BusinessMagazin

Tag: infrastructura

  • Ministerul Transporturilor se pregăteşte să lanseze peste 20 de achiziţii publice în infrastructură

     Fenechiu a afirmat la deschiderea unei expoziţii de utilaje şi camioane pentru construcţii că în următoarea perioadă vor fi disponibile sume importante de bani pentru lucrările de infrastructură, dând ca exemplu proiectele finanţate prin Programul Operaţional de Transport, unde până la finele anului 2015 trebuie cheltuite circa 4 miliarde de euro.

    Competiţia constructorilor locali cu cei străini este “acerbă”, iar din cauza lipsei lucrărilor în ultimii ani firmele de profil nu sunt în prezent “în cea mai fericită situaţie financiară”, a spus oficialul.

    El a cerut băncilor să fie mai “elastice” în ceea ce priveşte creditarea constructorilor care doresc să cumpere echipamente şi utilaje.

    Fenechiu speră ca toate firmele care vor să se dezvolte să aibă acces la piaţa de utilaje şi să-şi amortizeze cât de repede investiţiile.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Consiliul Concurenţei investighează infrastructura telecom din Capitală

    Consiliul Concurenţei a iniţiat în această lună o analiză privind piaţa serviciilor de acces la infrastructura de telecomunicaţii de la nivelul Capitalei, pentru a identifica poziţia şi puterea fiecărui operator relevant, a declarat vicepreşedintele instituţiei Valentin Mircea. „Este o iniţiativă internă. Vrem să clarificăm poziţia fiecărui operator care activează pe această piaţă la nivelul Capitalei. La finele acestei analize, care va se va încheia peste un an de zile, se pot aplica o serie de măsuri care să stimuleze concurenţa în acest domeniu“, a spus Mircea. El a adăugat că eventualele propuneri de stimulare a concurenţei vor fi puse în practică de autori­tă­ţile cu competenţe în acest domeniu. „Poate fi Guvernul, poate fi autoritatea de reglementare, poate fi Minis­terul pentru Societatea Informaţională sau Primăria Capitalei.“ La finele lunii februarie, preşedintele Asociaţiei Naţionale a Internet Service Provi­derilor (ANISP) Mihai Bătrîneanu a afirmat că Netcity Telecom, companie deţinută de grupul UTI, a transformat reţeaua metropolitană de telecomunicaţii din Bucureşti într-un monopol şi prin creşterea abuzivă a tarifelor de acces operatorii de talie redusă vor intra în faliment, concurenţa va fi afectată, iar preţurile pentru utilizatorii finali vor fi majorate.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • Ponta: Posibila mare investiţie germană în România va fi greenfield. Se ocupă Dan Şova

     Solicitat să detalieze anunţul său că o mare firmă germană va face investiţii foarte mari în România, Ponta a menţionat: “Nu, am anunţat că e posibil, dar nu vreau să mai comentez acest subeict pentru că atunci când se ia decizia v-o anunţăm”.

    Întrebat dacă va fi o investiţie de la zero, Ponta a precizat: “Da, este o investiţie Greenfield”.

    El a mai spus, răspunzând unei alte întrebări, că de această investiţie se ocupă ministrul Dan Şova.

    “În aceste trei luni şi eu personal, şi ministrul Şova, şi alţi miniştri de resort au avut discuţii cu investitori importanţi şi că aceste decizii nu se iau de pe o zi pe alta, dar în acest an vom avea investiţii străine importante”, a spus Ponta.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Zece tendinţe care vor schimba infrastructura în următorii cinci ani

    Anul 2012 a fost unul în care infrastructura, fie ea de transport, energetică sau socială, s-a confruntat cu numeroase provocări, iar guvernele din întreaga lume s-au aflat sub presiunea incertitudinilor financiare şi a cererii tot mai intense de reînnoire şi extindere a infrastructurii, arată un raport al companiei de consultanţă KPMG.

    Şi la nivelul României s-au resimţit aceste probleme şi ar putea fi resimţite şi în anii următori. “Priorităţile sunt numeroase, iar constrângerile bugetare mari pentru România anilor 2013-202. Fie că este vorba de Coridoarele de autostrăzi IV sau Ix, de reactoarele 3 şi 4, de reabilitarea sistemelor de irigaţii sau de sistematizarea cursurilor de apă pentru prevenirea inundaţiilor, de modernizarea porturilor, aeroporturilor şi căilor ferate sau de mega-proiectul de cercetare ELI, de infrastructura în sănătate şi educaţie, toate acestea, la care se adaugă proiectele regionale şi locale, implică un exerciţiu amplu de proiectţii strategice sustenabile sistemic pe termen mediu şi lung”, a declarat Daniela Nemoianu, executive partner în cadrul KPMG România, specialist în infrastructură şi PPP (parteneriat public-privat – n.red.).

    KPMG a indentificat zece tendinţe şi oportunităţi care şi-ar putea pune amprenta asupra modului în care va evolua infrastructura în 2013, dar şi pe viitor:

     

    ► Povara costurilor se mută către consumator: Consumatorii din întreaga lume încep să simtă primele simptome ale costurilor antrenate de proiectele de infrastructură.

    ► Guvernele trebuie să devină mai active: Nu toate proiectele de infrastructură pot atrage investiţii private – în special în condiţiile actuale de piaţă.

    ► Afluxul de proiecte s-a diminuat, dar îşi va reveni: Anul trecut a fost caracterizat de o criză a tranzacţiilor în infrastructură.

    ► Atenţia se îndreaptă asupra oraşelor: Oraşele au devenit focarul de activitate economică al unei naţiuni.

    ► Folosirea la maximum a investiţiilor existente: Pe măsură ce investitorii fac mari eforturi pentru a ridica de la sol noi proiecte, tot mai multă atenţie se acordă obiectivelor deja existente.

    ► Rezilienţa urcă pe primele locuri în agenda de lucru: Protejarea obiectivelor de valoare de impactul dezastrelor -naturale sau nu – este prin urmare un element critic pentru stabilitatea economică şi politică.

    ► Apariţia unor noi modele de infrastructură: Schimbarea modelelor de infrastructură este de asemenea catalizată şi de dorinţa de a se obţine o mai bună eficienţă operaţională.

    ► Progresul rapid al tehnologiei: Tehnologia are potenţialul pentru a rezolva multe din problemele cele mai critice ale lumii în sectorul infrastructurii.

    ► Reducerea costurilor – în centrul atenţiei: Dorinţa de a investi depăşeşte cu mult capacitatea de finanţare.

    ► Lupta pentru talent şi specializare devine mai acerbă: Posibil unul dintre cele mai mari şi mai subapreciate obstacole în calea noastră de a răspunde provocărilor tot mai mari din sectorul infrastructurii este lipsa de specializare şi talent.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • De ce se va schimba infrastructura în următorii cinci ani

    Dacă privim înainte, acum se pun bazele creşterii viitoare – şi pentru multe pieţe – perspectivele sunt interesante.Într-o ediţie specială a publicaţiei Foresight, trei dintre liderii la nivel international ai KPMG în sectorul infrastructurii – Nick Chism, James Stewart şi Stephen Beatty, fac o retrospectivă a anului 2012 şi îşi împărtăşesc opiniile cu privire la zece tendinţe care se aşteaptă să schimbe modul în care va evolua sectorul infrastructurii în viitor.

    Guvernele au continuat să se afle sub presiune, confruntându-se cu incertitudini financiare şi cereri tot mai intense de reînnoire şi extindere a infrastructurii. Multe dintre aceste guverne încearcă în continuare să reconcilieze nevoia unei planificări strategice pe termen lung cu priorităţile electorale pe termen scurt. O consecinţă a acestei lupte a fost începutul transferului costurilor de la contribuabili la consumatori, forţându-i pe aceştia din urmă să se împace cu ideea că trebuie să plătească pentru infrastructura pe care o folosesc. 

    ”Anul care a trecut a arătat că sectorul începe să evolueze. În primul rând, firmele de proiectare în infrastructură au început să adopte o imagine mai holistică asupra valorii obiectivelor lor pentru a înţelege potenţialul productiv al proiectelor şi întregul beneficiu al investiţiei lor.

    În acelaşi timp, tehnologia a permis investitorilor să îşi gestioneze bunurile în mod diferit iar operatorilor să obţină o eficienţă crescută din bunurile existente, performanţe optimizate pe termen lung, o durată de viaţă mai lungă şi un timp de nefuncţionare mai scurt”, a afirmat Daniela Nemoianu, executive partner, KPMG in Romania, specialist in infrastructura si PPP.

    ”Prioritatile sunt numeroase, iar constrangerile bugetare mari pentru Romania anilor 2013-2020”, adauga in continuare Daniela Nemoianu. ”Fie ca este vorba de Coridoarele de autostrazi IV sau IX, de reactoarele 3 si 4, de reabilitarea sistemelor de irigatii sau de sistematizarea cursurilor de apa pentru prevenirea inundatiilor, de modernizarea porturilor, aeroporturilor si cailor ferate sau de mega-proiectul de cercetare ELI, de infrastructura in sanatate si educatie, toate acestea, la care se adauga proiectele regionale si locale, implica un exercitiu amplu de proiectii strategice sustenabile sistemic pe termen mediu si lung, capabilitati de administrare si management extinse din partea autoritatilor si institutiilor publice, resurse specializate si dedicate acestui segment important (inclusiv prin crearea unei entitati separate care sa gestioneze si sa controleze evolutia in bune conditii a unor proiecte de infrastructura complexe), capacitatea de propune proiecte rentabile, viabile si eligibile pentru absorbtia banilor europeni, eficienta si transparenta la toate nivelurile si pe parcursul tuturor etapelor”.
    ”Salutam cu optimism primii pasi in directia implementarii unei noi formule PPP, sub egida Ministerului Marilor Proiecte – ramane de urmarit activ care va fi impactul si cum va decurge implementarea primelor proiecte din aceasta categorie incepand cu anul 2013/14.  Romania poate invata in orice moment din exemplele pozitive sau nereusitele tarilor care au experimentat si dezvoltat PPP inaintea noastra, putand sa adapteze cele mai bune practici si cele mai avansate metodologii la specificul local.  Autoritatile trebuie sa apeleze la specialisti pentru a face acest transfer de know-how si sa fie in acelasi timp conectate la pulsul mediului de afaceri local si international, inclusiv cel financiar, in conditiile intensificarii competitiei intre state pentru atragerea de finantari”, a afirmat Nemoianu.
    PPP ramane o solutie de degrevare a presiunii asupra bugetului de stat (mai ales in contextul unui spatiu fiscal pre-determinat de acordurile de finantare in vigoare si de efectul crizei economice), in masura in care complexitatile si riscurile aferente sunt gestionate avizat, transparent si fundamentat.  Cateva cazuri de pionierat derulate cu succes pot deveni motorul unui mecanism functional si profitabil atat pentru stat si investitor, cat si pentru societate – beneficiar al modernizarilor, conducand la confirmarea favorabila a ceea ce in prezent sunt prognoze.
    Publicatia KPMG a identificat si analizat zece tendinţe si oportunitati care se aşteaptă să schimbe modul în care va evolua sectorul infrastructurii in 2013 si în viitor:
    • Povara costurilor se mută către consumator: Consumatorii din întreaga lume încep să simtă primele simptome ale costurilor antrenate de proiectele de infrastructură.
    • Guvernele trebuie să devină mai active: Nu toate proiectele de infrastructură pot atrage investiţii private – în special în condiţiile actuale de piaţă.
    • Afluxul de proiecte s-a diminuat, dar îşi va reveni: Anul trecut a fost caracterizat de o criză a tranzacţiilor în infrastructură.
    • Atenţia se îndreaptă asupra oraşelor: Oraşele au devenit focarul de activitate economică al unei naţiuni.
    • Folosirea la maximum a investiţiilor existente: Pe măsură ce investitorii fac mari eforturi pentru a ridica de la sol noi proiecte, tot mai multă atenţie se acordă obiectivelor deja existente.
    • Rezilienţa urcă pe primele locuri în agenda de lucru: Protejarea obiectivelor de valoare de impactul dezastrelor –naturale sau nu – este prin urmare un element critic pentru stabilitatea economică şi politică.
    • Apariţia unor noi modele de infrastructură: Schimbarea modelelor de infrastructură este de asemenea catalizată şi de dorinţa de a se obţine o mai bună eficienţă operaţională.
    • Progresul rapid al tehnologiei: Tehnologia are potenţialul pentru a rezolva multe din problemele cele mai critice ale lumii în sectorul infrastructurii.
    • Reducerea costurilor – în centrul atenţiei: Dorinţa de a investi depăşeşte cu mult capacitatea de finanţare.
    • Lupta pentru talent şi specializare devine mai acerbă: Posibil unul dintre cele mai mari şi mai subapreciate obstacole în calea noastră de a răspunde provocărilor tot mai mari din sectorul infrastructurii este lipsa de specializare şi talent.

    “Împărtăşind cunoştinţele şi experienţa pe care le-am câştigat din activitatea noastră în întreaga lume, credem că putem juca un rol activ în dezvoltarea infrastructurii la nivel global. Anul trecut profesioniştii noştri din acest sector au oferit asistenţă organizaţiilor din domeniul infrastructurii în mai mult de 130 de ţări, fiind astfel ideal poziţionaţi pentru a oferi asistenţă practică şi informaţii concrete cu privire la întreaga gamă de activităţi pe întreaga durată de viaţă a unui proiect”, a afirmat Nemoianu.

    În România şi Republica Moldova, KPMG îşi desfăşoară activitatea în cadrul celor şase birouri din Bucureşti, Cluj-Napoca, Constanţa, Iaşi, Timişoara şi Chişinau. în prezent dispunem de un numar de peste 650 de angajaţi şi parteneri, atât cetaţeni români, cât şi străini.

     

  • Şova: Pe 15 aprilie avem câştigătorii a 100 km de autostrăzi

    Aproape 100 de kilometri de autostrăzi scoşi la licitaţie în luna august a anului trecut ar urma să îşi afle constructorii peste o lună, spune Dan Şova, ministrul delegat pentru proiecte de infrastructură, de interes naţional şi investiţii străine, care are în subordine Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR). „(Cei de la CNADNR – n.red.) mi-au promis neoficial că vor da un rezultat până pe 15 aprilie. Sper ca până în 15 aprilie să se anunţe câştigătorii pentru că s-a exagerat deja, stăm aşa din 21 august. Nu înţeleg de ce se aşteaptă atât“, a declarat Dan Şova. Procedurile de atribuire a celor 100 de kilometri de autostrăzi, cu o valoare estimată la circa 900 de milioane de euro, au fost tergiversate de o serie de contestaţii, o perioadă mult prea îndelungată de evaluare a ofertelor, precum şi de finanţările extrem de mici alocate infrastructurii. Printre constructorii interesaţi de aceste autostrăzi se numără firme româneşti precum Spe-dition UMB (controlată de Dorinel Umbrărescu), Teloxim Con (Theodor Berna) şi Straco Grup (Alexandru şi Traian Horpos), precum şi companii străine precum cea austriacă Strabag, cea spaniolă FCC Construccion sau grupul italian Pizzarotti.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

     

  • Grapini vrea de la UE mai mulţi bani pentru infrastructura turistică şi mai puţini pentru promovare

     “Noi pregătim acum pentru 2014-2020 planul şi programul cum să putem atrage acele fonduri europene şi depinde de inteligenţa cu care noi scriem acum, pentru că iarăşi nu vreau să apară ca o critică, dar e o constatare: cred că pe perioada asta, în domeniul turismului s-au negociat mulţi bani de promovare, 75 de milioane de euro pentru promovare, dar foarte puţini pentru infrastructură”, a spus Grapini la un seminar pe teme de specialitate.

    Ea a adăugat că trebuie găsit un echilibru între cele două componente.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Unde păcătuieşte România la calitatea serviciilor în turism

    România a coborât în acest interval cinci locuri în top, de pe 63 pe 68, în urma celor mai multe ţări din Europa Centrală şi de Est, printre care Ungaria, Polonia şi Bulgaria, potrivit unui raport realizat de Forumul Economic Mondial. Majoritatea ţărilor din Europa se situează în prima jumătate a topului, care include 140 de ţări, iar o parte a datelor folosite în studiu au fost obţinute în urma unor sondaje efectuate în fiecare ţară. România înregistrează cea mai slabă clasare în privinţa calităţii drumurilor, pe 138 din 140 de ţări, depăşind doar Haiti şi Republica Moldova. Chiar înaintea României se situează Rusia (134), Ucraina (135), Guineea (136) şi Mongolia (137).

    În privinţa atitudinii faţă de turiştii străini, românii sunt mai puţin primitori decât locuitorii din Lesotho (120) şi Malawi (121), dar îi depăşesc pe cei din Mauritania (123) şi Ciad (124).

    După calitatea mediului natural, ne situăm imediat după Paraguay şi Pakistan şi înaintea Hong Kong-ului şi a Mexicului. Înaintea României se află ţări precum Zimbabwe (47), Zambia (51), Tadjikistan (53), Uganda (62), Honduras, Nicaragua şi Bangladesh. În privinţa eficienţei marketingului şi brandingului pentru atragerea turiştilor, România se află pe poziţia 123, după Benin (121) şi Bolivia (122), fiind urmată de Mauritania (124) şi Kazahstan (125). Emiratele Arabe Unite au cel mai performant marketing din lume, potrivit percepţiei propriei populaţii.

    La sănătate şi igienă, România este trasă în jos de accesul insuficient la apă şi canalizare al populaţiei (poziţiile 92 şi 93). De asemenea, calitatea (119) şi reţeaua (114) de transport aerian lasă de dorit, în timp ce calitatea drumurilor (138), a porturilor (134) şi a infrastructurii de transport terestru (130) este extrem de redusă în raport cu celelalte ţări.

  • Alte sute de milioane de euro pentru regii asfaltului

    NU ESTE DELOC O NOUTATE CĂ ROMÂNIA STĂ ÎN CONTINUARE CU CAPUL PLECAT ATUNCI CÂND VINE VORBA DE INFRASTRUCTURA RUTIERĂ. Cu doar 530 de kilometri de autostrăzi, România se străduie de câteva decenii să intre pe harta europeană a transportului rutier şi să atragă astfel mai mulţi investitori străini şi mai mulţi turişti. Nici drumurile naţionale sau judeţene nu stau mai bine, în condiţiile în care an de an intră în reparaţii capitale, iar saga gropilor pare a fi nesfârşită.

    Cu toate acestea, statul continuă să plătească sute de milioane de euro pe şosele, fără rezultate imediate însă. Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) are anual un buget de 1,5-2 miliarde de euro, bani care se împart între constructorii români şi cei străini care au contracte de şosele.

    Şi anul trecut cele mai importante 10 companii româneşti din domeniu au încasat, cumulat, circa 440 de milioane de euro de la CNADNR. Chiar dacă rezultatele financiare obţinute în 2012 de companiile locale de construcţii nu sunt încă publice, iar acestea evită în general să facă declaraţii în presă cu privire la businessul lor, sumele încasate de constructori de la compania de drumuri oferă o imagine cu privire la modul în care au evoluat anul trecut afacerile asfaltatorilor.

    Dorinel Umbrărescu, care controlează constructorul băcăuan Spedition UMB, a rămas şi anul trecut lider la capitolul încasări de la compania de drumuri. Circa 145 de milioane de euro au intrat în conturile firmei sale pentru proiecte precum autostrada Timişoara-Lugoj, autostrada Moara Vlăsiei-Bucureşti, deszăpeziri sau centura municipiului Rădăuţi. De altfel, Umbrărescu a fost în ultimii ani liderul incontestabil al regilor locali ai asfaltului, câştigând an de an contracte de sute de milioane de euro care i-au adus şi profituri pe măsură. În 2011, spre exemplu, Spedition UMB a avut un profit net de aproape 40 de milioane de euro la afaceri de aproape 190 de milioane de euro.

    O sumă importantă, de aproape 93 de milioane de euro, a încasat de la CNADNR şi constructorul giurgiuvean Romstrade, controlat de Nelu Iordache, care în prezent se află în arest, fiind cercetat pentru deturnarea unor fonduri pentru construirea autostrăzii Nădlac-Arad. Totodată, Romstrade a intrat spre finalul anului trecut în insolvenţă, la scurt timp după ce mai multe contracte de infrastructură ale companiei au fost reziliate de compania de drumuri.

    O ascensiune importantă în ultimii ani a avut-o compania Straco Grup, controlată de fraţii Alexandru şi Traian Horpos. Înfiinţată în 2003, când înregistra o cifră de afaceri de mai puţin de un milion de euro, firma a ajuns în 2011 la un rulaj de aproape 90 de milioane de euro, susţinut de contractele de peste jumătate de miliard de euro pe care le-a câştigat în ultimii ani pe cont propriu sau în consorţiu cu alte firme. De altfel, Straco Grup îşi încasează o mare parte din bani din contractele de autostrăzi şi drumuri naţionale, numai anul trecut primind de la CNADNR circa 54 de milioane de euro pentru lucrări precum autostrada Orăştie-Sibiu.

    IN TOPUL FIRMELOR ROMÂNEŞTI CARE AU ÎNCASAT CEI MAI MULŢI BANI ÎN 2012 de la CNADNR nu lipsesc PA&CO International a lui Costel Căşuneanu sau Euro Construct Trading 98 a lui Sorin Vulpescu şi Dan Beşciu, care au primit anul trecut circa 40 de milioane de euro. Chiar dacă au continuat să încaseze sume de la CNADNR şi anul trecut, unele firme şi-au redus practic “dependenţa” de instituţia care coordonează autostrăzile şi drumurile naţionale din România, nu neapărat pentru că aşa şi-au dorit, ci pentru că bugetele alocate lucrărilor de infrastructură au fost drastic reduse anul trecut. Delta ACM 93, firmă controlată de omul de afaceri Florea Diaconu, este un exemplu, în condiţiile în care anul trecut sub 10% din cifra de afaceri de 110 milioane de euro a fost generată de încasările de la CNADNR, potrivit calculelor Business Magazin pe baza datelor oferite de compania naţională de drumuri şi de Delta ACM 93. “Noi avem în continuare lucrări de drumuri, dar nu au existat bugete alocate pentru acestea anul trecut, aşa cum se întâmplă în cazul centurii Bucureştiului”, spune Florea Diaconu, care are un contract de aproape 50 de milioane de euro şi pentru construcţia unei autostrăzi în Irak.Anul 2012 nu a adus numai reducerea semnificativă a bugetelor pentru lucrări de infrastructură, ci şi mult mai puţine licitaţii decât în perioada 2010-2011, fapt care a iscat îngrijorări în rândul constructorilor. Câţiva companii mari, printre care Romstrade, controlat de Nelu Iordache, sau Confort, deţinut de Georgică Cornu, au intrat chiar în insolvenţă.

    În contextul în care nici sectorul construcţiilor private nu stă tocmai roz, piaţa construcţiilor în ansamblu a stagnat anul trecut la circa 9,3 miliarde de euro, potrivit datelor Asociaţiei Române a Antreprenorilor de Construcţii (ARACO). “Începând cu semestrul al doilea al anului trecut, decidenţii politici au fost alţii. Schimbările de guvern de la jumătatea anului şi criza politică s-au resimţit în dinamica sectorului”, spune Laurenţiu Plosceanu, preşedinte al ARACO. El apreciază că semnalele politice din acest început de an în ceea ce priveşte bugetele pentru lucrări de infrastructură arată că cel puţin primul trimestru va fi unul de sacrificiu pentru piaţa construcţiilor. Iar dacă situaţia va continua şi în celelalte trimestre ale anului, regii asfaltului se vor vedea nevoiţi să-şi reducă nu numai rulajele, ci să renunţe şi la o parte din profituri.

  • Spaniolii de la Copisa fac infrastructura pentru un parc eolian de 120 mil. euro

    Compania de construcţii Copisa, cu capital spaniol, va executa lucrările de infrastructură aferente construcţiei unui parc eolian de 80 MW la Chirnogeni, judeţul Constanţa, printr-un contract în valoare de 8 milioane de euro. În total investiţia în acest parc eolian s-ar putea ridica la 120 de milioane de euro ţinând cont de faptul că de obicei pentru a monta un megawatt în acest domeniu sunt necesare fonduri de 1,5 mil. euro. Cele 32 de turbine care urmează a fi instalate în parcul eolian vor fi construite de compania germană Nordex pentru firma spaniolă Iberdrola, contractorul general al proiectului. Beneficiarul final al parcului eolian este EP Wind Project Six SA, firmă controlată de fondul de investiţii Marguerite Fund, EP Global Energy (Cipru) şi EnerCap Power Fund (Cehia), arată un comunicat al Ciposa. Proiectul este al treilea de acest tip realizat de Copisa în România. Anterior, compania a realizat lucrările civile pentru cele două etape ale parcului eolian Mihai Viteazu, de 80 MW, deţinut de Iberdrola în judeţul Constanţa.

    Mai multe pe zf.ro