BusinessMagazin

Tag: exporturi

  • Revista presei economice din Romania

    Gandul
    constata ca agentiile de turism au scos deja la vanzare
    biletele pentru vacanta de vara     in strainatate, la preturi cu
    pana la 50% mai mici decat in mod normal, pentru destinatii ca
    Spania, Grecia, Bulgaria si Grecia, Egipt, Tunisia si Turcia.
    Salariatii din Romania ar putea avea parte anul viitor de salarii
    raportate la performante, urmand ca recompensele sa fie coordonate
    cu rezultatele reale, reiese dintr-un sondaj comandat de Regus,
    furnizor global de solutii pentru locul de munca.

    PNL ataca la Curtea
    Constitutionala OUG 50 in forma adoptata de Camera Deputatilor,
    considerand ca     incalca atat
    Constitutia, cat si principii consacrate de jurisprudenta CEDO si a
    Curtii de Justitie a UE, informeaza Evenimentul Zilei, care
    citeaza si avocati ce sustin ca si actele aditionale aplicate
    abuziv de banci incalca legea fundamentala. In outleturi, targuri
    de Craciun, dar si in magazinele virtuale puteti gasi daruri pentru
    cei dragi, la preturi sub 50 de lei; ziarul ofera cateva idei.

    “Inca un tun la Hidroelectrica:
    statul pierde, Mittal castiga    “, titreaza
    Adevarul, explicand ca Hidroelectrica va livra electricitate
    combinatului siderurgic ArcelorMittal Galati in baza unui contract
    din care ar putea pierde peste 40 mil. euro. Rafinariile din UE, secerate de criza: in 2010, cinci
    rafinarii au fost inchise din cauza cererii reduse de carburanti,
    iar in Romania, Petrom asteapta cumparatori pentru Arpechim
    Pitesti, pe care o inchide daca nu reuseste sa o vanda pana in
    2012.

    Comertul exterior a fost vedeta
    economica a acestui an, insa exporturile Romaniei sunt realizate aproape
    integral de catre companii straine, remarca Romania Libera;
    insusi Mihai Ionescu, seful ANEIR, sustine ca “Romania este mai
    mult un atelier pentru companii straine care produc aici si exporta
    decat un exportator in sine”. Noua senatori
    PDL si-au pus semnatura pe un proiect de lege care prevede taxarea
    suplimentara a profiturilor bancilor cu o cota de 2,5% si care a
    ajuns la Senat.

    Asociatia de Turism a Municipiului Bucuresti,
    fondata in octombrie anul trecut printr-un parteneriat
    public-privat, promite proiecte ce vor transforma Capitala “intr-o
    destinatie turistica europeana comparabila cu Praga, Paris si alte
    mari capitale”, desi oficialii asociatiei nu stiu nici macar cati
    vizitatori primeste Bucurestiul, scrie Ziarul Financiar. La
    vanatoare de promotii: fara eticheta rosie cu “minus %” oamenii par
    ca nu mai vor sa cumpere nimic.

  • CE: Cererea interna redevine motorul cresterii economice abia in 2012. Pana atunci mizam pe exporturi

    Romania a intrat in criza cu un deficit bugetar de 5,4% din PIB
    si un deficit de cont curent de 12,7%, ceea ce a tensionat piata
    financiara locala si a limitat marja de actiune a guvernului pentru
    o eventuala stimulare a economiei cu bani publici, se arata in
    raport. Ca urmare, masurile de reechilibrare a finantelor publice,
    cu cresterea TVA si concedieri in sectorul bugetar, impiedica
    redresarea cererii, iar increderea consumatorilor se situeaza la
    minime istorice.

    In acelasi timp, cheltuielile de investitii “au fost afectate
    drastic de incertitudinea politica” si de primele de risc inca
    ridicat asociate atat cu Romania, cat si cu toata regiunea.

    Ca factori pozitivi, CE mentioneaza faptul ca industria beneficiaza
    puternic de redresarea pietelor de export, care a ferit-o de
    efectele mediului economic intern. Exporturile au crescut puternic
    in prima jumatate a anului, mai mult decat importurile, iar aceasta
    tendinta este de asteptat sa continue.

    CE anticipeaza pentru 2010 o scadere a economiei cu 1,9% (la fel ca
    in estimarea FMI), urmata de o crestere cu 1,5% la anul, sustinuta
    de o relansare a investitiilor, in special a celor ce sustin
    exporturile. De asemenea, cresterea absorbtiei fondurilor europene
    va sustine investitiile in infrastructura, iar imbunatatirea
    conditiilor de pe piata muncii din Vest va contribui la o majorare
    a transferurilor de la romanii din strainatate, transferuri care au
    scazut in acest an. Deficitul de cont curent este asteptat sa se
    stabilizeze in 2011 la 5,6% din PIB, fata de 5,5% la sfarsitul
    anului in curs.

    Pe masura ce salariile vor reincepe sa se majoreze, va avea loc si
    o ameliorare a consumului gospodariilor, cu 1,8%, dupa un declin de
    10,6% in 2009 si de 1,6% in acest an, limitata insa de continuarea
    ajustarilor fiscale si de rata inalta a indatorarii, cu un volum al
    creditelor neperformante aproape de 12%.

    Pentru 2012, CE prevede ca economia va creste cu 3,8%, peste
    cresterea potentiala pe termen mediu, estimata la 3%. Salariile ar
    urma sa urce in continuare, stimuland cresterea consumului pana la
    masura in care cererea interna va redeveni motorul economiei.

    RISCURI: SOMAJUL, ARIERATELE SI POLITICA

    Vestea cea mai proasta vine insa de la somaj, asteptat sa se
    majoreze de la 6,8% anul trecut la 7,4%, pentru a incepe sa scada
    usor in 2011-2012. “Cresterea ocuparii va fi neglijabila in 2011,
    din cauza lipsei de flexibilitate a pietei muncii si a continuarii
    concedierilor in sectorul public”, apreciaza expertii europeni,
    care considera ca imbunatatirea legislatiei muncii ramane o
    problema esentiala, atata vreme cat Romania are o economie
    informala foarte mare, iar ponderea celor ce aleg emigrarea este
    ridicata.

    In privinta finantelor publice, “Romania continua sa fie afectata
    de flagelul arieratelor, in special in sectorul sanatatii”,
    constata CE, anticipand o noua marire a arieratelor spre sfarsitul
    anului. Deficitul bugetar este asteptat sa se reduca de la 7,3%
    anul acesta (metodologie Eurostat) la 4,9% in 2011 si 3,5% in 2012,
    fara a ajunge deci sub pragul de 3% din PIB cerut de standardele
    zonei euro.

    Comisia Europeana considera ca “exista riscuri substantiale care
    pot periclita calea consolidarii fiscale”, in special legate de
    presiunea asupra autoritatilor de a renunta la masurile de
    austeritate si a reveni la politici imprudente in materie de
    cheltuieli – politici care, “daca pe termen scurt pot oferi un
    oarecare stimulent cererii interne, pe termen mediu si lung vor
    insemna o reducere severa a potentialului de crestere a
    economiei”.

    Romania ar urma sa aiba in acest an cea mai mare scadere a
    economiei din UE27, dupa Grecia, unde economia se va contracta cu
    4,4%. CE anticipeaza crestere economica negativa si pentru Letonia
    (cu 0,4%), Irlanda si Spania (cu 0,2%) si Bulgaria (cu 0,1%). Cele
    mai bune rate de crestere le vor avea Suedia (4,8%), Slovacia
    (4,1%), Germania (3,7%) si Polonia (3,5%).

    CUM NE COMPARAM

    In 2011, daca va realiza progresul estimat al PIB de 1,5%, economia
    Romaniei va avea un ritm similar de crestere cu cele din Cipru si
    Olanda. Cele mai mari cresteri le vor avea Estonia (4,4%), Polonia
    (3,9%), respectiv Suedia si Letonia (3,3%) CE nu preconizeaza
    scadere economica decat pentru Grecia (cu 3%) si Portugalia (cu
    1%).

    Economia zonei euro ar urma sa creasca in 2010 cu 1,7% si cu 1,5%
    la anul, iar cea a UE27 cu 1,8%, respectiv 1,7%.

  • Vanzarile Dacia – drumul de la autoconsum la export

    Cam 25%. Cu atat au crescut exporturile de masini in primele
    noua luni ale acestui an si tot cu atat au scazut importurile in
    aceeasi perioada. 2010 va fi insa anul in care s-au exportat de
    doua ori mai multe masini decat s-au vandut.

    Situatia pare incredibila, avand in vedere ca in urma cu zece
    ani raportul dintre masinile exportate si cele vandute in tara era
    de 1:10, Romania fiind o tara care producea pentru autoconsum.

    Intrarea in productie a Logan, in anul 2004, si dezvoltarile
    ulterioare ale capacitatii de productie de la Dacia au facut ca
    acum industria auto sa contribuie pozitiv la balanta externa.

    Aceasta inversare de situatie de la Dacia, de la un producator
    auto care acoperea numai cererea de pe piata locala la un
    exportator, a salvat compania, potrivit vicepresedintelui
    Constantin Stroe, in conditiile in care pentru satisfacerea cererii
    interne era suficienta productia Dacia pentru numai 15 zile.

    In total, exporturile de masini de pe piata locala la nivelul
    primelor noua luni ale acestui an au depasit valoarea de 2,2
    miliarde de euro, in timp ce importurile se claseaza la aproximativ
    900 mil. euro, potrivit estimarilor BUSINESS Magazin. Spre
    comparatie, in urma cu zece ani, atunci cand sapte din zece masini
    vandute purtau brandul Dacia, valoarea totala a pietei locale nu
    depasea nivelul de 450 mil. euro, potrivit estimarilor realizate pe
    baza statisticilor Asociatiei Producatorilor si Importatorilor de
    Automobile (APIA).

    Nu este de mirare ca Dacia a ajuns sa reprezinte acum 10% din
    exporturile Romaniei, in contextul in care constructorul autohton a
    lansat anul acesta prima sa masina de teren, pentru livrarea careia
    francezii stau la coada chiar si pana la sapte luni. Iar ponderea
    exporturilor de masini ar putea creste in urmatoarea perioada,
    avand in vedere planurile pe care le are grupul american Ford
    pentru fabrica de la Craiova.

    Potrivit declaratiilor lui Wolfgang Schneider, vicepresedintele
    Ford Europa pe probleme guvernamentale si de mediu, in anul 2010
    Ford Romania va exporta peste 90% din productia de la Craiova. In
    primele noua luni, constructorul american a asamblat in Banie 6.316
    utilitare usoare Transit Connect, aproape toate mergand la
    export.


    In conditiile in care anul viitor va intra in productie B-Max,
    un model de clasa mica, realizat pe platforma unuia dintre cele mai
    bine vandute masini Ford, Fiesta, exporturile de masini ale
    Romaniei se vor dubla.
    John Fleming, fostul presedinte al Ford Europa, anticipa o
    productie de 225.000 de unitati la Craiova in 2012 si circa 300.000
    in anul urmator, cand fabrica va ajunge sa lucreze la capacitate
    maxima. Adica la fel de mult cat exporta acum Dacia.

    Iar cum vanzarile de masini noi din tara nu dau semne ca or sa
    revina curand pe crestere accelerata, asa cum se intampla in
    2003-2008, inseamna ca balanta externa a Romaniei va arata din ce
    in ce mai bine. Cel putin cand vine vorba de masini.

  • Revista presei economice din Romania

    Rata de neocupare a birourilor din Bucuresti va
    scadea pana la 13% pe parcursul anului viitor, de la un nivel de
    16,9% prognozat la sfarsitul lunii septembrie, ca urmare a
    cresterii suprafetelor tranzactionate si a scaderii ofertei noi,
    estimeaza analistii pietei, citati de Gandul. Regiunea
    Bucuresti-Ilfov a atras peste 60% din investitiile straine in 2009,
    adica 31,7 miliarde de euro, iar cei mai importanti investitori in
    Romania erau inregistrati in Olanda si Austria.

    Evenimentul Zilei inventariaza pe ce mizam la export in urmatorii patru ani,
    conform noii Strategii de export: agricultura ecologica, turismul
    rural, artizanatul, dar si produsele culturale romanesti. Turismul
    a continuat sa piarda teren in 2010 – chiar daca numarul celor care
    si-au petrecut vacantele in strainatate a scazut anul acesta,
    operatorii de turism nu au reusit sa atraga mai multi clieni, nici
    interni, nici externi.

    Boomul din sectorul energiei din surse eoliene
    ii atrage si pe producatorii de subansamble si echipamente,
    vesteste Adevarul, cu chinezi si elvetieni care promit
    investitii de zeci de milioane de euro in producerea de componente
    pentru turbine la Buzau si Constanta. Rompetrol isi va extinde
    lantul de benzinarii cu 170 de statii in urmatorii patru ani in
    Romania, a declarat Saduokhas Meraliyev, CEO al grupului
    Rompetrol.

    Mai iese Romania din criza? intreaba Romania
    Libera    , prezentand un studiu din care reiese ca din trei
    manageri, unul crede ca vom iesi din criza anul viitor, al doilea –
    ca nu vom iesi anul viitor, iar al treilea nici nu mai indrazneste
    sa faca prognoze. Cei mai multi dintre debitorii care doresc sa isi
    refinanteze creditele luate sunt interesati in mod special de
    refinantarile in lei si le evita pe cele in monede exotice, conform
    unei analize realizate de infoStatistici.ro.

    Furnizorii de servicii de televiziune si
    comunicatii prin cablu     au inregistrat anul trecut o cifra de
    afaceri cumulata de 623 de milioane de euro, in scadere cu numai 4%
    fata de anul precedent, dar ponderea firmelor care au inregistrat
    profit a scazut de la 60% la 40%, scrie Ziarul Financiar.
    Productia industriala da semne de oboseala, desi in ultimele luni
    si-a revenit mai bine decat in Ungaria, Italia sau Spania, iar
    constructiile raman in teritoriu negativ, conform INS.

  • BNR vede o redresare a cererii din economie abia spre 2012

    “Pe fondul mentinerii unui nivel redus al utilizarii
    capacitatilor de productie din economie, precum si al cresterii
    anticipate a standardelor si a conditiilor de creditare in cazul
    creditelor pe termen lung destinate persoanelor juridice, angajarea
    corporatiilor in proiecte noi de investitii se va relua doar
    gradual”, apreciaza BNR, in ultimul Raport asupra inflatiei, dat
    publicitatii joi, si care are in vedere intervalul iulie 2010 –
    septembrie 2012.

    Abia din a doua parte a acestui interval este de asteptat ca
    investitiile cu scop productiv sa contribuie pozitiv la cresterea
    economica, pe masura ce deficitul de cerere interna se reduce, iar
    cererea externa se majoreaza, considera BNR.

    In special in prima parte a intervalului de prognoza este de
    asteptat, de asemenea, mentinerea consumului final la valori
    reduse, explicabil prin efectele masurilor de ajustare bugetara
    (taierea salariilor in sectorul public si majorarea TVA), ca si
    prin inasprirea standardelor de creditare pentru persoanele fizice
    si a deficitului de cerere pe piata muncii, care vor avea toate un
    impact negativ asupra venitului disponibil al populatiei. Consumul
    va creste abia din a doua parte a anului, pe masura ce
    constrangerile financiare din economie se vor ameliora.

    In schimb, exporturile vor fi stimulate in continuare de redresarea
    economiilor occidentale, asa cum s-a intamplat si anul acesta.
    Pentru 2011, BNR anticipeaza o crestere economica medie anuala in
    zona euro de 1,5%, usor mai ridicata fata de anticipatia din
    raportul din august asupra inflatiei, si un nivel al dobanzii
    EURIBOR la 3 luni de 1,02%, usor mai redusa fata de prognoza
    precedenta.

    BNR a modificat si previziunea privind cursul euro-dolar, estimand
    o intarire mai pronuntata a monedei euro, la un curs mediu de 1,30
    dolari/euro. In privinta cursului leului, faptul ca in prezent leul
    trece printr-o perioada de apreciere in termeni reali fata de euro
    a redus costurile in lei ale creditelor in valuta, cu efect
    stimulativ asupra cererii interne. Pe de alta parte insa, raportul
    dintre euro si dolar ramane greu previzibil pe termen mediu, astfel
    incat, daca tendinta de acum s-ar inversa si dolarul s-ar aprecia
    “notabil” fata de euro, atunci si importurile in dolari ale Romanei
    s-ar scumpi, influentand negativ preturile la combustibili si,
    implicit, evolutia economiei.

    Si pretul mediu al petrolului este asteptat sa creasca mai mult, la
    82 de dolari/baril, fata de 77,4 de dolari/baril in 2010,
    reflectand iesirea din recesiune a economiei mondiale.

    Rata de crestere a PIB potential va continua sa ramana sub nivelul
    dinaintea crizei, atata vreme cat au scazut deopotriva fluxurile de
    investitii, consumul final, gradul de utilizare a capacitatilor de
    productie si populatia ocupata. PIB potential, folosit in calculele
    BNR pentru determinarea estimarilor de inflatie, inseamna nivelul
    PIB real care poate fi generat de o economie unde resursele
    (capacitatile de productie si forta de munca) sunt folosite la
    maximum fara a genera presiuni de inflatie.

    In graficul BNR privind tendinta PIB potential, cea mai mare
    abatere negativa apare in ultimul trimestru din 2010 (spre -7%),
    pentru ca apoi sa urmeze o redresare lenta pana in trimestrul al
    treilea din 2012. In privinta PIB real, singura mentiune explicita
    din raport se refera la trimestrul III din 2010, pentru care BNR
    “preconizeaza reluarea scaderii economice”.

    BNR ia in considerare si riscurile care ar putea afecta acest
    scenariu, in primul rand “intarzierea, eficacitatea limitata sau
    chiar imposibilitatea de aplicare a masurilor de ajustare”
    asumate cu FMI si UE si “deteriorarea peste asteptari a dinamicii
    activitatii economice interne”.

    Intr-un astfel de scenariu de risc, exemplifica BNR, deteriorarea
    increderii mediului de afaceri, deprecierea leului si cresterea
    dificultatii de finantare a statului si a companiilor ar putea crea
    pericolul unei “evictiuni a sectorului privat de pe piata
    creditului bancar, in favoarea sectorului public”, ceea ce ar
    afecta direct redresarea economiei.

    Incertitudinile asociate cu prognoza BNR au facut deja ca banca
    centrala sa modifice estimarea privind inflatia la sfarsitul anului
    2010, la 8,2% (fata de 7,8% in raportul din august), respectiv
    pentru 2011, la 3,4% (fata de 3,1%). Tinta centrala de inflatie
    ramane insa de 3% si pentru 2011, si pentru 2012, urmand ca din
    2013 sa treaca la o tinta centrala stationara, de 2,5%.

  • Cinci ani de turbulente pentru pretul graului

    Daca Sebastian Vladescu ar mai fi ministrul finantelor, ar
    trebui sa fie ingrijorat sau poate temerile i le-a transmis
    succesorului sau, Gheorghe Ialomitianu: pretul usturoiului, starul
    contrabandei din Romania, daca e sa credem o declaratie mai veche a
    fostului ministru, creste la niveluri nemaivazute chiar la
    producatorii din China, iar speculatorii se intrec in a jongla cu
    piata, cererea si oferta. Si nu numai usturoiul (totusi produsul
    alimentar cu cea mai importanta crestere de pret pe piata
    agroalimentara chineza), ci si alte produse alimentare
    inregistreaza cresteri de preturi: varza in Coreea, rosiile in
    Israel, porumbul in Statele Unite sau zaharul in Pakistan sunt
    elementele unui puzzle al scumpirii alimentelor, recent rezumat de
    Banca Mondiala: cinci ani de turbulente pentru preturile la
    hrana.

    “Volatilitatea s-a facut simtita inca din 2008 si se va mentine,
    pentru ca preturile nu se mai formeaza ca pe vremuri, din
    echilibrul dintre cerere si oferta, acum intervin mult mai multi
    factori, cum sunt interesele unor mari fonduri de investitii sau
    legatura cu evolutia pretului petrolului, aflat intr-o relatie
    directa cu biocombustibilii”, spune Victor Bejnea, presedintele
    asociatiei comerciantilor de produse agricole ARCPA.


    Situatia este confirmata si de evolutia pretului graului
    exportat din Romania: pretul FOB Constanta era la 13 ianuarie de
    204 dolari/tona, a scazut in vara in zona 150 – 160 de dolari/tona,
    iar din septembrie inregistreaza un salt important, la peste 220 de
    dolari/tona, cu maxime de 330 de dolari in octombrie. Pentru
    comparatie, pretul graului exportat in 2009 nu a trecut de 185 de
    dolari tona. Pe langa tendinta evidenta de crestere, mai trebuie
    spus ca preturile pot inregistra variatii semnificative din cauza
    calitatii graului exportat; ba mai mult, chiar in categoria graului
    de panificatie, de calitate superioara, pretul este stabilit pe
    loturi si pe o serie de variabile specifice, cum ar fi continutul
    de gluten sau umiditatea.


    La o alta scara, seceta si ploile au fost blestemul recoltei de
    grau din Europa in acest an. Mai mult de jumatate din recolta
    mondiala de grau a fost declasata, nefiind admisa consumului uman
    din cauza vremii, iar in Germania, de exemplu, 80% din ce s-a
    declasat nu a mai fost admis nici pentru furajele animalelor,
    mergand la productia de gaz metan. Un mare producator ca Rusia a
    pierdut o treime din recolta in incendiile din vara, vazandu-se pus
    in situatia sa restrictioneze exporturile, embargou prelungit pana
    in iulie 2011. In Ucraina, afectata de ploi, oferta guvernului de
    achizitionare de grau a fost ignorata de comercianti din cauza
    pretului scazut; probabil comerciantii nu vor putea ignora, in
    schimb, interdictia la export pe care o planuiesc autoritatile.


    Probleme s-au mai inregistrat in Canada si in Statele Unite;
    Departamentul pentru Agricultura al SUA apreciaza ca recolta de
    grau a actualului sezon agricol ar putea inregistra o scadere de
    circa sase procente. Valoarea nu este mare, dar viziunea pe care o
    ofera doar perspectiva celor sase procente este simplista, pentru
    ca graul este o chestiune de calitate si de logistica in primul
    rand. Stocuri in Canada sau in Australia nu inseamna si grau in
    Africa. “China produce bine in sud, dar in nord importa, marfa pur
    si simplu nu trece muntii”, explica Viorel Marin, presedintele
    patronatului morarilor si brutarilor ANAMOB, referindu-se la una
    dintre curiozitatile comertului cu cereale, daca putem sa le spunem
    asa.


    Fara munti de trecut, graul romanesc pare a avea succes in acest
    an – cel putin asa crede ministrul agriculturii, Valeriu Tabara,
    care anunta recent ca Romania ar putea exporta in urmatoarea
    perioada grau si porumb in valoare de circa 800 de milioane de
    euro. “Cred ca se vor depasi 4 milioane de tone, doua milioane la
    grau si peste doua milioane la porumb. Este o productie buna”, a
    spus Tabara.

  • Pe ce se bazeaza FMI cand prevede crestere economica pentru Romania

    Anul acesta, PIB este asteptat sa scada cu 2% (estimare
    neschimbata inca din primavara, desi reprezentantii FMI vorbeau de
    obicei de o scadere “in jur de 1,9%, pana la 2%”). Ca efect al
    majorarii TVA, inflatia va depasi usor 8%. Deficitul de cont curent
    este proiectat la 5-6% din PIB, iar deficitul fiscal nu va trebui
    sa depaseasca 6,8% din PIB, pentru a scadea la anul la 4,4% din
    PIB.

    Din punctul de vedere al lui Franks, intoarcerea la cresterea
    economica va avea loc pe seama productiei industriale, a
    exporturilor si, din a doua parte a anului viitor, si pe seama
    cererii interne de consum in crestere, dupa ce vor trece efectele
    de runda a doua ale majorarii TVA. La acestea se adauga o mai buna
    absorbtie a fondurilor europene, asigurarea stabilitatii sistemului
    financiar si mentinerea stabilitatii in cadrul legislativ, fara
    modificari de taxe si impozite. In viziunea FMI, “are loc o
    redresare a economiei in Europa si la nivel global”, care ar
    justifica optimismul institutiei in privinta Romaniei.

    Optimismul FMI, care a anuntat luni la Bucuresti ca saluta
    eforturile “extraordinare” ale Guvernului de a lua masuri
    impopulare de consolidare fiscala si a facut cunoscut ca urmatoarea
    transa de credit va fi acordata la inceputul anului viitor daca vor
    fi indeplinite toate conditiile asumate, a fost apreciat ca atare
    de analisti.

    “Continuarea acordului cu FMI este o veste pozitiva pentru pietele
    financiare. Drept urmare, ne mentinem prognoza referitoare la o
    usoara apreciere a leului pana la 4,15 in iunie 2011”, a comentat
    Eugen Sinca, analist in cadrul BCR.

    Conditiile FMI pentru urmatoarea transa, in valoare de 900 de
    milioane de euro, se refera la eliminarea arieratelor, adoptarea
    legii salarizarii unitare, adoptarea legii pensiilor, aprobarea
    legii bugetului pe 2011 si modificarea Ordonantei 50 privind
    creditele de consum, asa incat numai BNR sa aiba dreptul sa
    suspende activitatea de creditare a unei banci, nu si ANPC.

    Romania – in momentul de fata cel mai mare datornic la FMI,
    inaintea Ungariei – are de rambursat anul acesta catre FMI 62,08
    milioane de DST (drepturi speciale de tragere), respectiv
    echivalentul a 70,32 milioane de euro. Cuantumul platilor va creste
    in 2011 la 262,3 milioane DST, in 2012 la 1,58 miliarde DST, urmand
    ca maximul sa fie atins in 2013, cu 4,27 miliarde DST de rambursat,
    pentru ca in 2014 sa avem de platit 3,64 miliarde de DST.

    Creditul stand-by al Romaniei cu FMI, care expira in mai 2011, este
    in valoare de 11,44 miliarde DST (aproape 13 miliarde de euro), din
    care pana acum statul roman a tras 9,8 miliarde DST (11,1 miliarde
    de euro).

  • Renault deschide showroom-uri pentru Dacia pe pietele occidentale. Tinta: 2% din piata Europei de Vest


    Zece platforme de ridicat masini vanau vinerea trecuta soferii
    care incercau sa parcheze pe langa parcul Moghioros, in zona de
    vest a Capitalei. Erau zeci de masini insirate pe trotuar, in
    dreptul unei benzinarii, al restaurantului McDonald’s si mai ales
    in spatiul marcat cu un indicator rotund cu un mare asterisc rosu
    pe un fond albastru, indicator care pentru soferi se traduce in
    “Oprirea si stationarea interzisa”.


    Cu toate acestea, niciuna dintre masini nu era ridicata, iar
    soferii platformelor pareau ca au venit, la fel ca zecile de soferi
    care parcasera neregulamentar, pentru a vedea cum trei oameni in
    costum taiau panglica la un showroom marca Dacia. De fapt, soferii platformelor se uitau
    la cateva masini de teren Duster insirate in parcare si comentau pe seama
    celui mai recent model din gama
    Dacia    , cel care ar trebui sa schimbe fundamental imaginea
    marcii in Europa. Mai ales in vestul Europei.


    “Odata cu Duster, schimbam si strategia comerciala pentru
    Europa de Vest. Pana acum Dacia insemna un coltisor (“corner”) in
    showroom-urile Renault. De acum incolo,
    Dacia     va avea showroom-uri proprii si personal de vanzari
    dedicat”, explica Jérôme Stoll, liderul regiunii Europa in cadrul
    Renault, cel care coordoneaza strategia comerciala a francezilor in
    Europa de Vest. Fara a oferi date concrete privind vanzarile din
    acest an din Europa – “vorbim in decembrie, cand o sa va spun exact
    cu cat incheiem anul” – Stoll ofera un indicator foarte important
    pentru marca romaneasca.

    “Stiti care este problema mea cea mai mare acum? Cand ma intreaba
    un potential client de Duster cand ii pot livra masina, eu trebuie sa
    ii spun ca nu se va intampla mai devreme de cateva luni. E foarte
    mult, dar sper ca, de anul viitor, cresterea capacitatii de
    productie sa ne ajute sa scurtam timpul de livrare.” Pentru Stoll,
    pariul reprezentat de primul vehicul de teren din gama Dacia este, poate, mai important decat aparitia
    Logan (masina in trei volume, cu portbagaj mare) sau Sandero
    (varianta hatchback, adica in doua volume, cel mai apreciat segment
    auto din Europa de Vest).

    “Am condus Duster inca dinainte de a fi lansat pe piata,
    cu ocazia testelor pe care le-a facut Renault. Am mers pe drumuri
    bune, dar mai ales in teren accidentat si modul cum s-a comportat
    masina a fost o surpriza foarte placuta pentru mine. Va fi, in mod
    sigur, si pentru clienti.” Nu degeaba francezii au decis, ca parte
    a strategiei comerciale, sa se foloseasca de modelul Duster pentru
    a lansa marca romaneasca si pe una dintre cele mai exigente, dar
    importante ca volum piete din Europa: Marea Britanie.

    “Lansarea Dacia in Marea Britanie, dar si pe restul pietelor din
    Europa de Vest care in prezent nu sunt acoperite, este al doilea
    pilon al strategiei noastre, alaturi de construirea unei structuri
    de vanzari dedicate. Iar daca adaugam si extinderea gamei actuale
    prin noi modele, va asigur ca o sa vedeti si in continuare Dacia in
    top.” Stoll face referire la faptul ca in ultimii doi ani Dacia a
    fost marca auto cu cea mai mare crestere la nivelul Europei de
    Vest, chiar daca initial, masinile ce urmau a fi produse la Pitesti
    erau dedicate mai degraba pietelor emergente din intreaga lume, nu
    celor dezvoltate. “Cand am decis sa facem o masina precum Logan,
    ne-am bazat pe studii aprofundate de piata care spuneau ca exista
    un segment important de clienti care aveau nevoie de un vehicul
    simplu, nu foarte scump, care sa le satisfaca nevoia primara de
    mobilitate, dar sa fie fiabil.”

  • Fisuri la reactorul de la Kozlodui. Ce poate face un telefon pe firul scurt

    Ministrul Economiei si Energiei, Traicio Traikov, a anuntat ca
    pentru a compensa energia nelivrata de la Kozlodui, autoritatile
    vor scurta lucrarile de intretinere la centralele hidroelectrice,
    iar exporturile de energie catre Grecia si Macedonia vor fi
    reduse.

    Reactorul va putea fi repus insa in functiune in jur de 6
    noiembrie, intrucat piesele de schimb necesare, furnizate de
    compania ruseasca Rosatom, au fost deja livrate si au ajuns sambata
    in Bulgaria, evitandu-se astfel o intarziere care ar fi creat
    pagube de 1,5 milioane de leva (760.000 de euro) zilnic. Initial,
    compania ruseasca a comunicat ca va avea nevoie de cateva luni
    pentru livrare, insa premierul bulgar Boiko Borisov l-a sunat pe
    omologul sau Vladimir Putin, obtinand astfel o grabire a
    livrarilor.

    Reactorul 6 al singurei centrale nucleare bulgare a fost oprit
    la 18 septembrie pentru o luna, pentru “lucrari de reparatie,
    modernizare si profilaxie in cazul echipamentului, precum si pentru
    incarcarea combustibilului”.

  • Banca Mondiala: Criza a facut economiile est-europene mai dependente decat oricand fata de Vest

    “Datoriile mari ale tarilor occidentale au aruncat o umbra
    asupra economiilor central- si est-europene”, a afirmat Gill, cu
    ocazia reuniunii anuale a FMI si a Bancii Mondiale, de
    la Washington. Europa de Est si-a revenit din criza datorita
    cresterii cererii de exporturi catre Vest, care absoarbe circa trei
    sferturi din exporturile esticilor, insa acum, din moment ce in
    Occident cererea scade din cauza constrangerilor bugetare initiate
    in tari ca Germania, Franta sau Spania, continuarea redresarii in
    economiile emergente de pe continent este in pericol.

    Institutia prevede ca in 2010, cresterea in economiile emergente
    din Europa si Asia Centrala (tari ex-sovietice) va fi in medie de
    3,9%, dupa o scadere cu 5,9% anul trecut. Cresterea este atribuita
    in special tarilor unde cererea interna a reusit sa substituie
    reducerea exporturilor – Polonia, Turcia si Rusia. Somajul ramane
    insa la cote ridicate si este in crestere, in special in statele
    fostei URSS si in alte tari din zona care au ramas in urma, intre
    care Romania, Croatia si Letonia, care nu au reusit sa se intoarca
    la crestere economica. “Daca tendintele actuale persista, regiunea
    nu va putea recupera pana la sfarsitul lui 2012 locurile de munca
    pierdute in cursul recesiunii”, spune Gill.

    Pe ansamblul economiilor emergente, cele din Europa ar urma sa aiba
    performanta cea mai slaba, comparativ cu cele
    din America Latina si Caraibe (medie de circa 5% in 2010) sau din
    Asia (pentru care Banca Mondiala anticipeaza o crestere de
    9%).

    Economistul Bancii Mondiale sustine ca, pe termen mai lung, tarile
    din Est trebuie fie sa ia masuri de majorare a cererii interne, fie
    sa se bazeze pe “dinamismul” viitor al Vestului, ca sa-si poata
    mentine cresterea. “Economiile din Est sunt mai strans cuplate cu
    UE15 decat inainte de criza. Iar preturile bunurilor industriale,
    ale alimentelor, ale petrolului si ale metalelor sunt in crestere,
    ceea ce va ajuta multe tari. In altele, redresarea va fi sustinuta
    de finantari din partea institutiilor internationale si a
    influxurilor de capital privat.”