Tag: Impact

  • Voinea: Creşterea accizei la carburanţi, compensată de scăderea preţului internaţional al ţiţeiului

     Voinea a precizat că detensionarea unor puncte de conflict politic, în special pe relaţia cu Iranul, pe de altă parte, a făcut în ultimele săptămâni ca preţul internaţional al ţiţeiului să scadă semnificativ.”

    “Şi prognozele specialiştilor sunt că acesta va continua să scadă. Deci va compensa eventualul impact al creşterii acciziei. Sunt două componente ale preţului la pompă – cotaţia internaţională a ţiţeiului şi impozitele. Dacă impozitele cresc un pic, ele sunt compensate pe viitor – aşa arată toate tendinţele internaţionale – de scăderea cotaţiei pe piaţa internaţională”, a spus Voinea.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Anunţul făcut de Vodafone: venituri în scădere în prima jumătate a anului

    Vodafone Romania avea 8.182.923 de clienti la 30 septembrie 2013, in crestere cu 308.703, fata de aceeasi perioada a anului trecut. Veniturile din date mobile au crescut cu 31,9% in trimestrul incheiat la 30 septembrie 2013, fata de aceeasi perioada a anului anterior.


    Venitul mediu pe utilizator din servicii mobile a fost de 6,5 Euro pentru cele 6 luni, in scadere cu 8,6% fata de aceeasi perioada, anul anterior.
    Clientii serviciilor pe baza de abonament au reprezentat 40,3%, iar cei ai cartelei Vodafone, 59,7%, din baza totala de clienti, la 30 septembrie 2013. Numarul utilizatorilor prepaid a crescut cu 1,8 puncte procentuale, de la un an la altul.


    Vodafone Romania este o divizie a Vodafone Group Plc., unul dintre cele mai mari grupuri de telecomunicatii mobile din lume, cu aproximativ 411 milioane de clienti la 30 septembrie 2013. Vodafone are divizii in 30 de tari de pe cinci continente si peste 50 de retele partenere in intreaga lume.

     

     

  • Isărescu nu ştie impactul măsurilor fiscale asupra inflaţiei: 0,2 – 0,6 puncte, fără proprietate

     În urmă cu două zile, Isărescu afirmase, la briefing-ul de presă de marţi privind deciziile de politică monetară, că impactul măsurilor fiscale anunţate de Guvern cu o seară înainte sunt limitate, undeva la 0,2 puncte.

    La prezentarea raportului asupra inflaţiei, marţi, Isărescu a precizat că s-a referit exclusiv la impactul creşterii accizelor la carburanţi asupra inflaţiei, întrucât nu se ştia ce rată a inflaţiei va fi luată în calcul la indexarea tuturor accizelor.

    Pe de altă parte, Isărescu a arătat că datele de pe piaţa futures a ţiţeiului indică în prezent o scădere a cotaţiilor până în toamna anului viitor, ceea ce ar putea avea impact pozitiv asupra preţurilor din piaţă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Guvernul şi FMI au convenit principalii indicatori pentru 2014. Continuă discuţiile pe măsuri fiscale necesare

     Bugetul pe anul viitor a fost construit pe un PIB de 657 – 659 miliarde lei, cu o creştere economică de 2,1% (scenariu de bază), şi un deflator puţin peste 2%.

    În funcţie de mărimea deficitului acceptată de FMI, care este negociat între 2,2-2,3% din PIB, cuprinzând clauza de investiţii aferente co-finanţării fondurilor UE, creşterea economică s-ar putea ridica la 2,2% din PIB, au declarat pentru MEDIAFAX surse oficiale.

    Rata inflaţiei luată în calcul pentru anul viitor este în jur de 2%.

    USL a decis majorarea salariului minim pe economie, în două tranşe, indexarea pensiilor, potrivit legii, şi există controverse privind reducerea CAS, cerută de PNL. Pe de altă parte, PSD insistă pe majorarea fondurilor pentru investiţiile derulate de primării şi demararea proiectului autostrăzii Comarnic- Braşov, au menţionat sursele.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Un furnal vechi de la ArcelorMittal Galaţi a fost demolat

     Furnalul 2 a funcţionat până în 2008, când a fost oprit definitiv. Procesul de scoatere din uz a instalaţiei a presupus până acum demontarea anumitor componenete ce pot fi reciclate sau refolosite, iar sâmbătă, prin detonare, furnalul a fost demolat complet.

    “Furnalul nr. 2 nu mai face parte din actuala structură industrială din cauza capacităţii sale mici de producţie, performanţelor tehnice reduse, nivelului scăzut de automatizare şi a impactului mare asupra mediului, comparativ cu furnalele aflate in operare, Furnalul nr. 5 şi Furnalul nr. 3, cel din urmă oprit temporar în acest moment. Asemeni Furnalului nr. 1 şi Furnalui nr. 6, starea Furnalului nr. 2 prezintă ameninţări deopotrivă pentru siguranţa angajaţilor cât şi pentru mediu, pe care Compania nu doreşte să le ignore”, a declarat Dorian Dumitrescu, purtătorul de cuvânt al ArcelorMittal.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • CRIZA DIN SUA: Oprirea parţială a activităţii statului federal va COSTA economia ţării 300 milioane de dolari pe zi

     Chiar dacă suma reprezintă doar o mică parte din economia americană, de 15.700 de miliarde de dolari, impactul zilnic al blocajului bugetar va deveni treptat mai puternic. Prelungirea acestei situaţii afectează încrederea şi cheltuielile companiilor şi populaţiei, scrie Bloomberg.

    Astfel, IHS estimează că întreruperea parţială a activităţii statului pentru o săptămână va reduce creşterea anualizată a PIB de la 2,2% la 2% în trimestrul al patrulea. Un blocaj de 21 de zile, precum cel din 1995-1996, ar putea avea un impact în avansul PIB de 0,9-1,4 puncte procentuale, afirmă Guy LeBas, analist la Janney Montgomery Scott, din Philadelphia.

    “Cheltuielile guvernamentale acoperă toate aspectele economiei, iar perturbarea acestora, mai mult decât pierderea directă a veniturilor, ameninţă încrederea investitorilor şi companiilor în moduri care pot afecta serios creşterea economică”, a declarat LeBas.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum s-a făcut de-a pierdut România un Bucureşti

    Am risipit câteva ore bune făcând nişte calcule şi, în buna tradiţie românească, am obţinut rezultate contradictorii. În spiritul ultimelor dispute care animă societatea românească, exploatarea de la Roşia Montană, problemele ecologice şi cele sociale ale zonei, mă interesa cam câte hectare de teren a pierdut ţărişoara cea frumoasă în general, acoperite de halde de steril şi deşeuri miniere, de ape uzate şi alte asemenea rămăşiţe industriale.

    Pe site‑ul Ministerului Economiei există două documente, cu inventarele iazurilor de decantare, în număr de 53, acoperind 1.056,68 hectare de teren. Documentul mai contabilizează cinci evenimente cu impact sever asupra mediului şi 24 de iazuri care se află la o distanţă mai mică de un kilometru de un sit Natura 2000, reţeaua europeană de zone naturale protejate.

    Tot aici găsim şi inventarul haldelor de deşeuri miniere aparţinând minelor ce şi-au sistat activitatea: sunt 627 de halde, pe mai mult de 3.400 de hectare de teren (nu există un total, iar adunările le-am făcut ceva mai în grabă, cu rotunjiri, sunt totuşi peste 600…). Cu totul vreo 4.500 de hectare de teren.

    O informare a fostului ministru al mediului Laszlo Borbely vorbeşte de 250 de halde de steril, 270 de iazuri de decantare sau bataluri şi peste 400 de depozite industriale în aer liber, amplasamente care au nevoie de ecologizare urgentă. Nu sunt precizate suprafeţe.

    Informaţiile cele mai complete le-am descoperit pe site‑ul unui institut de cercetare; documentul este nedatat, dar pare a fi destul de recent. Acolo se vorbeşte de 799 de halde de steril brut rezultat din industria minieră, pe 6.900 de hectare, de 109 iazuri de decantare rezultate din prelucrarea zăcămintelor feroase şi neferoase, pe 2.140 ha, de 63 de halde de zgură şi cenuşă de la termocentrale, pe 2.638 de hectare, şi 133 de halde aferente metalurgiei, pe 750 de hectare.

    Alte 10.300 hectare sunt ocupate de 687 de depozite pentru deşeuri industriale în funcţiune, iar termocentralele mai adaugă 3.035 hectare de depozite de zgură (altele decât cele citate deja). Cu totul 25.763 de hectare de teren, adică o suprafaţă ce depăşeşte suprafaţa municipiului Bucureşti, de 228 de kilometri pătraţi, şi se apropie de cei 285 de kilometri pătraţi ai zonei urbane a Capitalei. Şi mai reprezintă 25.000 de terenuri de fotbal.

    Să mai luăm în calcul şi cei circa trei milioane de români care au plecat din ţară după revoluţie; aici avem un calcul simplu, dar uluitor în simplitatea lui: în cei 24 de ani scurşi de la Revoluţie, câte un român a părăsit România la fiecare patru minute.

    Sigur că alăturarea terenurilor şi a oamenilor plecaţi este cumva nedreaptă, industria a mers, cu bune şi rele, cu precădere în comunism, în timp ce migraţia este apanajul perioadei capitaliste. Dar din punctul de vedere al societăţii comunismul şi capitalismul au o relevanţă ceva mai redusă; ideea este că aşa ceva s-a produs, că nu prea ştim să gospodărim astfel de probleme şi că nici nu avem puterea de a le împiedica. Iar şefilor acestei naţii nu le-a păsat.

    Şi nici naţiei în sine, dacă e să fim sinceri. Dar nu pot să nu mă întreb care ar fi fost impactul nu atât al terenurilor pierdute, deşi 25.000 de hectare sunt o moşie frumoasă, care ar putea hrăni o sumedenie de oameni, ci mai ales al celor trei milioane de oameni, cei mai mulţi buni de muncă, puternici şi calificaţi, asupra economiei şi societăţii, dacă ar fi avut locuri de muncă şi posibilităţi de dezvoltare. În mod cert ar fi depăşit cele 3-7 miliarde de euro trimise acasă de înstrăinaţi.

    Imaginea este un turn Babel, oraşul pierdut pictat în 1595 de Lucas van Valkenborch, un pictor renascentist flamand; este, mi se pare mie, cea mai frumoasă dintre cele trei variante de turn Babel pe care le-a pictat maestrul.
     

  • Voinea: Reducerea CAS cu 3 puncte ar avea un impact asupra bugetului de circa 3 miliarde lei

     “Răspunsul dacă se poate sau nu se poate depinde de sursa de finanţare a acestor 3 miliarde. Dacă avem o creştere de venituri din altă parte care să compenseze scăderea de 3 miliarde se poate. E de asemenea o decizie de oportunitate şi economică, dar şi politică, între diferite opţiuni de politici publice: creşterea investiţiilor, scăderea TVA la alte produse, scăderea cotei generale de TVA, scăderea CAS, fie măsuri pe parte de creştere a cheltuielilor, care să stimuleze economia în 2014”, a afirmat Voinea, la o întâlnire cu senatorii PSD, întrebat în ce măsură este fezabilă reducerea contribuţiei de asigurări sociale cu 3 puncte în 2014 şi dacă acestă scădere se va face exclusiv de la angajator.

    Potrivit acestuia, calculele privind impactul trebuie să fie făcute foarte conservator, fără să se plece de la premisa creşterii colectării ca urmare a scăderii taxelor şi că dacă va avea loc o astfel de evoluţie impactul asupra bugetului va fi pozitiv.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • LISTA modificărilor de preţuri valabile de la 1 septembrie. Ce scumpiri aduce toamna în portofelele românilor

     Taxa pe valoarea adăugată va fi redusă la pâine la 9% de la 1 septembrie, iar impactul negativ al măsurii, calculat la 100 milioane lei, va fi compensat prin creşterea accizelor la alcool şi introducerea de accize la bunuri de lux, precum maşini cu motor peste 3.000 cmc, bijuterii, aur, cu venituri suplimentare estimate să fie atrase astfel din accize la 300 milioane lei.

    Alte bunuri de lux pentru care vor fi aplicate accize sunt iahturi, ceasuri de lux şi anumite tipuri de armament.

    Acciza la alcool va creşte de la 750 euro/hectolitru la 1.000 euro/hectolitru, în timp ce pentru bunuri de lux vor fi introduse accize.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Prisma şi norii

    In zilele de 5 şi 6 iunie, The Guardian şi The Washington Post au publicat documente clasificate ale Agenţiei Naţionale de Informaţii a SUA (NSA) despre programul de supraveghere în masă a comunicaţiilor mobile şi prin internet, denumit PRISM. Documentele, furnizate de Edward Snowden, fost consultant al NSA, oferă detalii despre felul cum agenţia a solicitat şi a obţinut conţinut şi metadatele comunicaţiilor prin telefon, e-mail şi video de la o serie de mari companii IT&C în decursul ultimilor şapte ani.

    CE S-A ÎNTÂMPLAT DE FAPT? Particularitatea programului, conform BBC, este că, urmare a unei serii de amendamente aduse în 2005 şi 2006 legii privind serviciile de informaţii externe şi supravegherea (Foreign Intelligence and Surveillance Act – FISA), NSA n-a mai fost obligată să identifice individual ţintele supravegherii sale, atâta vreme cât putea convinge justiţia că scopul supravegherii este strângerea de „informaţii externe„. Mai mult, NSA n-a mai fost obligată să confirme că atât emiţătorul, cât şi receptorul unei comunicări se aflau în afara SUA, atâta vreme cât era „rezonabil„ de crezut că unul dintre participanţii la comunicare era în afara SUA. În al treilea rând, NSA obţine informaţiile de care are nevoie în timp real, direct din serverele companiilor care fac parte din program. Companiile nominalizate (Microsoft, Yahoo, Google, Facebook, PalTalk, YouTube, Skype, AOL, Apple) au negat iniţial că au cunoştinţă de program, apoi au recunoscut că au acţionat la solicitarea NSA, dar nu au oferit detalii calitative sau cantitative.

    Preşedintele Barack Obama a luat apărarea,la 8 iunie, tacticilor de supraveghere ale SUA, declarând: „Am întâmpinat cu un scepticism sănătos aceste programe (…) Evaluarea mea şi a echipei mele a fost că ele ne ajută să prevenim atacuri teroriste. Nu poţi avea securitate 100% şi în acelaşi timp intimitate protejată 100% şi inconveniente zero„. Alte scurgeri de informaţii au acuzat SUA că strâng date despre birourile şi oficialii UE. După publicarea primelor astfel de informaţii, o nouă serie de investigaţii ale jurnaliştilor de laThe Guardian au relevat că şi guvernul britanic a folosit date adunate de NSA de la firme americane de IT&C. Secretarul pentru afaceri externe, William Hague, a declarat că pentru cetăţenii care respectă legea „nu e niciun motiv de îngrijorare„, potrivit BBC.

    Alte ţări au avut reacţii ferme la ştirile despre programul PRISM. Cancelarul german, Angela Merkel, a declarat într-un interviu pentru televiziunea de stat ARD, preluat de Reuters, că „Germania va cere ca firmele de internet să ne spună cui anume furnizează date în Europa (…) Avem o lege bună de protecţie a informaţiilor. Dar dacă Facebook este înregistrată în Irlanda, atunci se supune legii irlandeze – iată de ce ne trebuie reglementări europene unitare„. În Germania, subiectul este cu deosebire sensibil, din perspectiva tacticilor similare de supraveghere folosite de fostul organ de securitate estică, STASI, înainte de 1989 şi de regimul nazist înainte de 1945.

    În acelaşi timp, preşedintele rus, Vladimir Putin, a declarat într-un interviu pentru postul de televiziune RT, la 13 iunie, că „supravegherea persoanelor şi a organizaţiilor (…) devine un fenomen global, în contextul combaterii terorismului internaţional, iar astfel de metode sunt în general fezabile„.

    DE CE E IMPORTANT PRISM PENTRU MINE? Scandalul NSA a fost până acum centrat pe protecţia datelor personale ale americanilor. Principala îngrijorare exprimată a fost că informaţii despre cetăţenii americani stocate în serviciile de cloud ale Microsoft, Google etc. pot fi acum strânse de NSA fără mandat formal, dacă aceştia (cei identificaţi în cursul unei investigaţii a serviciilor) au legături cu străinii. Legitimitatea sau foloasele acestui sistem de încălcare motivată a intimităţii fac obiectul dezbaterilor din societatea americană, însă există alte două chestiuni legate de subiect care privesc alte părţi implicate.

    În privinţa consumatorilor, întrebarea de bază e cine protejează dreptul la intimitate al cetăţenilor din UE sau din alte ţări care îşi stochează datele în cloud la companiile americane de IT&C. Guvernul SUA şi NSA văd aceste informaţii drept prima ţintă a investigaţiilor lor şi nu sunt constrânse de nicio legislaţie americană să dezvăluie acţiunile de colectare şi de analiză a datelor pe care le derulează aici. Totuşi, cum a spus Angela Merkel, UE are legi stricte (Directiva 95/94/EC) privind protecţia intimităţii şi fluxurile transfrontaliere de date personale.



    de BOGDAN CIOC