BusinessMagazin

Tag: INS

  • Proiectul privind reducerea CAS, de la 1 octombrie, cu 5 puncte procentuale, adoptat de Cameră

     Ponta a spus că reducerea CAS este o iniţiativă care a fost în programul USL şi a fost susţinută şi de celelalte forţe politice.

    “Această iniţiativă a fost în programul de guvernare a USL, dar a fost susţinută şi de celelalte forţe politice, este în favoarea dezvoltării României. Datele primite de la INS confirmă o creştere economică de aproape 4%, am primit datele privind încasările din primele 6 luni şi suntem în graficul stabilit cu instituţiile internaţionale, deci putem să luăm această măsură”, a afirmat Ponta.

    El a adăugat că ar fi o măsură care ar acorda şi mai multă încredere celor care investesc în România pe termen mediu şi lung şi creează locuri de muncă, menţionând că PSD, care este un partid de stânga, susţine “o măsură foarte bună de relaxare fiscală”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • CREŞTERE în turism: 5,5 milioane de înnoptări în primele cinci luni, mai multe cu 9,9%

     Înnoptările turiştilor români în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au reprezentat în mai 77,3%, restul revenind turiştilor străini, cu cea mai mare pondere (74,6%) din Europa, iar dintre aceştia 84,6% au fost din ţările UE, potrivit unui comunicat al Institutului Naţional de Statistică.

    Durata medie a şederii a fost de 2,3 zile la turiştii români şi de 1,9 zile la turiştii străini. Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare a fost în mai de 24,8% pe total structuri de cazare turistică, în creştere cu trei puncte procentuale faţă de mai 2013.

    Indici mai mari de utilizare a locurilor de cazare în luna mai 2014 s-au înregistrat la hoteluri (31,5%), vile turistice (15,1%) şi pensiuni turistice (14,7%).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Populaţia României A SCĂZUT sub 20 milioane de locuitori

    Cauza principală a acestei scăderi o reprezintă sporul natural negativ de minus 70.812 de persoane, se arată într-un comunicat al Institutului Naţional de Statistică (INS).

    Din perspectiva structurii pe sexe, 48,8% din populaţie este de sex masculin, adică 9,73 milioane de persoane, situaţia similară cu cea de la începutul lui 2013.

    Comparaţiv cu 1 ianuarie 2013, numărul populaţiei a scăzut atât pentru persoanele de sex masculin, cât şi pentru cele de sex feminin, potrivit INS.

    Din totalul populaţiei, 56,6% sunt persoane cu vârsta cuprinsă între 25 şi 64 de ani, iar 16,5% dintre locuitori au peste 65 de ani.

    Locuitorii cu vârste de până la 14 ani reprezintă 15,5% din populaţie, iar cei cu vârsta cuprinsă între 15 şi 24 de ani reprezintă 11,4% din total.

    Populaţia rezidentă cuprinde totalitatea persoanelor (de cetăţenie română, străină sau fără cetăţenie) care au reşedinţa obişnuită în România, pentru o perioadă de cel puţin 12 luni. În populaţia rezidentă sunt incluse persoanele care au imigrat în România, dar sunt excluse persoanele care au emigrat din România, se precizează în comunicat.

  • Numărul pensionarilor din România a scăzut cu 58.000 în trimestrul unu. Cât de mare a fost pensia medie

     Pensia medie lunară însuma 844 lei, cu 6,2% mai mare faţă de primul trimestru din 2013.

    Comparativ cu trimestul anterior, în primele trei luni ale anului, numărul pensionarilor a scăzut cu 18.000 persoane, iar pensia medie lunară a fost cu 4,1% mai mare.

    Pensionarii de asigurări sociale deţin ponderea majoritară (99,9%) în numărul total de pensionari. În acelaşi timp, pensionarii de asigurări sociale de stat reprezintă 87,1% în totalul celor de asigurări sociale.

    Pensia medie de asigurări sociale de stat a fost de 845 lei în trimestrul unu al acestui an, cu discrepanţe semnificative în profil teritorial, ecartul dintre valoarea minimă şi cea maximă depăşind 350 de lei. Astfel cea mai redusă valoare a pensiei medii s-a înregistrat în judeţul Giurgiu, de 678 lei, iar cea mai mare în Bucureşti, de 1.068 lei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Preţurile au scăzut uşor în luna mai. Care sunt produsele cu cele mai mari ieftiniri

     Inflaţia anuală a coborât astfel de la nivelul de 1,21% atins în aprilie, care a reprezentat cel mai ridicat nivel din acest an, pe fondul bazei foarte reduse din luna aprilie 2013, când preţurile de consum au urcat cu numai 0,11%.

    Creşterea medie a preţurilor pe total în ultimele 12 luni (iunie 2013 – mai 2014) faţă de precedentele 12 luni (iunie 2012 – mai 2013), determinată pe baza IPC (indicele preţurilor de consum) este 2,1%, iar cea determinată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC) este 1,8%, se arată într-un comunicat publicat joi de INS.

    În luna mai, cele mai importante scăderi de preţuri au fost înregistrate la ouă (-4%), zahăr (-3,06%) şi legume (-1,29%), completate de ieftiniri uşoare la anumite servicii, respectiv chirii, transportul urban, transpoturile aeriene şi serviciile de telefonie.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Deficitul comercial a crescut în aprilie cu 33,6 milioane euro, la 634,6 milioane euro

     Astfel, în februarie 2014, conform estimărilor preliminare ale INS, exporturile FOB au însumat 18,7 miliarde lei (4,17 miliarde euro), iar importurile CIF au însumat 21,5 miliarde lei (4,8 miliarde euro).

    Comparativ cu aceeaşi lună din 2013, exporturile au crescut cu 4,1% la valori exprimate în lei şi cu 2,2% în euro, iar importurile au urcat cu 4,6% în lei şi cu 2,6% în euro.

    Faţă martie 2014, exporturile din luna aprilie au scăzut cu 7,2% la valori exprimate în lei şi cu 6,8% în euro, iar importurile s-au redus cu 4,8% în lei şi cu 4,3% în euro.

    În primele patru luni ale acestui an, deficitul comercial FOB-CIF a fost de 7,84 miliarde lei (1,75 miliarde euro), mai mare cu 493,7 milioane lei (71,4 milioane euro) decât cel înregistrat în perioada ianuarie-aprilie 2013.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Deficitul comercial a crescut în aprilie cu 33,6 milioane euro, la 634,6 milioane euro

    Astfel, în februarie 2014, conform estimărilor preliminare ale INS, exporturile FOB au însumat 18,7 miliarde lei (4,17 miliarde euro), iar importurile CIF au însumat 21,5 miliarde lei (4,8 miliarde euro).

    Comparativ cu aceeaşi lună din 2013, exporturile au crescut cu 4,1% la valori exprimate în lei şi cu 2,2% în euro, iar importurile au urcat cu 4,6% în lei şi cu 2,6% în euro.

    Faţă martie 2014, exporturile din luna aprilie au scăzut cu 7,2% la valori exprimate în lei şi cu 6,8% în euro, iar importurile s-au redus cu 4,8% în lei şi cu 4,3% în euro.

    În primele patru luni ale acestui an, deficitul comercial FOB-CIF a fost de 7,84 miliarde lei (1,75 miliarde euro), mai mare cu 493,7 milioane lei (71,4 milioane euro) decât cel înregistrat în perioada ianuarie-aprilie 2013.

    Exporturile FOB realizate în intervalul analizat au fost de 76,1 miliarde lei, cu 10,6% mai mari faţă de primele trei luni ale anului trecut, iar importurile CIF au fost de 83,9 miliarde lei, în creştere cu 10,2%.

    În euro, exporturile au urcat cu 8,1%, la 16,9 miliarde euro, iar importurile au avansat cu 7,7%, la 18,68 miliarde euro.

    Valoarea schimburilor intracomunitare de bunuri (Intra UE28) în perioada ianuarie-aprilie a fost de 54 miliarde lei (12 miliarde euro) la expedieri şi de 63,17 miliarde lei (14 miliarde euro) la introduceri, reprezentând 71% din total exporturi şi 75,3% din total importuri.

    Valoarea schimburilor extracomunitare de bunuri (Extra UE28) s-a situat la 22 miliarde lei (4,9 miliarde euro) la exporturi şi de 20,76 miliarde lei (4,6 miliarde euro) la importuri, reprezentând 29% din total exporturi şi 24,7% din total importuri.

    În perioada analizată, ponderi importante în structura exporturilor şi importurilor sunt deţinute de grupele de produse: maşini şi echipamente de transport (43,4% la export şi 35% la import) şi alte produse manufacturate (32,5% la export şi respectiv 30,1% la import).

  • Salariul mediu net a crescut în aprilie cu 1,7%. Domeniul unde s-a câştigat cel mai bine: 4.888 lei

    Câştigul salarial mediu nominal net în intermedierile financiare a fost de 4.888 lei, iar în hoteluri şi restaurante de 986 lei.

    “Indicele câştigului salarial real pentru luna aprilie 2014 faţă de luna precedentă, calculat ca raport între indicele câştigului salarial nominal net şi indicele preţurilor de consum, a fost de 101,4%. Faţă de luna octombrie 1990, indicele câştigului salarial real a fost de 128,8%, cu 1,8 puncte procentuale mai mare faţă de cel înregistrat în luna martie 2014”, se arată într-un comunicat al Institutului Naţional de Statistică (INS).

    Nivelul câştigului salarial mediu net a fost mai mare în aprilie în majoritatea activităţilor din sectorul economic decât în luna precedentă, ca urmare a acordării de premii ocazionale (inclusiv pentru sărbătorile de Paşte), sume din profitul net şi din alte fonduri (inclusiv tichete de masă şi tichete cadou), realizărilor de producţii ori încasărilor mai mari (funcţie de contracte).

    Cele mai semnificative creşteri ale câştigului salarial mediu net s-au înregistrat în activităţi auxiliare intermedierilor financiare (inclusiv activităţi de asigurare şi fonduri de pensii) – 22,8%, în intermedieri financiare (cu excepţia activităţilor de asigurări şi ale fondurilor de pensii) – 21,5%, în fabricarea altor mijloace de transport, extracţia cărbunelui superior şi inferior – între 17% şi 19,5%, în silvicultură şi exploatare forestieră (inclusiv pescuit şi acvacultură), transporturi aeriene, telecomunicaţii, colectarea şi epurarea apelor uzate, extracţia minereurilor metalifere, depozitare şi activităţi auxiliare pentru transport, tipărirea şi reproducerea pe suporturi a înregistrărilor – între 8% şi 12,5%.

    În tranzacţii imobiliare, industria construcţiilor metalice şi a produselor din metal (exclusiv maşini, utilaje şi instalaţii), fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor şi semiremorcilor, producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat, industria metalurgică, transporturi pe apă, cercetare-dezvoltare, fabricarea substanţelor şi a produselor chimice s-a consemnat o creştere între 4% şi 8%.

    “Scăderile câştigului salarial mediu net faţă de luna precedentă, din activităţile sectorului economic, s-au înregistrat ca urmare a acordării de prime ocazionale în luna anterioară, a nerealizărilor de producţie ori a încasărilor mai mici (funcţie de contracte), a dificultăţilor financiare cu care s-au confruntat unele unităţi economice, precum şi a angajărilor de personal cu câştiguri salariale mici”, se spune în comunicat.

    Cele mai mari scăderi s-au evidenţiat în fabricarea produselor din tutun, cu 51,4%, în fabricarea produselor din cauciuc şi mase plastice, activităţi de asigurări, reasigurări şi ale fondurilor de pensii (cu excepţia celor din sistemul public de asigurări sociale), fabricarea băuturilor – între 6% şi 10%, iar în activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice, fabricarea produselor farmaceutice de bază şi a preparatelor farmaceutice, fabricarea altor produse din minerale nemetalice, activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport, activităţi de editare, activităţi de servicii anexe extracţiei cu 3%-6%.

    În sectorul bugetar s-au înregistrat uşoare scăderi ale câştigului salarial mediu net faţă de luna precedentă, respectiv cu 1,3% în învăţământ, cu 0,5% în sănătate şi asistenţă socială şi cu 0,3% în administraţie publică.

  • ANALIZĂ: Ce venituri şi ce cheltuieli au avut românii anul trecut

     Potrivit rezultatelor anchetei bugetelor de familie, în anul 2013, veniturile totale medii lunare au reprezentat 2559,1 lei pe gospodărie şi 895,9 lei pe persoană. Veniturile băneşti au fost, în medie, de 2137,5 lei lunar pe gospodărie (748,3 lei pe persoană), iar veniturile în natură de 421,6 lei lunar pe gospodărie (147,6 lei pe persoană).

    Salariile şi celelalte venituri asociate lor au format cea mai importantă sursă de venituri, având ponderea cea mai mare în veniturile totale ale gospodariilor (51,2%), în creştere, faţă de anul 2012, cu 1,1 puncte procentuale.

    La formarea veniturilor totale ale gospodăriilor, au contribuit, de asemenea, veniturile din prestaţii sociale (22,8%), veniturile din agricultură (3,3%), veniturile din activităţi neagricole independente (2,8%) şi cele din proprietate şi din vânzări de active din patrimoniul gospodăriei (1,6%). O pondere importantă o deţin şi veniturile în natură (16,5%), în principal, contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse proprii (14,7%).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Fondul forestier al României a crescut cu peste 9.300 hectare anul trecut, la 6,54 milioane hectare

    “Această creştere se datorează în principal unor reamenajări de păşuni împădurite şi introducerii în fondul forestier a terenurilor degradate şi a terenurilor neîmpădurite, stabilite în condiţiile legii a fi împădurite”, se arată într-un comunicat al Institutului Naţional de Statistică (INS).

    Suprafaţa pădurilor reprezintă 97,6% din fondul forestier naţional, adică 6,38 milioane hectare, fiind în creştere cu 7.776 hectare comparativ cu 2012.

    Distribuţia fondului forestier pe regiuni de dezvoltare indică o concentrare într-o proporţie însemnată a acestuia în regiunile de dezvoltare Centru – 19,3% şi Nord-Est – 18,2%, urmate de zonele Vest – 16%, Nord-Vest – 15,2%, Sud – Vest-Oltenia – 12,4%, Sud-Muntenia – 10,1%, Sud-Est – 8,4% şi Bucureşti-Ilfov – 0,4%.

    În ceea ce priveşte masa lemnoasă recoltată, volumul acesteia a scăzut cu aproximativ 0,1% faţă de anul 2012, la 19,063 milioane metri cubi.

    Suprafaţa parcursă cu tăieri de regenerare a pădurilor, efectuate în cadrul tratamentelor silvice pentru trecerea pădurii de la o generaţie la alta, a înregistrat o scădere cu circa 1,2% faţă de anul 2012. Din această suprafaţă, tăierile rase (suprafeţe de pe care s-a recoltat în totalitate masa lemnoasă) reprezintă 4,5%.

    Cel mai mare volum de masă lemnoasă s-a recoltat în regiunea de dezvoltare Nord-Est – 28,4%, urmată de regiunea de dezvoltare Centru – 22,2% şi într-o proporţie mai mică în Vest – 12,2%, Nord-Vest – 12,1%, Sud-Muntenia – 9,9%, Sud-Vest Oltenia – 7,4%, Sud-Est – 7,4% şi Bucureşti-Ilfov – 0,4%.

    În anul 2013 s-au realizat lucrări de regenerare a pădurilor pe o suprafaţă de 26.285 hectare, cu 2,2% mai mare faţă de anul 2012.

    Cele mai mari suprafeţe pe care s-au realizat lucrări de regenerare a pădurilor s-au înregistrat în Nord- Vest – 22,2% şi Centru – 17,5%, urmate de regiunile de dezvoltare Sud-Est – 13,4%, Sud-Muntenia – 12,8%, Vest – 12%, Nord-Vest – 12%, Sud-Vest-Oltenia – 9,4% şi Bucureşti-Ilfov – 0,7%.