BusinessMagazin

Tag: hoteluri

  • Pe urma proiectelor de alta data – GALERIE FOTO

    Lui Radu Enache, proprietarul lantului hotelier Continental, ii este frica. Nu atat de perioada dificila care l-a impins la masuri aproape disperate, cum ar fi sa lase mana libera receptionerelor sa negocieze tarifele de cazare. Ii este mult mai frica de cursul valutar instabil si de deciziile guvernantilor, de fluctuatia taxelor sau de strategia inexistenta a nou-reinfiint atului Minister de Turism. “Cum pot eu sa dau drumul constructiei hotelului de la Timisoara, unde am finantarea pregatita si am lungit discutiile cu constructorul cat sa mai castig timp, cand ei poate imi pregatesc un euro de 4,8 lei?”, se intreaba Radu Enache. Cu toate ca este speriat de contextul economic, omul de afaceri a decis totusi sa se apuce de constructiile pe care le avea in plan pentru acest an, desi probleme inca exista: “Pentru moment avem finantarile asigurate si mergem spre optimizarea finantarilor mai scumpe luate mai de demult; din cauza acestora insa, nu suntem 100% acoperiti ca resurse financiare si avem un deficit bugetar de 12% fata de anul trecut”.

    Proprietarul Continental Hotels spune ca va incerca sa rezolve aceasta problema printr-o majorare de capital, care va avea loc in urmatoarele luni. Tot pentru a avea mai multe resurse financiare pentru investitii, omul de afaceri a decis sa vanda in contract de sale&lease back hotelul Hello din capitala, dat in folosinta anul trecut, care a fost evaluat la 18 milioane de euro. Tot in urmatoarele luni, Enache spera ce e mai rau de la aceasta criza economica: “Sper sa se intample ce este mai rau in primul semestru, pentru ca din al doilea sa incepem revenirea”. Pana atunci, Radu Enache spune ca totusi a decis sa inceapa constructiile; in fond, admite ca nu poate tine banii blocati mult timp, plus ca vrea sa profite de faptul ca “materialele de constructie si manopera sunt considerabil mai ieftine”. Asadar, in acest an, Radu Enache spune ca va incepe doua proiecte, la Timisoara si la Bucuresti.

    Cele doua proiecte au in comun conceptul de structura hoteliera integrata (mai multe tipuri de hotel intr-un singur ansamblu arhitectonic), concept pentru care Radu Enache a batut anul trecut palma cu fondul de investitii ceh PPF odata cu vanzarea a 30% din afacerea Continental Hotels (tranzactia a avut loc in vara anului 2008 si a fost evaluata la 30 de milioane de euro). Primul proiect pe care Enache spune ca il va incepe este cel din Timisoara – care include un hotel Continental Forum (cu 120 de camere), un hotel Ibis (174 de camere) si un centru de conferinte care va putea acomoda evenimente de 1.500 de persoane. Celalalt proiect, din Bucuresti, sau “Marasesti numarul 2”, cum ii place lui Radu Enache sa il numeasca, este tot un proiect integrat: hotel Continental Forum de 200 de camere, Ibis de 150 de camere si centru de conferinte cu o capacitate de 2.000 de persoane. In total, cele doua proiecte au nevoie de 65 de milioane de euro investitii, dar Radu Enache spera ca va iesi putin mai ieftin datorita costurilor mai mici cu constructia.

    Aceste prime doua investitii sunt parte din planul definit anul trecut cu PPF, plan care include constructia pana in 2011 a 25 de hoteluri cu o investitie de 150 de milioane de euro. Conform acestui plan, Continental Hotels ar trebui ca in 2011 sa aiba 3.700 de camere. In acest scop, inca din 2007, grupul a achizitionat terenuri centrale in orasele mari din tara, investind aproximativ 12 milioane de euro, pentru a dezvolta peste tot conceptul cu cel putin doua hoteluri si un centru de conferinte: la Arad (5.200 de metri patrati), Cluj (5.600 de metri patrati) si Iasi (10.000 de metri patrati). Dincolo de proiectele integrate, in 2008 Continental a finalizat investitiile de 32 milioane de euro pe care le avea in plan din 2007: hotelul Hello din Bucuresti (primul hotel de doua stele al retelei), hotelul Ibis de la Sibiu (196 de camere) si mult asteptatul Continental de pe Calea Victoriei (60 de camere, boutique), care a stat inchis din ianuarie 2006 pana anul trecut in asteptarea autorizatiei de renovare. Ultimele doua sunt investitii pe care Continental Hotels le va inaugura in august 2009 si vor marca doua evenimente importante: revenirea brandului Continental pe piata bucuresteana si transformarea lui Radu Enache in cel mai important hotelier din Sibiu (impreuna cu Continental Forum, inaugurat in 2007, omul de afaceri va detine in Sibiu 330 de camere). Planurile Continental Hotels, atat cele realizate deja, cat si cele care urmeaza, sunt printre putinele proiecte de care se mai aude pentru acest an pe piata hoteliera. Combinatia dintre criza financiara si faptul ca, in special in capitala, piata se apropie de saturatie face ca apetitul pentru proiecte hoteliere sa fie destul de redus.

  • Petrecerile, norocul hotelurilor

     

    Anul 2009 este primul in care JW Marriott, hotelul cu cele mai mari venituri din piata, va inregistra o scadere de doua cifre a afacerilor. Dupa ce a finalizat anul trecut cu incasari de 40 de milioane de euro, proprietarii de la SCH Grand vad venituri cu 10% mai mici in acest an. “Au mai fost ani de scadere, dar atunci vorbeam de cateva procente”, spune Meda Vasiliu, directorul de vanzari al hotelului. Vasiliu face parte din echipa Marriott inca dinainte de inaugurarea hotelului din Bucuresti in 2000. A dat interviul de angajare intr-o baraca improvizata langa santierul pe care se lucra la hotelul de cinci stele si a asistat in urmatorii opt ani si jumatate la evolutia de la zero a hotelului devenit intre timp singurul incadrat in segmentul de lux din Romania.
     
    Avansata intr-o pozitie din top managementul hotelului in 2006, Meda Vasiliu spune ca e dificil si periculos sa vorbesti despre scaderi in acest moment: “Consider ca, vorbind despre criza, o amplificam, in loc sa cautam solutii creative pentru a o inlatura”. Directorul de marketing si vanzari spune insa ca scaderea cererii pe piata hotelurilor de cinci stele, survenita in urma reducerii bugetelor de cheltuieli ale clientilor corporate, se aplica atat in cazul rezervarii de camere, cat si in cazul conferintelor si evenimentelor. La Marriott, 50% din venituri provin din rezervarea de camere, cealalta jumatate fiind acoperita de veniturile din conferinte si evenimente, respectiv bar si restaurante – care par a fi, cel putin deocamdata, afectate intr-o mai mica masura de criza economica.
     
    “Scaderi au mai fost si in trecut, de regula in anii imediat urmatori celor cu rezultate extraordinare. De exemplu, in 2006 am inregistrat o usoara scadere, dar aceasta a venit in mod automat dupa un 2005 care fusese foarte bun”, spune Meda Vasiliu, care calculeaza afaceri cu aproximativ 4 milioane de euro (10%) mai mici decat in 2008.
     
    Una dintre cele mai mari scaderi din piata, de aproape 27%, o estimeaza hotelul Intercontinental, aflat acum in plina renovare. “Renovarea va afecta mult afacerile hotelului”, spune Gabriela Rotariu Bergeron, cea care a preluat functia de director de marketing si de vanzari la hotelul de cinci stele, dupa ce ocupase timp de sapte ani aceeasi pozitie la hotelul de patru stele Sofitel (rebranduit Pullman la inceputul acestui an). Intercontinental a rulat anul trecut afaceri de aproximativ 14 milioane de euro, in usoara scadere fata de 2007 – cand Intercontinental a contabilizat ultima crestere, de 12%, fata de anul anterior. Profitul Intercontinental a intrat pe un trend descendent inca de acum cinci ani, compania cumuland pierderi totale de 21 de milioane de euro in aceasta perioada.
     
    Lucrurile se vor schimba insa, spune Bergeron, care a venit la Intercontinental in septembrie anul trecut cu obiectivul de a pozitiona hotelul “acolo unde trebuie” in randul hotelurilor de cinci stele (in prezent, se afla pe locul al treilea in topul cifrelor de afaceri, in competitie stransa cu Howard Johnson). Din incasarile Intercontinental, departamentul pe care il conduce Bergeron contribuie cu mai mult de 75%, restul provenind din banqueting si conferinte, segmente mai putin afectate de criza.
     
    In prezent, Intercontinental opereaza 283 de camere, dar pana in 2011, cand ar trebui sa se incheie lucrarile de renovare, vor mai fi adaugate ofertei de cazare alte 117. Din 2011, Intercontinental, cu 400 de camere operabile, se va apropia de al doilea hotel ca marime din piata de cinci stele, JW Marriott (402 camere) si de primul Radisson SAS cu 340 de camere. Batalia se va da insa tot din 2011, pentru 2009 asteptarile directorului de marketing si vanzari fiind destul de modeste – Gabriela Bergeron estimeaza o cifra de afaceri de 11 milioane de euro, cu patru milioane de euro mai putin decat nivelul inregistrat anul trecut.
     
    Scaderea din acest an vine pe o piata hoteliera grea, in care rezultatele se obtin mai greu, mai spune Bergeron: “Ca director de marketing si vanzari, trebuie sa fii mult mai deschis fata de nevoile clientului si sa gasesti solutii avantajoase pentru ambele parti. Se includ mai multe servicii in acelasi pret, se negociaza parcarea sau accesul la internet”. Meda Vasiliu crede ca hotelierii trebuie sa fie mult mai flexibili decat anii trecuti: “Data fiind scaderea gradului de ocupare, avem disponibilitate mult mai mare la camere, asadar, si flexibilitatea la discount a crescut”. La Marriott, prima parte a anului a adus scaderea cu 10% a gradului de ocupare, fata de aceeasi perioada din 2008, cand s-a inregistrat un nivel mediu de 71,6%. Dupa primele doua luni din an, care oricum sunt un pic mai slabe, luna martie a adus ceva cresteri, dar Vasiliu admite ca a incheiat luna tot sub buget.  
     
    La Intercontinental, 2009 marcheaza o reconfigurare in jos a tarifelor. Cu aceasta ocazie, Bergeron se va concentra pe clientii corporate, cei care ocupa un volum mare de camere, chiar daca la tarife mai mici, dar asigura astfel o buna parte din venituri: “2009 si 2010, pana la finalizarea lucrarilor de renovare, ne vor ajuta sa ne refacem baza de business. Ca numar de contracte acum suntem la 400-500, dar ca importanta si volume consumate sunt foarte putine. Prin urmare, vrem sa aducem pana la 100 de contracte mari in acest an”.
    Bergeron nu este singura care vaneaza cele mai importante contracte din piata; si Meda Vasiliu spune ca se va concentra pe clientii-cheie ai hotelului, care reprezinta cam 20% din numarul total, dar asigura 70-80% din business. In ceea ce priveste evolutia per ansamblu a pietei hoteliere de cinci stele, Vasiliu considera ca totul depinde de cum va evolua a doua jumatate a anului.

     

  • CBRE Hotels: Nivelul de ocupare a hotelurilor din Bucuresti, – 26,4% in T1

    "Cel mai drastic declin al ratei medii de ocupare, in trimestrul I 2009, a fost inregistrat in Varsovia si Bucuresti (-21.6% si respectiv -23.6% in comparatie cu aceeasi perioada a anului trecut). In ambele cazuri moneda locala a cunoscut o depreciere semnificativa fata de dolarul American si de Euro. Bucurestiul a inregistrat cea mai mare scadere a nivelului de ocupare din regiune, respective o scadere de 26.4% in comparatie cu T1 2008", se spune in studiul amintit.

     

    Performantele hoteliere de-a lungul capitalelor din Europa Centrala si de Est (CEE) au suferit presiuni majore inca din vara anului 2008. "Nivelurile de ocupare a hotelurilor din Viena pentru T1 2009 sunt cu aproximativ 12.6% mai mici decat in T1 2008. Un factor decisiv in acest sens este scaderea numarului de calatori ce sosesc pe aeroportul din Viena, respectiv cu un procent de 14.8% in T1 2009, in comparatie cu aceeasi perioada a anului trecut."

     

    Studiul CBRE Hotels mai noteaza scaderi in Bratislava, Budapesta si Praga, orase unde nivelul de ocupare inregistrat in primele trei luni din acest an a scazut cu peste 20% in comparatie cu primul trimestru din 2008 (Bratislava -25.8%, Budapesta -24.1% si Praga -22.9%). "Hotelurile se confrunta cu un numar redus de vizitatori. Acesti vizitatori, oameni de afaceri sau turisti, sunt mult mai sensibili la prêt. In plus, oferta din aceste orase continua sa creasca si de aceea scaderea RMO nu constituie o surpriza", a declarat Adrian Flueck, Analist la CBRE Hotels.

     

    CB Richard Ellis Hotels este un grup de consultanta imobiliara dedicat exclusiv industriei hoteliere. In 2008, valoarea combinata a activelor vandute si evaluate de CBRE Hotels in intreaga lume a deposit suma de 23.5 de miliarde de euro.

     

    In 2008, valoarea activelor tranzactionate de CBRE Hotels EMEA (Europa, Orientul Mijlociu si Africa) a depasit cinci miliarde de euro. Aceasta cifra reprezinta o cota din piata EMEA de 35%. In 2008, CBRE Hotels a vandut si a evaluat peste 300 de active in Europa, Orientul Mijlociu si Africa.
     

  • Top BM: Care sunt cele mai mari afaceri cu hoteluri (galerie foto)

    “Nu putem discuta despre aceeasi categorie de hotel – ca amplasare sau clasificare -, pentru ca nu prea sunt hoteluri similare in Romania, deci e posibil sa comparam mere cu pere”, spune Tinu Sebesanu, analist in cadrul companiei de consultanta Trend Hospitality. Sebesanu spune totusi ca, luand ca reper RevPAR (revenue per room – venit pe camera), pe primul loc in piata este hotelul JW Marriott, urmat de Howard Johnson si Hilton.

    Tocmai de aceea demersul BUSINESS Magazin a luat in calcul nu cele mai mari afaceri ale unor hoteluri, ci cele mai mari afaceri atrase de portofoliile unor hotelieri. Piata de profil din Romania este, ca si organizare, perfecta pentru un astfel de top, fiind impartita intre foarte multi proprietari care detin cate unul sau maxim doua hoteluri si o serie de oameni de afaceri (respectiv companii) care au investit predominant in acest domeniu si detin portofolii de sute sau chiar mii de camere. Dimensiunea retelei nu este insa intotdeauna si cel mai bun indicator al profitabilitatii sau macar al banilor pe care ii atrag hotelurile respective. Astfel, cine sunt hotelierii ale caror investitii le aduc si cele mai mari venituri, eventual profituri?

    Puse fata in fata, topul celor mai mari hotelieri dupa numarul de camere cu topul portofoliilor care au atras cele mai mari venituri arata ca numarul mare de camere nu garanteaza si afaceri la fel de mari. Astfel, cel mai mare hotelier dupa acest criteriu (Josef Goschy, proprietarul lantului hotelier Unita, cu 3.500 de camere) este pe locul al optulea in clasamentul veniturilor.

    Principala explicatie vine din faptul ca toate hotelurile Unita se afla in provincie si sunt clasificate la doua sau trei stele – fiind defavorizate atat de faptul ca traficul de business din orasele de provincie este destul de mic, dar si de numarul de stele, care nu permite tarife mari. In plus, portofoliul omului de afaceri timisorean cuprinde si achizitia (de la sfarsitul anului 2007) a complexului Amfiteatru- Panoramic-Belvedere din statiunea Olimp, care nu a fost decat partial operational anul trecut. La polul opus se afla Bau Holding Strabag, compania austriaca ce detine controlul asupra hotelului JW Marriott din capitala. Bau Holding Strabag se afla pe ultimul loc al clasamentului in ceea ce priveste numarul de camere pe piata romaneasca (402), dar se afla pe primul loc in ceea ce priveste veniturile – 40 de milioane de euro. Urmatorul clasat, George Copos, a atras venituri de 37 de milioane de euro cu doua hoteluri de cinci stele in capitala (Hilton si Crowne Plaza, care au avut afaceri de 33 de milioane de euro anul trecut) si alte patru hoteluri in provincie (Europa si Astoria in Eforie Nord, Sport, Bradul si Poiana din Poiana Brasov).

    Tinu Sebesanu confirma pozitia de lider a Marriott nu doar prin venitul atras pe camera (conform unei estimari BUSINESS Magazin, care tine cont de faptul ca 50% din veniturile JW Marriott vin din activitati food & beverages si de un grad de ocupare de 85%, venitul mediu pe camera a fost in 2008 de 45.000 de euro). “Noi evaluam proprietatile la GOP (profit operational brut). Dar, pentru a putea compara hoteluri de dimensiuni diferite, folosim fair market share (cota de piata a hotelurilor, corelata cu numarul de camere ale fiecarui hotel), aici pe primul loc fiind tot Marriott, urmat de Howard Johnson, Hilton si Intercontinental”, explica Tinu Sebesanu.

    Hotelurile enumerate de analistul Trend Hospitality au in comun faptul ca sunt clasificate la cinci stele (celor patru li se alatura pe acest segment Radisson SAS si Crowne Plaza), ca sunt de mari dimensiuni (peste 200 de camere), ca sunt in Bucuresti si ca sunt afiliate unor lanturi internationale. Aceste criterii au facut ca proprietarii lor sa intre pe primele locuri din topul hotelierilor cu cele mai mari afaceri. Hotelierii vorbesc despre profitul obtinut anul trecut, dar nu uita sa mentioneze ca marjele de la inceputul lui 2008 nu au putut fi sustinute pana in decembrie, deoarece din octombrie gradul de ocupare a inceput sa se reduca. Iar 2009 este cu atat mai putin momentul potrivit pentru un top al celor mai profitabile hoteluri, deoarece acum hotelierii vor besc mai mult de pierderi, nu de profit.

    “Gradele de ocupare au scazut la jumatate in primele luni ale anului, ceea ce inseam na ca si veniturile vor scadea drastic anul acesta. Castigatoare vor fi hotelurile cu pierderea cea mai mica”, spune Tinu Sebesanu. Analistul are in administrare portofoliul de hoteluri al omului de afaceri Gabriel Popoviciu, care a atras anul trecut afaceri de peste 28 de milioane de euro. In 2007, veniturile din divizia de hoteluri a omului de afaceri au atras 23 de milioane de euro; diferenta de venituri vine nu numai din cresterea pietei cat din deschiderea in martie anul trecut a hotelului Ramada Plaza (fostul hotel Turist) din nordul capitalei. In cursul anului trecut, si hotelul Parc a fost rebranduit in Ramada, cele doua hoteluri impreuna cu un centru de conferinte comun devenind Ramada Convention Center, care are 600 de camere si asteapta venituri de 12 milioane de euro in acest an.

    Rin Grand Hotel: “Cel mai bine aici merg conferintele, care includ atat inchirierea salilor, dar si catering si alte servicii”,

  • Incepe razboiul preturilor intre hoteluri

    La sfarsitul anului trecut, Dragos Raducan, secretarul general al Federatiei Patronatelor din Turismul Romanesc (FPTR), declara pentru Busine ss Magazin ca presiunea asupra preturilor practicate de hotelieri anul acesta va fi mare, iar daca acestia nu vor ingheta tarifele cel putin la nivelul lui 2008, vor iesi in pierdere. Reactiile din piata nu pareau sa sustina atunci opinia lui Raducan, dar rezultatele lunii ianuarie au schimbat opiniile.

    Gradul de ocupare incepuse sa scada inca din a doua parte a anului trecut, cu 10-15%, iar estimarile pentru 2009 aratau o scadere continua, date fiind contractarea cererii de locuri de cazare si numarul de unitati in crestere. Luand in calcul proiectele anuntate deja, dar privite cu scepticism (deoarece multe dintre acestea au fost blocate din dezvoltare), in acest an se vor deschide intre 12 si 15 hoteluri, majoritatea in provincie.

    Concurenta si mersul prost al pietei au rasturnat moda de anul trecut, cand celor mai scumpe hoteluri de pe piata le-a mers cel mai bine. Acum, hotelierii au inceput sa se bata in oferte si preturi scazute, deocamdata insa cu procente destul de mici. Iar reducerile de 10-20% au pornit dinspre unitatile mici si neafiliate lanturilor internationale, acestea fiind cele mai expuse cand vine vorba de scaderea turismului de business, deoarece nu se afla in retelele internationale de rezervari (numarul de camere afiliate retelelor internationale este oricum destul de mic, in jur de 3% in Romania).

    “Riscul este sa nu isi mai acopere cheltuielile si atunci sa inceapa sa dea afara angajati. Pe Valea Prahovei sunt hoteluri mari care si-au dat afara 30% din angajati”, spune acum Dragos Raducan. In schimb, pe litoral, contractele au fost incheiate de anul trecut la aceleasi tarife in lei, iar in zona montana si in cea balneara, tarifele in lei s-au mentinut sau au crescut in medie cu 5-8% (sunt cazuri singulare in care ori au ramas neschimbate, ori au urcat cu 12%). Dar, luand in considerare deprecierea monedei nationale din ultimele luni, preturile relative fata de anul trecut au scazut.

    Robert Tircavu, proprietarul Edelweiss din Predeal, a redus deja tarifele cu 40% fata de sfarsitul anului trecut. Daca in luna decembrie (inainte de perioada sarbatorilor), tariful pentru o camera dubla era de 190 de lei pe noapte, in februarie a ajuns la 120 de lei pe noapte, pret in care intra si o gama mai larga de servicii. Exemple ca acela al Edelweiss mai sunt, iar specialistii din industria ospitalitatii spun ca acesta este doar inceputul, deoarece presiunea exercitata de jucatorii mici se va rasfrange in final inclusiv asupra hotelurilor de talie mare operate de lanturile internationale. “Nu am luat in calcul o scadere drastica a preturilor pentru 2009, dar, in cazul in care piata o va dicta, va trebui sa ne adaptam conditiilor”, spun reprezentantii hotelului de cinci stele JW Marriott.

    Afirmatia intareste temerile exprimate de Tinu Sebesanu, directorul companiei de consultanta Trend Hospitality, care opereaza brandurile Howard Johnson si Ramada pe piata din Romania: “Ma tem ca startul unui razboi al preturilor intre cei cu mai putine stele va obliga, pe termen lung, si hotelurile operate de lanturi internationale sa mai scada din pret”. Potrivit unui studiu realizat de compania de consultanta, gradul de ocupare medie a camerelor in unitatile de 4 si 5 stele a fost de 60% in 2008, cu un tarif mediu cumulat de 130-140 de euro.

    Tot la sfarsitul anului 2008, reprezentantii Crowne Plaza intrezareau semnele unui razboi al preturilor: “Majoritatea hotelurilor va scadea tarifele si va omori piata”. Crowne Plaza a avut un grad de ocupare de 61% in 2008 si asteapta un nivel usor mai ridicat anul acesta, de 62%, in ciuda numarului mare de locuri de cazare care a suplimentat anul trecut oferta de spatii de cazare din Bucuresti, dar si a faptului ca nu se gandesc la reduceri de preturi. De fapt, reprezentantii Crowne Plaza cred ca reducerea preturilor pe segmentul de cinci stele este chiar contraindicata, deoarece clientii sunt dispusi sa plateasca mai mult pentru servicii mai bune: “Hotelierii direct influentati de nivelul tarifelor sunt cei care se axeaza pe leisure, un segment si asa foarte putin dezvoltat in Capitala, dar o reducere de pret nu ar ajuta nici aici la sporirea vanzarilor”.

    Ocatavian Lazar, Caro Hotels: “Criza a venit intr-un moment in care piata incepea sa se aseze, adica oferta sa fie relativ egala cu cererea”

  • Inca 95 de camere

    „Capital Plaza va fi cel mai nou hotel din clasa business, ce se va deschide in aceasta primavara in centrul Bucurestiului, facand dovada potentialului investitional local din domeniul industriei ospitalitatii”, potrivit unui anunt facut de Paul Marasoiu, presedinte al firmei de consultanta hoteliera Peacock Hotels Global Management.

    Situat ultracentral, in imediata apropiere a Pietei Victoria si a Guvernului Romaniei, hotelul de patru stele are 95 camere si un centru de reuniuni si evenimente modulabil (de la sase la doua sali, sau spatiu deschis cu capacitate totala de 450 persoane pentru reuniuni sau de 600 persoane pentru receptii). Constructia hotelului a durat peste doi ani, iar deschiderea a fost programata pentru ultima decada a lunii mai. Capital Plaza suplimenteaza astfel oferta de camere de pe piata bucuresteana, in conditiile in care Capitala s-a confruntat in 2008 cu una dintre cele mai drastice scaderi din Europa.

    Cititi aici cum a evoluat piata hoteliera din Romania 2008.
     

  • Hotelurile din Bucuresti, printre cele mai goale din Europa

    In timp ce oferta pe piata de hoteluri din Bucuresti a crescut semnificativ, anul trecut, prin inaugurarea de noi unitati precum Ramada Plaza sau Radisson SAS, or extinderea Rin Grand Hotel, veniturile pe camera disponibila (revPAR) au coborât cu 12,7% la 76 euro (96 dolari). Studiul Deloitte Global Performance Review, aflat la a sasea editie, compara performanta hotelurilor din orase cheie la nivel mondial, majoritatea unitatilor incluse in studiu fiind din categoria trei stele sau mai sus. Acesta indica o scadere pronuntata a gradului de ocupare la nivel mondial, in conditiile in care declinul economic s-a accelerat si a afectat sectoarele de turism de relaxare si turism de afaceri, mai ales in trimestrul patru din 2008.

    Studiul citeaza statisticile Organizatiei Mondiale a Turismului, potrivit carora in a doua jumatate a anului 2008 numarul turistilor care au calatorit in strainatate a scazut cu 1%. Pe fondul cresterii de 5% din prima parte a anului, insa, evolutia anuala totala a fost de plus 2%. Chiar daca acest procent s-a situat sub cresterea de 7% inregistrata in 2007, numarul turistilor care au calatorit in strainatate a crescut cu 16 milioane, stabilindu-se astfel un nou record de 924 milioane de turisti la nivel global. George Mucibabici, Presedintele Deloitte Romania, avertizeaza insa ca vestile nu sunt bune in perioada urmatoare, asa ca industria de turism va trebui sa isi concentreze atentia pe strategii de supravietuire in acest an.

    “Este important ca autoritatile si industria de profil sa isi indrepte atentia spre proiecte de dezvoltare a infrastructurii de turism, cum sunt extinderile de aeroporturi sau dezvoltarile hoteliere, care vor pune bazele cresterii pe termen lung si ale sustenabilitatii.”

  • Hotelurile din Bucuresti, printre cele mai goale din Europa

    In timp ce oferta pe piata de hoteluri din Bucuresti a crescut semnificativ, anul trecut, prin inaugurarea de noi unitati precum Ramada Plaza sau Radisson SAS, or extinderea Rin Grand Hotel, veniturile pe camera disponibila (revPAR) au coborât cu 12,7% la 76 euro (96 dolari). Studiul Deloitte Global Performance Review, aflat la a sasea editie, compara performanta hotelurilor din orase cheie la nivel mondial, majoritatea unitatilor incluse in studiu fiind din categoria trei stele sau mai sus. Acesta indica o scadere pronuntata a gradului de ocupare la nivel mondial, in conditiile in care declinul economic s-a accelerat si a afectat sectoarele de turism de relaxare si turism de afaceri, mai ales in trimestrul patru din 2008.

    Studiul citeaza statisticile Organizatiei Mondiale a Turismului, potrivit carora in a doua jumatate a anului 2008 numarul turistilor care au calatorit in strainatate a scazut cu 1%. Pe fondul cresterii de 5% din prima parte a anului, insa, evolutia anuala totala a fost de plus 2%. Chiar daca acest procent s-a situat sub cresterea de 7% inregistrata in 2007, numarul turistilor care au calatorit in strainatate a crescut cu 16 milioane, stabilindu-se astfel un nou record de 924 milioane de turisti la nivel global. George Mucibabici, Presedintele Deloitte Romania, avertizeaza insa ca vestile nu sunt bune in perioada urmatoare, asa ca industria de turism va trebui sa isi concentreze atentia pe strategii de supravietuire in acest an.

    “Este important ca autoritatile si industria de profil sa isi indrepte atentia spre proiecte de dezvoltare a infrastructurii de turism, cum sunt extinderile de aeroporturi sau dezvoltarile hoteliere, care vor pune bazele cresterii pe termen lung si ale sustenabilitatii.”

  • Averea hoteliera a sindicatelor

    “Se vor descurca greu”, considera Sorin Ionescu, director al companiei de consultanta in domeniul turismului Fivestar Hospitality. SIND Romania – companie rezultata din aducerea laolalta a tuturor hotelurilor din patrimoniul confederatiilor sindicale – reprezinta acum cele mai multe locuri de cazare de pe piata romaneasca reunite sub acelasi nume si sub aceeasi administratie, desi fiecare confederatie isi administreaza propria zona de influenta.

    Cele 14.000 de camere administrate de SIND au ceva in comun: sunt vechi, construite in anii ’70 si ’80, li s-au facut investitii minime in ultimii ani, dar au avut tot timpul clientela, pentru ca veniturile au fost asigurate prin Casa Nationala de Pensii si Asigurari Sociale, care trimitea si inca mai trimite la odihna si tratament sindicalistii si pensionarii.

    Uniunea Europeana a interzis insa de cativa ani acest tip de promovare, considerat ajutor de stat, si a insistat asupra gasirii unor formule mai putin directe, de genul tichetelor de vacanta sau al ofertelor promotionale pentru seniori. Conform legii asigurarilor sociale, din bugetul asigurarilor sociale de stat se va suporta in acest an diferenta dintre valoarea biletului de tratament balnear sau de odihna si contributia beneficiarilor de astfel de bilete, pentru un numar de pana la 550.000 de locuri, in scadere cu 25% fata de anul trecut, iar pentru 2009 se prevede un numar de aproximativ 200.000 locuri subventionate.

    Sorin Ionescu considera ca a incerca sa pozitionezi aceste hoteluri pe piata libera, in conditiile in care piata creste mult din punctul de vedere al concurentei, in timp ce hotelurile SIND au aceleasi dotari din deceniile trecute, va fi foarte dificil: “Cu atat mai dificil este ca ei au de intretinut si o baza de tratament destul de mare (care cuprinde peste 2.500 de locuri de tratament), dar de asemenea e complicat si sa vinzi tabere la Navodari la pretul pietei cand copiii merg in Grecia in tabara”.

    “Faptul ca va trebui sa vindem mai mult prin agentii ne obliga la o politica mai mare de investitii, pe care noi deja am inceput-o in 2006”, spune Andrei Dimitriu, unul dintre cei patru directori ai SIND Romania, care conduce SIND din partea sindicatului Cartel Alfa. Ceilalti directori sunt Aurel Cornea, care conduce din partea CSDR, Vasile Engel – reprezentantul BNS si Minica Boaja, care reprezinta CNSLR Fratia.

    Dimitriu spune ca totusi nu le va fi atat de greu, deoarece au inainte un exemplu pozitiv: “In 2007, sucursala Olanesti nu a avut deloc bilete prin CNPAS si a avut profit, deci se poate”. Dimitriu admite insa ca Olanesti e un caz fericit: statiunea nu are concurenta in zona, iar camerele SIND de acolo sunt printre cele mai noi din toata reteaua. Avand perspectiva de a se descurca singuri pe piata cu afacerea lor de turism, sindicalistii au inceput in urma cu cativa ani mici investitii in hoteluri, scopul principal fiind sa le faca sigure si cat de cat mai aratoase, dar si sa ridice clasificarea catorva dintre ele la trei stele.

    “Vrem sa ducem spre trei stele hotelurile din vestul tarii, care sunt mai usor accesibile turistului vestic”, spune Dimitriu, referindu-se la sucursalele de la Baile Herculane, Felix sau Predeal. A inceput cu ceva investitii in baza de tratament de la Felix, iar hotelul de acolo este propus pentru reclasificare in acest an. Reclasificarea nu vizeaza doar atragerea turistilor vestici, ci si a celor romani cu venituri medii. Cei de la SIND au inceput investitii si in alte hoteluri, dar acestea sunt mai greu vizibile pentru ochiul turistului, deoarece au ca destinatie siguranta cladirilor: “Deocamdata, prioritare sunt investitiile care tin de siguranta si confortul turistilor in conformitate cu normele comunitare – am reparat, de pilda, lifturile, tevile si dotarile pentru pompieri”, explica Dimitriu.

    Deocamdata, circa 35% din investitii vizeaza siguranta si restul confortul, urmand ca din 2009 investitiile sa se orienteze si catre confort, adauga directorul SIND. Necesarul de investitii este insa departe de a putea fi acoperit de SIND, dupa cum admite acelasi Dimitriu: “Volumul este foarte mare, daca ne gandim ca niciun hotel nu este modernizat integral si fiecare are nevoie investitii de cel putin un milion de euro”.

    Pentru o investitie de 46 de milioane de euro, cat ar fi necesar, cei de la SIND se gandesc la credite bancare, desi le-ar fi destul de greu sa le obtina din cauza actionariatului incert al companiei (SIND este o umbrela sub care intra multe hoteluri ale unor actionari diferiti, de la diverse fabrici pana la organizatii patronate de confederatiile sindicale). Daca nu credite, de ce nu vanzare sau atragerea in actionariat a unor finantatori? “Exclus – din acelasi motiv, al actionariatului difuz”, spune Dimitriu.

    Pana la o decizie in privinta finantarii, cele 14 sucursale sunt coordonate de cei patru directori, care trebuie sa cada de acord asupra a doua elemente comune: investitiile si politica tarifara. “Facem asta pentru a nu aparea concurenta intre hoteluri si pentru ca agentiile sa aiba ce vinde”, afirma Andrei Dimitriu, adaugand ca are planuri mari si cu reteaua de agentii SIND Romania, care incepand de anul trecut si-a extins activitatea (fata de perioada anterioara, cand vindea doar bilete la hotelurile SIND) cu ticketing si vacante externe. Ca atare, reteaua a reusit sa incheie anul trecut cu profit – 230.000 de euro, la o cifra de afaceri de 5,5 de milioane de euro.

  • Taher: Am aflat din presa ca nu m-am inteles cu Strabag

    “Sunt interesat sa cumpar si chiar am facut o propunere in acest sens celor de la Strabag in urma cu aproape un an, insa pana acum nu am primit nici un raspuns. Nu am stiut ca nu ne-am inteles la pret pana cand nu am citit in presa”, spune Fathi Taher.

    Omul de afaceri se refera la articolul publicat saptamana trecuta de BUSINESS Magazin in care reprezentantii Strabag afirmau ca oferta pe care le-a facut-o omul de afaceri pentru a cumpara cele 35% dintre actiunile Marriott nu a fost satisfacatoare.

    Mandatul primit de “Bostina si Asociatii” este unul flexibil si se refera in special la pregatirea documentelor preliminare negocierilor, angajarea discutiilor privind termenii de baza ai tranzactiei si evaluarea optiunilor juridice de incheiere a tranzactiei.

    “Avem mandate sa negociem si cu Strabag si cu Bank of Cyprus precum si cu toate partile care sunt interesate in tranzactie” spune Avocatul Coordonator Doru Catalin Bostina.
    In prezent, Fathi Taher detine 19% si Bau Holding Strabag SA detine 55% din JW Marriott Bucuresti, singurul din Europa Continentala clasificat la categoria de lux a lantului hotelier.

    “Investitia in Hotelul Marriott este una speciala pentru mine si ma voi implica direct in aceasta tranzactie doar in momentul in care lucrurile vor deveni serioase” adauga Fathi Taher.

    Cititi aici articolul care a determinat reactia omului de afaceri Fahti Taher.