Evolutia industriei de fonduri mutuale anul viitor va depinde de
modul in care administratorii vor convinge investitorii sa isi
asume mai multe riscuri, dupa ce in ultimii doi ani doar fondurile
cu strategii de investitii conservatoare au atras bani de la
investitori.
Cititi mai multe pe www.zf.ro
Romania a atras in aproape trei ani de la aderare la Uniunea
Europeana 470 mil. euro din fonduri structurale, adica 2,1% din cei
19,2 mld. euro alocati pana in 2013 si 8,3% din suma alocata intre
2007 si 2009, ceea ce insemna o medie lunara de plati de 14 mil.
euro.
Consultantii spun ca piata incepe sa se miste, in conditiile in
care pana acum autoritatile au “invatat ce au de facut” sau au
lucrat la ghidurile de finantare.
Cititi mai multe pe www.zf.ro
Misterul a inceput cand vamesii belgieni au examinat actele de
transport a catorva zeci de tiruri-cisterna care parcursesera un
traseu ciudat, triunghiular prin Europa. Camioanele, fiecare avand
o incarcatura de 20 de tone de zahar lichid, s-au plimbat prin opt
tari, parcurgand 4.025 km de la o fabrica de zahar belgiana pana in
Croatia si inapoi, in loc sa o ia pe drumul cel mai scurt, de 1.450
de kilometri.
In drum, cisternele au facut si o scurta oprire la Kaliningrad,
un punct de control aglomerat de la Marea Baltica, pe granita
ruseasca. Pentru ca Rusia, si nu Croatia, fusese destinatia
initiala, transporturile pe care le-au examinat oficialii vamali
belgieni se calificau pentru o serie de plati speciale numite
stimulente de export prin programul de subventionare a agriculturii
derulat de Uniunea Europeana. Programul distribuie anual peste 50
de miliarde de euro (75 de miliarde de dolari) sub forma de
subventii in statele UE. Si nicio alta marfa nu este mai
susceptibila de a fi fraudata decat zaharul.
Cam 200 de transporturi s-au perindat pe ruta Belgia-Croatia in
ultimii trei ani, spun anchetatorii, castigand subventii de trei
milioane de euro pentru producatorul belgian de zahar Beneo-Orafti.
Primavara aceasta, zeci de de anchetatori belgieni si europeni au
scotocit birourile companiei, blocand jumatate dintre subventiile
primite de companie si initiind o investigatie care ar putea costa
compania restul de 1,5 miliarde de euro care i-au mai ramas in
conturi, daca nu chiar mai mult.
In Europa sunt circa un milion de hectare de sfecla de zahar,
care vor produce anul acesta 16,7 milioane de tone de zahar pentru
o industrie ce valoreaza circa sapte miliarde de euro. Anul trecut,
Uniunea Europeana a acordat subventii de pret de 475 de milioane de
euro pentru zahar, inclusiv pentru exporturi. Apoi a cheltuit alte
1,3 miliarde de euro ca sa restructureze subventiile, care aveau un
regim atat de generos, incat au determinat si friguroasa Finlanda
sa inceapa sa produca mai mult zahar.
In total, la sfarsitul anului trecut, cetatenii celor 30 de state membre OECD (Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica) aveau economii sub forma pensiilor private in valoare de circa 15-16 mii de miliarde de dolari. Intre acestea, Elvetia, Olanda si Islanda au cele mai consistente economii pentru pensionare, activele fondurilor de pensii private depasind valoarea Produsului Intern Brut.
In Australia, ponderea pensiilor private in PIB este de 92%, in Marea Britanie ajunge la 79%, iar in Finlanda, Statele Unite ale Americii si Canada depaseste 50%. Dintre statele din Europa Centrala si de Est, cele mai multe economii pentru pensionare le au Polonia (11% din PIB), Ungaria (9,6%), Cehia (5,2%) si Slovacia (4,7%). Spre comparatie, ponderea din Romania este de doar 0,18% din PIB. „Economisirea privata pentru pensie reprezinta un indicator atat pentru bunastare, cat si pentru gradul de dezvoltare al unui stat. In mod evident, statele dezvoltate, in marea lor majoritate culturi occidentale, au pus accent in ultimele decenii pe stimularea pensiilor private, care aduc bunastare si mai multa liniste si siguranta indivizilor.
Mai mult, fondurile de pensii private joaca un rol hotarator in aceste state, investind si alocand mai bine resursele economice, stabilizand pietele financiare si completand veniturile pe care oamenii le obtin din pensiile de stat, care sunt tot mai mici si mai nesigure”, a comentat Crinu Andanut, presedintele APAPR, datele publicate de OECD. "In acest moment, cea mai importanta masura pe care statul trebuie sa o ia este revenirea inca din 2010 la calendarul initial de contributii pentru Pilonul II – pensiile private obligatorii – adica virarea unei contributii de 3%, nu de 2,5%, catre conturile personale ale celor 4,4 milioane de participanti activi din sistem", a comentat Crinu Andanut, presedintele APAPR.
Banca a vandut luni instrumente financiare in valoare de 2,35 miliarde de euro, dupa ce a plasat vineri doua emisiuni similare in valoare de 540 milioane de euro si 558 milioane de euro, fondurile contribuind la consolidarea situatiei lichiditatii grupului, se arata intr-un comunicat al institutiei de credit, remis bursei din Atena.
Piraeus a derulat in trimestrul al doilea din 2009 un program similar prin care a atras fonduri de 1,62 miliarde de euro, totalul fondurilor obtinute de la inceputul anului din emisiuni de instrumente financiare ajungand la 5,1 miliarde de euro.
Companiile au solicitat, in total, 10,1 miliarde de euro, pana la 13 august, pentru depasirea problemelor cauzate de criza. KfW a aprobat 1.063 de imprumuturi, cu o valoare de 2,1 miliarde de euro, transmite Reuters.
In Germania exista circa 3,3 milioane de firme mijlocii, potrivit datelor asociatiei intreprinderilor mici si mijlocii.
Performanta pietei de pensii private din Romania se dovedeste remarcabila in conditii foarte dificile in economie si pe pietele financiare, sustine Crinu Andanut, presedintele Asociatiei pentru Pensiile Administrate Privat din Romania (APAPR) si directorul general al Allianz-Tiriac Pensii. Mai exact, administatorii fondurilor din pilonul II (PII – pensii private obligatorii) au avut in primul semestru un randament mediu ponderat de 7% si au depasit cu putin nivelul inregistrat de fondurile de pensii facultative, al treilea pilon al sistemului (PIII), care au avut o performanta de 6,94%. Aceste rezultate au fost realizate in conditii de risc minim pentru participanti, avand in vedere ca mai mult de jumatate din portofoliile de investitii ale administratorilor inseamna titluri de stat, cele mai sigure si mai prudente instrumente de investitii in momentul de fata.
Astfel, investitiile fondurilor de pensii private obligatorii in titluri de stat se situau, dupa primele sase luni ale anului, la aproape 55% din totalul investitiilor, in timp ce obligatiunile corporative au atras 26,6% din investitiile administratorilor. “Avem un comportament investitional de grup, de aceea portofoliile de investitii sunt atat de asemanatoare. Prea asemanatoare, pentru gustul meu”, spune Andanut. Din punctul sau de vedere, dar si al celorlalti administratori din piata, inca nu exista suficient curaj sau suficiente optiuni pentru a crea portofolii “indraznete”, in care investitiile in actiuni, spre exemplu, sa se ridice la un procent semnificativ din portofoliul total, de aproximativ 20-30% sau chiar mai mult.
Potrivit lui Dorin Boboc, directorul de investitii de la Allianz-Tiriac, pentru urmatorii trei-cinci ani nici nu ar trebui sa ne asteptam la schimbari foarte mari. Ierarhia si ponderea instrumentelor de investitii vor ramane foarte asemanatoare cu ceea ce vedem acum. Tot el spune insa ca, pana atunci, unul dintre putinele elemente care vor aduce diversitate consta in posibilitatea pe care incep sa o aiba fondurile de a investi in titluri de stat straine care, in majoritatea cazurilor, ofera randamente mai bune decat cele de la noi. Un semnal incurajator, desi timid, este reorientarea fondurilor catre noi motoare de crestere fata de sfarsitul anului trecut: de la titluri de stat si conturi bancare au inceput sa fie mai deschise la investitiile in obligatiuni emise de companii si actiuni. Aceasta deschidere s-a facut pe o strategie prudenta, concentrata pe randamentul foarte bun in conditii de risc minim.
Pe langa imaturitatea pietei, administratorii mai au o explicatie pentru deciziile investitionale pe care le iau: trebuie, cu orice pret, sa-si pastreze clientii. “Noi avem afaceri cu rezultate pe termen lung, dar daca participantii vad, chiar si dupa un an-doi de activitate, ca nu ai performante bune, risti sa-i pierzi si sa se transfere la alt fond”, spune Crinu Andanut. Emilia Bunea, directorul general al ING Fond de Pensii, care detine pozitia de lider de piata, cu o cota de peste 33%, adauga ca o presiune la fel de mare vine din partea incercarilor din ultimul timp de a se introduce randamentul minim garantat. “Chiar si fara aceasta obligativitate, fondurile de pensii au aratat ca pot avea randamente nu egale cu inflatia, ci chiar mai mari”, comenteaza ea.
Pentru pilonul II, fondurile au obtinut in ultimul an, din iunie 2008, un randament mediu ponderat de 13,54%, iar media anuala de la lansarea sistemului, in mai 2008, a fost de 12,91%, respectiv de 6,56%, adica peste nivelul inflatiei. Media anuala a pilonului III, de la lansarea din 2007, a fost de 5,8%. Si la fondurile de pensii facultative, directorii de investitii au jucat aceeasi carte: portofolii prudente, in care titlurile de stat reprezinta cele mai importante instrumente. “Pentru pilonul III suntem sub asteptarile dinaintea crizei, dar ne mentinem in graficul contextului actual. Oricum, pentru acest an, nu am estimari pozitive”, mentioneaza presedintele APAPR.
In prima jumatate a anului, numarul total de aderenti la sistemul de pensii private obligatorii a crescut cu 5,4%, adica cu 243.694 de noi participanti, in timp ce administratorii fondurilor de pensii facultative au atras 18.864 de participanti, crescand numarul total cu 12,5%. La sfarsitul lunii iunie, pilonul II cumula 4,775 milioane de participanti, iar pilonul III – 169.609. De la momentul zero al pietei de pensii private obligatorii si pana acum, fondurile au realizat un profit net de 74 de milioane de lei pentru participanti. In ceea ce priveste evolutia conturilor goale, numarul celor fara nicio contributie de la start a scazut de la 11% la 8,7%, dar numarul conturilor goale la fiecare colectare lunara de contributii a crescut de la 24% la 29%, din cauza cresterii somajului si a dificultatilor financiare prin care trec angajatorii.
Politica investitionala pentru pensiile private
Primele 10 fonduri de pensii private
Potrivit buletinului lunar al Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP), in luna februarie 2009, au fost virate contributii in valoare de circa 29 de milioane de euro pentru aproximativ 3,449 milioane de participanti. Acealsi raport arata ca numarul de contributori la sistemul de pensii private si facultative a crescut cu 1,82% pentru PII, respectiv 2,49% pentru PII, fata de luna anterioara. Astfe, in Pilonul II erau 4,2 milioane de participanti pentru care s-au incasat contributii de la inceputul colectarii acestora in sistem – mai 2008, din totalul de 4,64 milioane de persoane inscrise in Registrul Participantilor. Acest numar reprezinta 88% din efectivul total al salariatilor din România.
Activele nete aferente celor 14 fonduri de pensii, administrate de cei 14 administratori autorizati de catre CSSPP in Pilonul II, au fost, in februarie, de circa 251 de milioane de euro, cu 13,36% mai mari fata de luna ianuarie 2009. Pe parcursul lunii februarie 2009, administratorii fondurilor de pensii private au pastrat tendintele anului trecut si au continuat sa investeasca preponderent in active cu grad scazut de risc. In ceea ce priveste Pilonul III, de pensii facultative, la finalul lunii februarie, 158.790 de participanti contribuiau la cele 10 fonduri de pensii facultative, administrate de 8 companii, in crestere cu 2,49% fata de ianuarie 2009 si de circa 2,2 ori fata de februarie 2008.
Pentru 57% dintre participanti, contributiile au fost platite de catre angajatori, 31% dintre participanti au platit singuri contributiile, iar circa 12% dintre participanti au platit contributiile impreuna cu angajatorii lor. Activele nete au inregistrat o crestere constanta in februarie 2009, ajungand la aproximativ 23 de milioane de euro, cu 8,15% mai mari fata de luna ianuarie 2008 si de 3,7 ori mai mari decat cu un an in urma. Si in cazul Pilonului III, s-au pastrat tendintele semnalate anul trecut. Investitiile fondurilor de pensii facultative au fost preponderent in active cu un grad de risc scazut: circa 65,48% au fost reprezentate de titluri de stat, obligatiuni municipale.
La 20 februarie, fondurile de Pilon II aveau active nete de 1,073 miliarde de lei (250,8 milioane de euro). Performanta investitionala a fondurilor a fost calculata ca randament mediu ponderat (cu activele nete) in perioada 20 mai 2008 – 20 februarie 2009 (primele noua luni de functionare a fondurilor).
Acest rezultat a fost obtinut in conditii potrivnice pe pietele financiare, cauzate de criza financiara si economica mondiala. In timp ce instrumentele financiare cu venit fix aduc in aceasta perioada randamente atractive, actiunile si alte instrumente cu venit variabil inca aduc pierderi investitorilor. Din aceste motive, fondurile de Pilon II au adoptat pana acum o strategie investitionala conservatoare.
"Datorita prudentei si conjuncturilor economice si financiare, Romania este singura tara din Europa si una dintre putinele din lume in care fondurile de pensii de Pilon II sunt pe plus in ultimul an. In primele 9 luni de functionare, fondurile au o performanta medie de aproape 9%, adica aproape 12% anualizat”, a comentat Crinu Andanut, presedintele APAPR, rezultatele pe primele 9 luni ale fondurilor de Pilon II.
"Obiectivul principal al industriei de pensii private este sa obtina acest gen de performante corecte pe termen lung, in conditii de risc investitional cat mai redus, in beneficiul participantilor”, a completat el.
Cu un rezultat anualizat de 11,9%, fondurile de Pilon II au depasit nu doar inflatia (a carei valoare anualizata a oscilat in ultima vreme intre 6% si 7%), ci chiar dobanzile la depozitele bancare, aflate in aceasta perioada la un apogeu pentru ultimii 7 ani.
In 2008, bancile au remunerat depozitele in lei aflate in sold cu o dobanda medie de 9% (medie anualizata), iar depozitele noi cu 11,6% (medie anualizata), potrivit datelor statistice publicate de BNR pentru depozitele persoanelor fizice.
Daca se aproba o lege care sa ne oblige sa garantam un randament minim egal cu inflatia, vom apela la actiuni in instanta la nivel european”, spune Emilia Bunea, directorul general al ING Fond de Pensii, intr-un interviu acordat BUSINESS Magazin. Reactia Emiliei Bunea, care conduce cea mai mare companie de profil din piata, cu circa 1,5 milioane de participanti, este in concordanta cu pozitia adoptata si de administratorii fondurilor de pensii, grupati in Asociatia pentru Pensiile Administrate Privat din Romania (APAPR), care sustin ca “vor riposta dur pe plan international”.
Galceava dintre companii si sindicate, care cer autoritatilor sa oblige fondurile de pensii private sa garanteze un castig anual minim egal cu inflatia, nu este deloc noua. Ba dimpotriva, in ultimii ani ea a fost de mai multe ori repusa pe tapet, fiind insa mereu respinsa de autoritati. Subiectul parea cu totul inchis anul trecut, dupa ce ministrul economiei si finantelor de la acea vreme, Varujan Vosganian, a respins cererile sindicalistilor. Schimbarea legii ar fi o “fortare” pentru companii si o bruiere a sistemului in sine, spunea Vosganian prin primavara anului trecut. “Ar fi un semn de neincredere in sistemul pe care tocmai l-am creat”, comenta el, in conditiile in care solicitarea sindicalistilor venea la putina vreme dupa ce sistemul tocmai incepuse sa functioneze.
Ca intr-un déjà-vu, Blocul National Sindical (BNS), Cartel Alfa si Grupul de Economie Aplicata (GEA), o organizatie neguvernamentala fondata de mai multi economisti, readuc acum subiectul in actualitate. Miza este aceeasi – ca si in trecut, ei cer autoritatilor sa schimbe legea de functionare a sistemului de pensii private si sa impuna companiilor garantii pentru un castig prestabilit. Altfel, sustin ei, cele peste 4,5 milioane de persoane inscrise oficial in sistem ar putea sa ajunga sa primeasca, la pensie, sume mai mici decat cele cu care au contribuit de-a lungul timpului. In plus, grupul de economisti condus de Liviu Voinea cere acum si ca autoritatea de reglementare a pietei – Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP) – sa fie monitorizata indeaproape de GEA, care ar urma sa redacteze rapoarte privind activitatea pe care o desfasoara. Companiile au reactionat rapid aducand, mai zgomotos parca decat oricand in trecut, o lista lunga de contraargumente solicitarilor ridicate de sindicalisti.
Propunerea acestora incalca legislatia in vigoare, spun reprezentantii APAPR, este incompatibila cu filozofia reformei pensiilor, impune un sistem cum n-ar mai exista nicaieri in lume si dezavantajeaza, in final, participantii. “Garantarea inflatiei” este si tehnic imposibila, arata APAPR, pentru ca pe piata romaneasca nu exista instrumente financiare care sa performeze in mod sigur peste inflatie si nici macar statul roman nu ofera aceasta garantie, prin titlurile de stat pe care le emite. Reprezentantii companiilor de pensii ameninta ca daca va fi acceptata cererea sindicalistilor, vor merge in instante pentru a contesta o asemenea decizie. Zarva starnita din nou in jurul acestui subiect poate parea usor exagerata la prima vedere, dat fiind ca propunerile similare din trecut au fost mereu respinse de autoritati.
Lucrurile stau totusi putin diferit de aceasta data. Blocul National Sindical si Cartel Alfa, impreuna cu GEA au anuntat ca vor incepe in martie o campanie de strangere a 100.000 de semnaturi care sa sustina modificarea legii. Cel putin teoretic, o astfel de actiune le creste sansele ca, de aceasta data, proiectul sa treaca de Parlament si sa se transforme in lege. “Ei dau o conotatie populista unui subiect foarte tehnic. Evident ca daca romanii vor fi intrebati
Craciun, care reprezinta cea de-a cincea companie din piata de pensii in functie de numarul de participanti (dupa ce a preluat si doua fonduri mai mici, Bancpost si KD Pensii), considera insa situatia e “mult mai complicata decat ar parea la prima vedere si ar trebui discutata intre specialisti”. “O astfel de propunere suna extraordinar in urechea romanului de rand”, spunea in urma cu exact un an Crinu Andanut, direc torul general al celui de-al doilea jucator de pe piata de pensii, Allianz-Tiriac Pensii Private, si actualul presedinte al APAPR, intr-o discutie organizata de BUSINESS Magazin. “Dar situatia e foarte clara: nu garantam”, puncta el pe atunci, si la fel de ferm se arata si acum. Daca propunerea sindicalistilor va fi acceptata, compania pe care o conduce va refuza sa se supuna unei cerinte de acest fel, sustine el, fara a da insa detalii despre felul in care s-ar putea opune aplicarii unei legi in vigoare. Trecand de orice alt argument logic, sustine Andanut, nici n-ar putea, tehnic, sa o faca. “Ei ne cer sa oferim un randament egal cu inflatia, dar ne poate spune cineva cat va fi inflatia? Cat de des ati vazut ca s-au indeplinit previziunile de inflatie care se fac la inceput de an?”
Aflati in continuare nemultumirile presedintelui APAPR