Tag: imprumut

  • Brazilia a anunţat o intervenţie de 60 miliarde de dolari pentru temperarea deprecierii monedei

     Intervenţia presupune injecţii de 3 miliarde de dolari pe lună prin împrumuturi şi contracte swap. Licitaţiile vor începe de vineri şi vor avea loc până la 31 decembrie, potrivit Wall Street Journal.

    Anunţul băncii centrale subliniază impactul politic al volatilităţii realului şi inflaţiei ridicate, în contextul alegerilor prezidenţiale de anul viitor.

    Preşedintele Dilma Rouseff s-a întâlnit miercuri seară la palatul prezidenţial cu guvernatorul băncii centrale şi cu ministrul finanţelor.

    Măsurile anunţate joi de banca centrală a Braziliei ilustrează o nouă perioadă dificilă pentru economiile emergente, după ce Rezerva Federală a SUA a anunţat că ar putea începe din acest an să reducă programul de relaxare cantitativă, ceea ce va conduce la restrângerea lichidităţii în dolari şi creşterea dobânzilor.

    Cititi mai multe pe www.meidafax.ro

  • Transgaz şi OMV împrumută Nabucco, pentru a evita intrarea companiei în insolvenţă

     Din suma de 7,5 milioane de euro Transgaz va participa cu cel mult 50%, potrivit unui comunicat al companiei de stat transmis marţi Bursei de Valori Bucureşti (BVB).

    Împrumutul va fi purtător de dobândă şi va fi garantat cu active viabile ale NIC.

    Totodată, Transgaz va contribui cu alte 1,34 milioane euro la majorarea capitalului social al NIC pentru a acoperi deficitul de lichidităţi în valoare de 7,5 milioane de euro.

    Comitetul de conducere a NIC a aprobat un buget de 20 milioane euro pentru închiderea “controlată” a firmei, se mai arată în comunicat.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • O companie germană vrea să investească într-un parc eolian în Dobrogea

     Restul finanţării va fi asigurat de STEAG şi alte instituţii financiare, se arată într-un comunicat al Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD).

    STEAG va deţine integral Crucea Wind Farm SA, beneficiarul împrumutului BERD.

    Investitorul german este controlat de un consorţiu de şapte companii de utilităţi din Germania, care au împreună o participaţie de 51%. Restul acţiunilor se află în posesia companiei Evonik Industries.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • BCR: Dobânzile la creditele în lei cu risc scăzut ar putea coborî sub 6%

     “Relaxarea politicii monetare va continua în 2014, iar dacă adăugăm posibila restrângere a stimulilor monetari generoşi furnizaţi pieţei de către băncile centrale, vedem că viitorul creditării este în moneda naţională. Ieftinirea creditului în lei va continua şi am putea vedea dobânzi sub nivelul de 6% pentru creditele cu risc scăzut, foarte apropiate de cele în euro. Estimăm că într-un orizont de 1-2 ani ponderea creditelor în lei va depăşi 50% din totalul creditului neguvernamental”, a declarat, într-un comunicat, analistul şef al BCR, Eugen Sinca.

    Analiştii băncii apreciază că tendinţa susţinută de scădere a dobânzii de politică monetară se va reflecta în dobânzile interbancare, iar cotaţia indicelui Robor la 3 luni se va consolida sub nivelul de 4%.

    Consiliul de Administraţie al BNR a redus, pe 5 august, rata dobânzii de politică monetară, de la 5% la nivelul minim record de 4,5% pe an.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Isărescu: BNR va face tot posibilul să aducă dobânzile la creditele în lei aproape de cele în valută

     “Noi vom face tot ce este posibil, prin reducerea dobânzii de politică monetară, prin asigurarea lichidităţii pe piaţă, prin îngustarea coridorului de variaţie a dobânzilor de pe piaţa monetară să venim cu dobânzile la lei în apropierea dobânzilor în valută”, a afirmat miercuri Isărescu, într-o conferinţă de presă.

    El a arătat că împrumuturile imobiliare în lei, deşi presupun rate cu 30% mai mari decât cele în valută, sunt mai avantajoase pentru client întrucât împrumutul în valută are, pe lângă costul vizibil, şi unul invizibil, dat de fluctuaţia cursului valutar.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Grecia are nevoie de un ajutor financiar suplimentar de 11 miliarde de euro

     Grecia are un deficit de finanţare de 4,4 miliarde de euro anul următor şi de încă 6,5 miliarde de euro în 2015, potrivit unui raport al FMI, citat de cotidianul Wall Street Journal.

    Statul elen ar putea avea nevoie de şi mai mulţi bani, dacă economia ţării va avea o evoluţie mai slabă decât estimează FMI sau dacă guvernul nu-şi atinge ţintele de venituri din programul de privatizări, a declarat şeful misiunii FMI în Grecia, Poul Thomsen.

    “Există în mod cert riscuri privind prognoza economică pentru anul următor. Presupunerea privind o recuperare graduală se bazează pe aşteptarea unei revenirii a consumului şi investiţiilor, precum şi pe implementarea susţinută a politicilor şi pe susţinerea politică amplă a programului”, a spus el.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Provident a dat cu împrumut cu 12% mai mulţi bani în 2013

    Datele sunt cuprinse în raportul financiar prezentat marţi la Londra de către compania-mamă, grupul britanic International Personal Finance (IPF), unul dintre cei mai importanţi furnizori de împrumuturi la domiciliu din Europa, cu activităţi în şase ţări din Europa Centrală şi de Est, precum şi în Mexic.

    Veniturile Provident Financial România au depăşit 37,2 de milioane de euro în primul semestru din 2013, în creştere cu 10% faţă de aceeaşi perioadă din 2012. În cei 7 ani de prezenţă pe piaţa locală, compania a investit în România peste 180 de milioane de euro şi a contribuit la bugetul de stat cu taxe în valoare de peste 25 de milioane de euro.

    ”În primele şase luni din acest an am continuat să investim în extinderea operaţiunilor şi în dezvoltarea oamenilor noştri. Am deschis deja 10 puncte de lucru noi şi avem în plan o extindere geografică similară în a doua jumătate a anului, ceea ce ne va permite să deservim aproape în totalitate populaţia urbană din toate judeţele ţării. Ne menţinem obiectivul de a avea peste 500.000 de clienţi activi în România în următorii ani”, a declarat Ivo Kalik, directorul general al Provident Financial România.

    În acest an, Provident a deschis puncte de lucru în judeţele Bistriţa-Năsăud, Caraş-Severin, Tulcea şi Sălaj, singurele judeţe pe care compania nu le deservea până în acest moment. Compania are peste 780 de angajaţi şi colaborează cu circa 3.800 de agenţi independenţi în peste 70 de oraşe din întreaga ţară.

    În primul trimestru al acestui an, grupul IPF a anunţat că îşi va extinde operaţiunile pe piaţa din Bulgaria pe baza infrastructurii pe care a dezvoltat-o în România.

    “Avem deja o sucursală în Sofia, am recrutat peste 20 de angajaţi pentru entitatea noastră din Bulgaria şi suntem în ultima fază de testare a sistemelor. Ne aşteptăm să emitem primul nostru împrumut în Bulgaria până la sfârşitul lui septembrie şi să atingem potenţialul maxim al acestei pieţe – de circa 100.000 de clienţi activi – în 4-5 ani”, a adăugat Ivo Kalik.

    Provident Financial România este prima instituţie financiară din România care oferă serviciul opţional de gestionare la domiciliu a creditului, prin intermediul căruia clienţii pot primi banii în 48 de ore chiar la ei acasă, unde un agent îi va vizita apoi pentru încasarea ratelor. Compania este parte a grupului britanic International Personal Finance (IPF), care are peste 2,4 milioane de clienţi în şase ţări din Europa Centrală şi de Est, precum şi în Mexic. IPF a anunţat pentru primul semestru din 2013 venituri de 423 milioane de euro şi un profit brut de 49 de milioane de euro, valoarea împrumuturilor totale emise la nivel de grup fiind de 571 milioane de euro. IPF este al doilea cel mai mare angajator britanic din Europa Centrală şi de Est şi este una dintre cele mai puternice 250 de companii internaţionale listate la Bursa din Londra.

     

  • Cosmote a semnat cu BERD şi şapte bănci private cel mai mare împrumut sindicalizat din acest an: 225 mil. euro

    Cosmote, numărul trei pe piaţa locală de telefonie mobilă, va primi o finanţare de 225 de milioane de euro din partea BERD, respectiv 75 de milioane euro din surse proprii ale BERD şi 150 de milioane de euro credit sindicalizat din partea unui grup format din şapte bănci comerciale, a anunţat compania, confirmând informaţiile publicate de Ziarul Financiar în ediţia din 4 iulie 2013. 

    Citiţi articolul integral pe www.zfcorporate.ro

    Acest articol a apărut în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 25.07.2013

    ZF Corporate este serviciul specializat de ştiri cu plată al Ziarului Financiar. Pentru a putea citi aceste ştiri trebuie să vă abonaţi la ZF Corporate sau la unul din cele 12 fluxuri ale sale, profilate pe sectoare de activitate (Bănci, Retail, Imobiliare şi altele). Detalii de abonare la ZF Corporate: Alexandru Matei (tel. fix: 0318.256.286, tel. mobil: 0766.606.994) sau trimiteţi un email cu datele dumneavoastră de contact prin care solicitaţi informaţii şi abonare la adresa alexandru.matei@zf.ro sau stefan.paraschiv@m.ro. Veţi fi contactat în maximum o oră.

     

  • Creditul pentru firme şi populaţie a crescut în luna iunie cu 1,1%

     Creditul în lei s-a majorat cu 0,3% (0,3% în termeni reali), iar cel în valută exprimat în lei a urcat cu 1,6% (exprimat în euro, creditul în valută a scăzut cu 0,2%).

    La 30 iunie, creditul neguvernamental a înregistrat o reducere cu 1,3% (-6,3% în termeni reali) faţă de 30 iunie 2012, pe seama majorării cu 2,2% a componentei în lei (-3% în termeni reali) şi a diminuării cu 3,3% a componentei în valută exprimată în lei (exprimat în euro, creditul în valută s-a redus cu 3,5%), se arată într-un comunicat al BNR.

    Creditul guvernamental a scăzut în iunie cu 4,5%, la 74,64 miliarde lei. La 30 iunie, creditul guvernamental a înregistrat o diminuare de 7,4% (-12,1% în termeni reali) faţă de 30 iunie 2012.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Apărătorul săracilor în faţa cămătăriei

     Yunus a fost al treilea născut din 14 fraţi într-o familie de musulmani în satul Bathua din regiunea Hathazari, Chittagong din Bangladesh. Şi-a petrecut copilăria în satul natal, încurajat de tatăl lui, un bijutier de succes, să se educe. Cea mai mare influenţă a avut-o totuşi mama lui, care obişnuia să ajute orice sărac care îi bătea la uşă. În 1957, s-a înscris în cadrul departamentului de economie de la Universitatea Dhaka.

    După absolvire, Yunus a devenit asistent universitar în economie, iar apoi profesor lector de economie la colegiul din oraşul Chittagong. În acea perioadă, a pus pe picioare şi o afacere cu o fabrică de împachetat. În 1965 a obţinut o bursă de studiu în Statele Unite ale Americii. Astfel, în 1971  şi-a obţinut doctoratul  în economie în cadrul universităţii Vanderbilt pe tema dezvoltării economice. În timpul războiului de eliberare din Bangladesh (1971), Yunus a alcătuit un comitet şi a condus centrul de informaţii al ţării lui împreună cu alţi conaţionali din SUA, în scopul susţinerii eliberării.

    S-a întors acasă după război unde s-a angajat la Universitata Chittagong ca şef al departamentului de studii economice. Impresionat de foametea din  1974, a devenit din ce în ce ce mai implicat în proiecte de reducere a sărăciei şi a în-ceput un program de dezvoltare rurală. A propus o formă de guvernare la nivel de sate, dar aceasta a fost declarată ilegală şi neconstituţională. În 1976, în timpul unor vizite la gospodăriile sărace într-un sat din apropierea universităţii Chittagong, Yunus a observat că împrumuturile foarte mici ar putea să facă o diferenţă pentru o persoană săracă.

    Femeile din sat care făceau mobilă din bambus erau nevoite să facă împrumuturi cămătăreşti pentru a cumpăra materie primă, iar profitul lor era folosit pentru plata împrumutului. Băncile tradiţionale nu ar fi acordat împrumuturi mici din cauza riscului neplăţii. Ideea microcreditării era un model de afacere viabil din perspectiva lui Yunus. A împrumutat  27 de dolari americani pentru 42 de femei din satul respectiv, iar acestea au avut un profit de 0,02 dolari pentru fiecare împrumut. Câteva luni mai târziu, Yunus a reuşit să facă un împrumut de la banca Janata pentru a împrumuta la rândul lui săracii din satul respectiv. Instituţia fondată a continuat să se dezvolte şi să opereze cu împrumuturi de la alte bănci pentru proiectele lui.

    A ajuns astfel, până în 1982, la 28.000 de membri. În 1983, instituţia a început să funcţioneze ca bancă cu drepturi depline cu scopul împrumutării săracilor şi a fost numită Grameen Bank (Banca Satelor). Până în 2007, Grameen a împrumutat 6,38 miliarde de dolari pentru 7,4 milioane de clienţi. Succesul modelui de microfinanţare al băncii a inspirat eforturi asemănătoare în 100 de ţări în dezvoltare.  Muhammad Yunus a fost premiat în 2006 cu Premiul Nobel pentru Pace, împreună cu banca Grameen, pentru eforturile de dezvoltare economică şi socială.  A fost astfel primul om din Bangladesh care a primit un Nobel. Yunus a anunţat că va folosi o parte din cei 1,4 milioane de dolari primiţi ca premiu pentru construirea unei companii care să producă mâncare ieftină, puternic nutrivită pentru săraci, iar restul spre un spital de oftalmologie pentru săraci.

    Profesorul Yunus a fost numit în decembrie de revista Fortune drept unul dintre cei mai mari 12 antreprenori ai erei contemporane. A primit 50 de doctorate onorifice de la universităţi din Argentina, Australia, Bangladesh, Belgia, Canada, Costa Rica, India, Italia, Japonia, Coreea, Liban, Malayesia, Rusia, Africa de Sud, Spania, Thailanda, Turcia, Anglia, SUA şi Peru. În 2011, Guvernul din Bangladesh l-a îndepărtat din funcţia de conducere a Grameen Bank, din motivul vârstei înaintate – 73 de ani. Se bănuieşte că înlăturarea lui a fost motivată politic.