficiului Naţional al Registrului Comerţului (ONRC) transmise la solicitarea MEDIAFAX.
Tag: insolventa
-
Ce se întâmplă dacă ţările PIIGS devin insolvente. Pe cine face Roubini “vulpe grecească mincinoasă”
El sugerează că dacă ţările menţionate vor intra în insolvenţă, atunci următoarele pe listă care ar trebui să se pregătească de aceeaşi soartă sunt Franţa, Marea Britanie, Germania şi SUA.
“Recesiunea din zona euro se adânceşte rapid, făcând ca toate planurile de salvare să fie născute moarte, fiindcă PIB-ul în cădere liberă face nesustenabile ponderile în PIB ale datoriei”, scrie Roubini pe Twitter, afirmând că e nevoie de reîntoarcerea la creştere economică şi de politici de stimulare a creşterii şi a competitivităţii pentru ca ţările cu probleme să-şi poată reduce datoria.
Un argument al lui Roubini că urmează recesiune în zona euro e legat de indicele comenzilor noi din industrie din Germania, care a scăzut peste aşteptări, din cauza unei reduceri cu 12,1% a comenzilor noi venite din zona euro.
Un alt argument este că în Spania, recesiunea s-a transformat deja în depresiune, având în vedere ultimele date privind indicele comenzilor noi din sectorul serviciilor, care a ajuns la cel mai redus nivel din iulie 2009 încoace, indicând apropierea unei recesiuni în ultimul trimestru al anului, având în vedere ponderea mare a serviciilor în economia spaniolă.
Roubini apreciază totuşi măsura luată de noul preşedinte al Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, de a reduce rata dobânzii de referinţă de la 1,50% la 1,25%, spre a încuraja creşterea economică, deşi spune şi despre această decizie că “era mai bine dacă dobânda se reducea nu cu 0,25%, ci la 0,25%”.
În context, Roubini a comentat şi recenta criză politică din Grecia, deplângând ipocrizia principalului partid de opoziţie, conservatorii de la Noua Democraţie conduşi de Antonis Samaras, care au făcut orice efort posibil în ultima vreme să dea jos guvernul Papandreou şi au cerut alegeri anticipate în locul unui guvern de uniune naţională, doar pentru ca Samaras să poată să-i ia locul lui Giorgios Papandreou.
“Vulpea grecească (Noua Democraţie) care a dat iama prin coteţul cu găini acum vrea să se facă iar paznică la el. Credibilitatea lor e mai murdară decât noroiul”, afirmă Roubini. “Corupţii care au umflat deficitul bugetar la 15% din PIB şi au minţit cu neruşinare în privinţa lui vor să conducă iarăşi guvernul”, explică el.
Partidul lui Samaras a pierdut în 2009 alegerile la o diferenţă mare în favoarea socialiştilor lui Papandreou, fiind sancţionaţi de electorat pentru corupţie şi proasta gestionare a economiei. Ulterior, guvernul Papandreou a reclamat că fostul guvern, condus de Costas Karamanlis, a falsificat cifrele deficitului bugetar şi ale datoriei publice pe 2009, care au fost apoi revizuite de mai multe ori în 2010, spre consternarea UE.
Samaras a refuzat constant să negocieze cu Papandreou formarea unui guvern de uniune naţională care să salveze ţara şi să pună în aplicare programul negociat cu UE-FMI de reducere a datoriei. Inclusiv după ce guvernul Papandreou a obţinut, vineri noaptea, votul de încredere al parlamentului şi a început discuţii pentru noul guvern de coaliţie, Samaras a refuzat să colaboreze cu Papandreou şi a continuat să ceară alegeri anticipate, ignorând consecinţele convocării lor în plină criză a economiei elene şi a zonei euro.
-
Când peştele caută undiţa
“În primăvara lui 2008, după o discuţie cu un avocat de foarte bună calitate pe care îl cunoşteam de foarte multă vreme, am ajuns, din vorbă în vorbă, să discutăm despre eventualitatea ca el şi echipa lui, de circa zece avocaţi, să vină la noi”, povesteşte Florentin Ţuca, fondator al casei de avocatură Ţuca Zbârcea & Asociaţii. El nu a dezvăluit identitatea firmei, dar spune că la acea vreme discuta despre o fuziune prin absorbţie.
Discuţiile avansează, “se pot numi chiar negocieri de preluare şi ele eşuează la relativ scurt timp după lansare”, detaliază Ţuca. Motivul? Avocaţii respectivei firme au vizitat birourile casei de avocatură, ajunsă acum în topul firmelor de profil în funcţie de încasări, având anul trecut venituri de 22,4 milioane de euro şi un profit de 16,4 milioane de euro. Reprezentanţii ambelor părţi au purtat discuţii, dar avocaţii din firma mai mică s-au arătat foarte rezervaţi. Se temeau să nu intre într-o structură care le-ar fi afectat timpul liber sau autonomia, aveau temeri legate de faptul că vor fi înghiţiţi de un «monstru». “Am zis că, decât să pornim aşa la drum, mai bine nu”, povesteşte Florentin Ţuca. Însă acesta n-a fost finalul, pentru că recent a fost contactat de avocatul cu care negocia în urmă cu mai bine de trei ani fuziunea prin absorbţie. De această dată, cu termeni schimbaţi: se negociază o fuziune prin absorbţie, iar dacă Ţuca Zbârcea & Asociaţii îi primeşte, celălat avocat nu-şi va mai consulta partenerii.
Povestea şefului celei mai mari case de avocatură de pe piaţa locală este cu siguranţă doar una dintre situaţiile în care companiile nu se mai simt confortabil în proprii papuci. “Gândiţi-vă numai la numărul de firme care au intrat în insolvenţă în ultimul an”, argumentează Dorel Radu, managing director la Lactalis. Un studiu realizat de Coface arată că numai anul trecut erau peste 21.000 de companii aflate în diferite stadii ale procesului de insolvenţă. Conform datelor de la Registrul Comerţului, numărul falimentelor înregistrate anul trecut a crescut cu peste 17% faţă de 2009.
În acest context, “sunt probabil între 200 şi 500 de companii, de diferite dimensiuni, majoritatea IMM-uri, de vânzare”, consideră analistul financiar Dragoş Cabat. Tot el consideră că acest fenomen va continua să se accentueze în următoarele trei-şase luni, după care se va ajunge la un echilibru. Cabat se aşteaptă ca la finalul recesiunii şi începutul perioadei de revenire economică companiile care au avut perfomanţe slabe în timpul căderii economice şi şi-au epuizat resursele financiare sau care au un grad de îndatorare foarte ridicat să ajungă în insolvenţă sau să fie preluate de alte companii.
“Cei mai mulţi antreprenori tind să accepte realitatea foarte târziu, când firma nu mai poate fi salvată sau devine neinteresantă din perspectiva poziţiei sale în piaţă”, spune Laurenţiu Ispir, investment director al fondului de investiţii Oresa Ventures.
Până în momentul când le ajunge cuţitul la os, cei mai mulţi oameni de afaceri români “nu se pot desprinde de evaluările şi preţurile care se vehiculau în 2007-2008”, explică Ispir. Tot el motivează că aceasta este cauza blocajului actual, în care investitorii bat greu palma, ţinând cont de numărul mare de firme aflate în dificultate. În ţările cu istoric capitalist mai îndelungat, în care oamenii de afaceri au trecut deja prin două-trei valuri de recesiune, experienţa a dezvoltat un comportament mult mai pragmatic. Antreprenorii acceptă preţul disponibil în acel moment, minimizează pierderile şi merg mai departe. Iar firma este salvată de un nou acţionar, cu putere financiară mai mare. “Noi suntem la prima recesiune în care afaceriştii au văzut milioane dispărând peste noapte”, spune Ispir.
-
Şeful Commerzbank cere Greciei să declare insolvenţa: Ţara nu poate fi ajutată
“Nu este destul să avem deprecieri în portofoliile băncilor”, a afirmat Blessing într-un interviu publicat vineri, adăugând că Grecia nu poate fi ajutată, iar pieţele nu vor fi calmate fără o restructurare reală a datoriei statului elen.
Întrebat dacă băncile vor contribui voluntar la rezolvarea problemelor, şeful Commerzbank a afirmat: “Ar fi pe bază de voluntariat numai dacă Grecia s-ar declara în insolvenţă”.
“Dacă Troika (UE, FMI, BCE – n.r.) s-ar asigura că următoarea tranşă nu va fi plătită, atunci insolvenţa Greciei ar fi posibilă. Renunţarea voluntară la plăţi aferente obligaţiunilor, fără insolvenţă, este otravă pentru credibilitatea obligaţiunilor guvernamentale, chiar şi ale altor ţări”, a spus el.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Retailerul român de îmbrăcăminte Tina R a intrat în insolvenţă
Administrator judiciar al Tina R a fost desemnat Casa de Insolvenţă Transilvania (CITR), care lucrează împreună cu firma la planul de reorganizare. Planul ar putea fi depus până la finalul anului, în funcţie de definitivarea tabelului de creanţe şi rezolvarea posibilelor contestaţii. Termenul de depunere a declaraţiilor de creanţă a fost stabilit de instanţă pentru data de 7 noiembrie. Procedura de insolvenţă a fost deschisă la cererea Tina R Distribuţie în data pe 23 septembrie, societatea manifestându-şi intenţia de a propune un plan de reorganizare prin care activitatea sa să fie redresată, potrivit unui comunicat al CITR.
-
Magazinele Say, în insolvenţă
Retailerul GSM a fost nevoit să intre în reorganizare judiciară pe baza unui backgound financiar defectuos, moştenire a unui management anterior deficitar. Astfel, reţeaua de magazine a făcut parte din grupul Globalicom-Trade LTD, companie israeliană cotată la bursa din Tel-Aviv, care s-a dizolvat în luna iulie 2011, brandul Say rămânând practic fără finanţator.
Reţeaua de magazine Say a început deja procesul de restructurare a activităţii, după ce la începutul anului 2011 şi-a schimbat managementul, în funcţia de CEO fiind numit Petruţ Stoica, fost CEO Avenir Telecom.
Reorganizarea companiei vizează şi cooptarea unui nou acţionariat solid, în acest sens existând deja un investitor interesat în preluarea reţelei şi sustinerea dezvoltării viitoare a acesteia. “Există deja un investitor care şi-a manifestat intenţia de a prelua cele 68 de magazine care fac parte în prezent din reţea. Mai mult, până la sfârşitul anului avem în plan deschiderea a 19 magazine noi iar pe baza finanţării noului acţionariat estimăm că până la finele anului 2012 numărul magazinelor va ajunge la 100,” a declarat Petruţ Stoica.
Magazinele Say au avut anul trecut venituri de 41 de milioane de lei, cifră estimată să crescă anul acesta până la 43 de milioane de lei, urmând ca anul 2012 să fie încheiat cu afaceri de 50 de milioane de lei. Say distribuia exclusiv serviciile Orange România.
-
În România, insolvenţa este cerută de debitori în 40% din cazuri
“Influenţa principală în acest sens stă în informarea mai bună a antreprenorilor – tot mai multe companii înteleg beneficiile reorganizării unei societăţi în incapacitate de plată, depăşind preconcepţia sinonimiei dintre insolvenţă şi faliment”, a comentat Andreea Anghelof, managing partner al Casei de Insolvenţă Transilvania.
Compania estimează că anul 2011 nu va fi cu mult sub nivelul anului 2010 în privinţa numărului de dosare noi de insolvenţă. Cauzele acestei evoluţii sunt termenele acordate în a doua parte a anului, precum şi evoluţia mediului economic caracterizat prin menţinerea efectelor crizei financiare şi dificultatea accesării finanţărilor bancare.
Un număr de 13.265 de firme au intrat în insolvenţă în primele opt luni, cu 5,7% mai puţine faţă de aceeaşi perioadă din 2010, iar în acelaşi interval 14.829 de societăţi şi-au suspendat activitatea, în scădere cu 72,8%, potrivit Oficiului Naţional al Registrului Comerţului.
Potrivit reprezentanţilor CITR, deschiderea procedurii de insolvenţă la cererea debitorului este preferabilă din punct de vedere juridic, beneficiind de termene mult mai scurte de judecată şi implicit o procedură mai scurtă, prin comparaţie cu cererile de deschidere a procedurii insolvenţei depuse de către creditori, care pot prelungi procedura şi cu 1-2 ani.
În ceea ce priveşte dosarele deschise la cererea creditorilor, cel mai adesea partenerii comerciali sunt cei care cer deschiderea procedurii de insolvenţă. Aceştia, neavând creanţe garantate, sunt incluşi în categoria creditorilor chirografari, reprezentând de regulă o majoritate numerică în tabelul creditorilor. Totuşi, sunt destul de multe şi cazurile în care deschiderea dosarelor de insolvenţă e cerută de creditorii cu creanţe garantate sau chiar şi de creditorii bugetari.
“Numărul companiilor care apelează la proceduri de reorganizare se menţine redus faţă de numărul companiilor aflate în procedură de faliment şi datorită faptului că se apelează la procedura insolvenţei foarte târziu, când reorganizarea nu mai este posibilă sau este extrem de dificilă”, adaugă Oana Luca, managing partner al CITR.
Legea privind procedura insolvenţei cuprinde anumite prevederi menite să favorizeze reorganizarea societăţilor aflate în procedura de insolvenţă şi să permită recuperea într-o măsură cât mai mare a creanţelor creditorilor, aminteşte Luca. Cele mai importante prevederi sunt stoparea curgerii dobânzilor şi penalităţilor de la data deschiderii procedurii de insolvenţă, scutirea de taxe de timbru şi timbru judiciar a acţiunilor formulate de către administratorul judiciar în vederea recuperării creanţelor, suspendarea de drept a oricăror acţiuni judiciare sau extrajudiciare şi masuri de executare silită împotriva societăţii debitoare sau a bunurilor sale, posibilitatea de eşalonare a datoriilor societăţii pe durata de aplicare a unui plan de reorganizare.
CITR a gestionat până în prezent un număr aproximativ de 500 de dosare de insolvenţă sau lichidare voluntară, la nivelul întregii ţări, între care Leonardo, Flanco, Diverta, Tiago Malls, Boom, Fortus Iaşi.
-
Câte firme au intrat în insolvenţă în primele opt luni din 2011
În perioada ianuarie-august 2010 au intrat în insolvenţă 14.076 de firme şi şi-au suspendat activitatea 105.500 de societăţi.
În luna august s-au înregistrat 562 insolvenţe, în scădere cu 67% faţă de iulie, când 1.724 de firme nu au mai avut bani să-şi plătească datoriile, şi cu 37% comparativ cu aceeaşi lună din 2010.
Cele mai multe firme care au apelat la procedura insolvenţei au fost cele din domeniul comerţului, urmate de cele din sectorul construcţiilor şi de cele din industria prelucrătoare.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Procedura de insolvenţă în cazul Realitatea Media a fost deschisă
Tribunalul Bucureşti a analizat, miercuri, cererea trustului Realitatea Media privind insolvenţa, decizia fiind anunţată joi de instanţă.
Purtătorul de cuvânt al Tribunalului Bucureşti, Laura Andrei, a declarat că instanţa a admis acţiunea Realitatea Media, fiind deschisă procedura generală de insolvenţă.
Dosarul privind deschiderea procedurii de insolvenţă în cazul Realitatea Media a fost înregistrat la Tribunalul Bucureşti în 2 septembrie.
Elan Schwartzenberg, acţionarul majoritar al Realitatea Media, a vorbit marţi, într-o conferinţă de presă, despre cererea de insolvenţă depusă de companie. Schwartzenberg a spus că este vorba despre o procedură de reorganizare judiciară cu care Sebastian Ghiţă, managerul companiei, este de acord.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Schwartzenberg: Cererea insolvenţei este o procedură de reorganizare cu care Ghiţă este de acord
Totodată, Elan Schwartzenberg a spus că procesul poate dura circa 3 ani.
Elan Schwartzenberg a mai declarat că nu doreşte falimentul Realitatea Media.
De asemenea, acesta a spus că Sebastian Ghiţă i-a propus un parteneriat pe care Schwartzenberg nu îl exclude din discuţie.
Trustul Realitatea Media şi-a cerut insolvenţa, primul termen stabilit de instanţă pentru analizarea acestei solicitări fiind 7 septembrie, potrivit site-ului Tribunalului Bucureşti. Potrivit site-ului TB, dosarul a fost înregistrat pe 2 septembrie.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro