“Dacă nu ne vom dechide ţărilor cu regiuni complicate, dacă nu leoferim o perspectivă europeană, vom vedea cum războiul se va întoarce în regiune, aşa cum s-a înâmplat şi în anii 1990”, a declarat Juncker.
“Nu vreau ca războiul să se întoarcă în Balcani, aşadar trebuie să îi ajutăm”, a adăugat acesta.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Zuckerberg a fost audiat, săptămâna trecută, în Congresul Statelor Unite, însă nu a acceptat încă să apară în faţa Parlamentului European.
Reprezentanţi ai companiei Facebook se vor prezenta, de asemenea, în faţa Parlamentului irlandez, marţi.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Zuckerberg a fost audiat, săptămâna trecută, în Congresul Statelor Unite, însă nu a acceptat încă să apară în faţa Parlamentului European.
Reprezentanţi ai companiei Facebook se vor prezenta, de asemenea, în faţa Parlamentului irlandez, marţi.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Despre Martin Selmayr se spune de mult timp că este omul care face jocurile în Comisia Europeană. |ncă de când era şeful de personal al lui Juncker, Financial Times scria despre el că multe voci puternice îl consideră drept cel mai influent om din Comisie şi îl compară cu celebrul Rasputin.
Ascensiunea lui Selmayr în Comisia Europeană a fost fulminantă, iar ultimul succes, prin ocuparea poziţiei de secretar general, a dat naştere unor controverse, unii membri ai Parlamentului European caracterizând numirea lui Selmayr ca fiind un conflict de interese, potrivit The Guardian.
Martin Selmayr, un avocat ”dependent de muncă“, s-a născut la 5 decembrie 1970 într-o familie cu educaţie de nivel înalt. Tatăl său, Gerhard, de meserie avocat, a fost consilierul preşedintelui german Karl Carstens înainte să înceapă o carieră strălucită în conducerea unor universităţi de top.
Martin, urmând cariera tatălui său, a studiat dreptul la Geneva, apoi a trecut prin mai multe universităţi, precum Bonn, Berlin, München sau Passau, unde a obţinut doctoratul.
Martin Selmayr este considerat un personaj care are un rol cheie şi în negocierile privind Brexitul. Deşi Brexitul este văzut ca o lovitură pentru Uniunea Europeană, Selmayr vede în asta oportunitatea de a da un impuls proiectului european şi de a întări Uniunea Europeană fără Marea Britanie, cel mai şovăitor stat membru.
”Am văzut că există o mare neînţelegere între Marea Britanie şi restul Uniunii. Pentru germani sau francezi este de neînchipuit să privească proiectul european drept o simplă piaţă. Piaţa este doar un instrument pentru realizări mult mai măreţe“, spunea Selmayr, potrivit Financial Times.
În Londra, la King‘s College, acesta a avut parte de o experienţă care urma să-şi pună amprenta pe formarea sa politică, intrând prima oară în contact cu euroscepticismul britanic în persoana lui Margaret Thatcher. Selmayr a fost martorul unui ”asasinat politic“, în care Margaret Thatcher l-a subminat pe succesorul său, John Major, şi proiectul european: ”Suntem singura ţară europeană care nu a fost invadată de 1.000 de ani şi ne-am dezvoltat apetitul pentru a ne conduce singuri afacerile“.
Martin Selmayr a lucrat pentru Banca Centrală Europeană între 1998 şi 2000, apoi s-a alăturat conglomeratului media Bertelsmann în funcţia de consilier. Până în 2003, a ajuns vicepreşedintele consiliului pe teme legale şi şeful biroului din Bruxelles.
În 2004 s-a alăturat Comisiei Europene; a jucat mai multe roluri, la început fiind purtător de cuvânt şi responsabil de relaţiile cu publicul şi media, apoi primind funcţia de şef de cabinet al comisarului european pentru justiţie, drepturi fundamentale şi cetăţenie, Viviane Reding.
A fost numit de către Comisie consilier-şef al Direcţiei Generale pentru Afaceri Economice şi Financiare (ECFIN) şi director al Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD).
|n campania electorală a lui Jean-Claude Juncker pentru preşedinţia Comisiei Europene, Selmayr a fost ales preşedinte de campanie. După câştigarea alegerilor şi începerea mandatului la 1 noiembrie 2014, Juncker l-a numit pe Martin Selmayr şef al cabinetului său şi şef de personal.
Într-o conferinţă de presă din februarie anul acesta, Jean-Claude Juncker anunţa, spre surprinderea tuturor, că a ţinut un secret: secretarul general al Comisiei Europene, Alexander Italianer, vrea să se retragă şi Martin Selmayr urmează să-i ia locul. S-a aflat atunci că Selmayr aplicase pentru poziţie şi a şi primit-o.
S-a sugerat că singurul oponent al acestuia şi-a retras candidatura, iar astfel Selmayr a avut drumul liber spre poziţia de secretar general în cadrul Comisiei Europene. De asemenea, au mai existat acuzaţii conform cărora membri ai Comisiei Europene au primit impulsuri care să-i determine să uşureze calea lui Selmayr, ceea ce ar fi o gravă încălcare a legilor europene.
|n urma controverselor, Comisia Europeană a lansat un comunicat în data de 25 martie 2018: ”Comisia Europeană confirmă: Numirea domnului Selmayr ca secretar general s-a făcut conform tuturor dispoziţiilor legale“, apoi a arătat că ultimii trei predecesori ai acestuia au fost numiţi în aceeaşi manieră.
Înainte de lansarea comunicatului, Jean-Claude Juncker şi-a exprimat solidaritatea cu Selmayr în faţa colegilor de partid: ”Dacă Martin Selmayr pleacă, voi pleca şi eu“, potrivit Politico. Un zâmbet scurt este reacţia lui Selmayr când este întrebat de poreclele de temut pe care le primeşte, care variază de la ”Rasputin“ la ”Monstrul“, o denumire afectuoasă utilizată de şeful acestuia.
”Dacă te uiţi la viaţa lui Rasputin, comparaţia poate fi un compliment sau nu, la fel şi comparaţia cu Lenin. Dacă se referă la faptul că este un manager eficient şi că nu este un laş, sunt de-acord cu asta. Nu poţi să conduci Comisia Europeană ca pe o şcoală Montessori“, răspunde Selmayr.
Wolfgang Schäuble, preşedintele Camerei Federale a Parlamentului Germaniei, a încercat să-l caracterizeze printr-o glumă pe şeful de personal al lui Juncker: ”Ştiţi care este diferenţa dintre Selmayr şi Dumnezeu? Dumnezeu conştientizează că nu este Selmayr“.
Răspunsul la întrebarea ”cine este Martin Selmayr“ diferă în funcţie de persoana întrebată. Admiratorii, precum mentorul său Elmar Brok, membru german al Parlamentului European, l-ar descrie pe Selmayr ca pe un geniu strategic zelos la locul de muncă şi cu simţ politic, care obţine rezultate cu mult mai bune decât media oficială, scrie BBC.
În schimb, criticii spun despre noul secretar general al Comisiei Europene că atitudinea sa de ”a nu lua prizonieri“ a mers prea departe.
“Am citit cu atenţie scrisoarea dumneavoastră din 21 martie 2018 în care cereaţi clarificări legate de scrisoare din Octombrie 2012 a Comisiei Europene adresată ministrului Justiţiei din România. Întâi de toate, permiteţi-mi să reiterez importanţa pe care o acord colaborării noastre şi, în special, pentru intensificarea implementării a celorlalte recomandări din Mecanismul de Verificare şi Cooperare. Sper că acest mesaj a fost clar, atât la întâlnirea noastră din 21 februarie, cât şi din vizita prim-vicepreşedintelui Comisiei Europene, Frans Timmermans pe 1 martie 2018”, se arată în mesajul preşedintelui Comisiei Europene transmis de Guvernul României, la solicitarea MEDIAFAX.
Preşedintele CE atrage atenţia că “mecanismul de Verificare şi Cooperare a necesitat, de la bun început, interacţiuni apropiate şi, mai important, cooperare între Comisie şi autorităţile române. Corespondenţa la care faceţi referire, de acum şase ani, a făcut parte din dialogurile dintre Comisie şi ministrul Justiţiei, sub MCV, şi a venit într-o perioadă de monitorizare intensificată a angajamentelor asumate de guvernul României în iulie 2012 (scrisoarea din 17 iulie 2012). Întrebările erau menite să ajute la pregătirea unei misiuni tehnice în noiembrie 2012 şi veţi observa că CE nu a cerut informaţii referitoare la date fundamentale din aceste dosare. Comisia nu a intervenit niciodată în gestionarea dosarelor individuale”.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
„Un răspuns la acest raport de ţară se va transmite de România până la finalul lunii aprilie. Noi vom prinde un set de măsuri cuantificabile şi cu termene clare de realizare în care vom arăta cum vom menţine sub 3% acest deficit. Sunt o serie de măsuri care par la prima vedere reformatoare, greu de realizat, care se discută de ani de zile, că vorbim de reforma ANAF, reducerea evaziunii fiscale, care se vor menţiona la acest document de răspuns la raportul de ţară”, a spus Eugen Teodorovici, la o conferinţă de prezentare a Raportului de Ţară pentru România, organizată de Conmisia Europeană.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
La polul opus, mii de români care au cumpărat bitcoin au banii blocaţi, pentru că băncile din România au închis conturile platformelor de exchange după avertismentele BNR. Aceştia trebuie să meargă acum la bănci în străinătate.
Andrei Stănică, de la United Blockchain Association, a spus la ZF Live că ”suntem singura ţară din toată Europa în această situaţie. În total suntem zeci de mii de români, cu aproape de 200 de milioane de euro pe care nu îi putem transforma în România în lei„.
Deci sunt zeci de mii de români care au 200 de milioane de euro în aceste monede virtuale. Nu 2 milioane de euro, ci 200 de milioane de euro!
Dacă ne uităm în businessul românesc, sunt zeci de tineri care se învârt în cerc, care nu au bani să-şi continue afacerea şi nici nu au perseverenţa şi determinarea de a convinge investitorii să le dea câţiva lei pentru a merge înainte.
Mulţi spun că principala problemă a noii generaţii din business, a tinerilor de astăzi care aspiră la profesia de antreprenor, este că se lasă repede păgubaşi, odată ce apar primele dificultăţi. Determinarea nu este calitatea lor forte.
Când te uiţi la cei care au făcut bani din bitcoin, cel puţin din vorbe sau pe hârtie, nu mai ai niciun chef să începi un business de nişă, să te chinui să creezi un produs, să vinzi un serviciu, să tai facturi, să te lupţi să-ţi încasezi banii şi poate să plăteşti salarii.
România a avut o creştere economică de 7% în 2017, cea mai mare din Europa, dar dacă te uiţi la structura businessului românesc, înţelegi că această creştere economică a fost adjudecată de companiile mari.
Conform unui studiu realizat de CITR Group pe rezultatele financiare pe 2016, ultimele disponibile la nivel agregat, România are cu 19% mai multe companii de impact, adică firme cu active mai mari de 1 milion de euro. De la 20.000, numărul acestor companii a crescut la 23.000 în 2016.
Problema este că în România sunt 420.000 de companii sub 1 milion de euro, care generează 35% din cifra de afaceri cumulată la nivel naţional. Deci 65% din cifra de afaceri din România este făcută doar de 4% din companii. România se sprijină în business mai mult pe aceste companii de impact decât pe restul de 96% din celelalte companii.
Mai mult decât atât, deşi avem cea mai mare creştere economică, ponderea companiilor în dificultate a crescut de la 43% la 50%. Deci creşterea economică se duce către un segment de companii, dintre care marea lor majoritate sunt multinaţionale.
România, prin politicile de stat, nu sprijină mai deloc companiile care au sub 1 milion de euro şi care reprezintă marea majoritate. Din 420.000 de companii sub 1 milion de euro, 330.000 au până în 100.000 de euro cifră de afaceri.
În schimb, guvernul PSD a scăzut atât de mult fiscalitatea celor care au apartamente în închiriere, încât mai bine trăieşti din chirie decât din business. Radu Georgescu de la CFO Network, o firmă de consultanţă fiscală şi audit, spune că adevărata revoluţie fiscală este că cei care au venituri din chirii plătesc impozite mult mai mici pentru 2018, iar banii datoraţi pentru 2017 pot fi plătiţi abia în martie 2019, deci mai au şi o fereastră fiscală de un an.
Deci de ce să te lupţi să faci un business – mai mic, mai mare -, să angajezi oameni, când poţi să trăieşti foarte bine din chirii, unde aproape că nu ai bătaie de cap, iar banii intră lunar?
De multe ori te întrebi ce încurajează societatea românească, ce încurajează statul, ce încurajează un guvern, ce încurajează partidele, ce încurajează liderii politici şi cei care se ocupă de politica fiscală: renta sau producţia?
După ce că tinerii din ziua de astăzi nu au determinare şi se lasă păgubaşi la prima problemă, statul încurajează şi businessul realizat prin ”statul acasă“.
ADN-ul nostru ne arată că avem o frică mare de eşec, că orice eşec este ca un stigmat: familia te priveşte ca pe un ratat, societatea la fel, şcoala la fel, astfel încât, într-un final, oricine încearcă să facă o afacere şi nu reuşeşte se consideră cel mai mare ratat, un ”loser“.
Dar ca să închei acest articol într-o notă optimistă, vreau să spun ce a declarat Daniel Dines, CEO-ul companiei UiPath, cel mai valoros start-up românesc din acest moment, care în mai puţin de un an a strâns aproape 200 de milioane de dolari de la investitori pentru a dezvolta afacerea şi a ajuns să valoreze 1,1 miliarde de dolari: ”Am fost la un pas să închidem compania, pentru că nu mai aveam bani şi nu ne ieşea nimic. Dar a trebuit să mergem înainte cu orice preţ. Un antreprenor adevărat este cel care eşuează de 51 de ori, dar la a 52-a încercare reuşeşte“.
El a fost unul dintre ei.
“Facebook ne-a confirmat că datele a până la 2,7 milioane de europeni – ori, mai precis, ale persoanelor din UE – probabil au fost accesate inadecvat de compania Cambridge Analytica”, a declarat vineri Christian Wigand, un purtător de cuvânt al Comisiei Europene.
Este prima dată când sunt anunţate cifre privind utilizatorii afectaţi la nivelul Uniunii Europene. Anterior, presa relatase că Facebook confirmase accesarea datelor a 309.815 utilizatori din Germania şi a 214.123 de utilizatori din Italia.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Potrivit datelor publicate de Asociaţia Producătorilor şi Importatorilor de Autoturisme (APIA) în ianuarie 2018, ponderea maşinilor electrice şi hibrid din totalul vânzărilor de autovehicule noi a ajuns, anul trecut, la 2,2%, iar numărul acestora a ajuns la 2.811 unităţi, în creştere cu 136,7% faţă de anul anterior.
La finalul lunii februarie, Uber a lansat pe piaţa locală un nou serviciu de mobilitate, Uber Green, care funcţionează cu maşini 100% electrice, cu zero emisii de carbon. ”Credem că viitorul transportului este electric, împărţit cu alţii şi autonom, dar este încă o cale lungă până acolo. Scopul acestui serviciu pilot este să facă mobilitatea electrică accesibilă unui număr de oameni mai mare ca niciodată şi să contribuie la dezvoltarea transportului electric în Bucureşti“, a declarat Nicoleta Schroeder, general manager al Uber România.
Serviciul pilot începe cu 20 de maşini Renault Zoe şi îşi propune ca până la finalul lunii aprilie să îl folosească cel puţin 10.000 de oameni.
Bucureşti este primul oraş din Europa Centrală şi de Est (CEE) cu un serviciu de ridesharing complet electric. |n Europa, Uber mai oferă opţiuni de mobilitate electrică în Londra, Paris, Madrid, Amsterdam, Lisabona, Porto şi Zürich.
Alegerea Bucureştiului pentru lansarea noului seviciu a fost determinată de faptul că, pentru Uber, România este una dintre cele mai mari pieţe din Europa de Est, dar şi cea mai poluată ţară din CEE. ”Bucureştiul are nevoie urgentă de un plan de transformare. Nivelul de poluare este situat mult peste media europeană admisă. Lipsa implementării acestui lucru poate avea un impact financiar semnificativ, din perspectiva Curţii Europene de Justiţie. Cuantumul penalităţilor poate ajunge chiar şi până la valoarea de 100 de milioane de euro pe zi“, a declarat Andrei Coşuleanu, executive director al ONG-ului Let’s do it România!.
Uber a intrat pe piaţa din România în februarie 2015, în Bucureşti, urmat de Cluj, Braşov şi Timişoara, un an mai târziu. Uber Green este al treilea serviciu lansat, după UberX, care acoperă 90% din cursele efectuate, şi Uber Select, iar planurile companiei vizează lansarea până în 2020 a unui nou serviciu, UberPool, care, potrivit Nicoletei Schroeder, ar putea reduce traficul cu o treime şi le-ar permite utilizatorilor identificarea altor călători care circulă în aceeaşi direcţie, cu care ar putea împărţi cursa şi, implicit, costul acesteia. |n prezent, în România, numărul celor care aleg serviciile Uber se ridică la 500.000 de utilizatori, iar reprezentanţii companiei speră la o dublare în următorii ani.
O altă companie care vine în sprijinul adoptării mobilităţii electrice în plan local este Kaufland România. |n urmă cu doi ani, odată cu lansarea reţelei e-charge în România, retailerul alimentar împreună cu producătorul de staţii electrice Renovatio au decis să suporte costurile încărcărilor pentru utilizatorii de maşini electrice. |n contextul deciziei recente a Renovatio de a introduce un sistem de tarifare al serviciului de încărcare a maşinilor electrice, Kaufland a anunţat, la începutul lunii martie, că va suporta în continuare costurile de încărcare pentru clienţii săi.
Astfel, cardurile pe care retailul alimentar şi-a asumat să le pună la dispoziţia clienţilor începând cu 19 martie 2018 vor asigura alimentarea gratuită a autovehiculelor exclusiv în cele 20 de staţii disponibile în parcările supermarketurilor Kaufland, plasate în marile oraşe, dar şi în tranzit, pe coridoarele principale care traversează România: Constanţa – Bucureşti – Sibiu – Timişoara – Arad, respectiv Bucureşti – Ploieşti – Braşov – Târgu-Mureş – Cluj-Napoca – Oradea. ”La rândul nostru, am achiziţionat o flotă de 26 de maşini nepoluante (zero emisii), 100% electrice“, a declarat Valer Hancaş, director comunicare & corporate affairs la Kaufland România.
O evoluţie a pieţei de transport electric s-a datorat şi proiectului Rabla Plus, prin intermediul căruia se pot achiziţiona maşini electrice şi hidrid. Potrivit secretarului de stat al Ministerului Mediului, Ion Câmpeanu, anul trecut au fost acceptate în proiectul Rabla Plus în jur de 1.000 de unităţi.
Investiţii s-au făcut şi la nivelul punctelor de alimentare: ”|n 2017, în cadrul unui program multianual pentru înfiinţarea staţiilor de încărcare, s-a alocat un buget de 45 de milioane de lei, bani cheltuiţi în totalitate pentru noi staţii de încărcare“, declară Ion Câmpeanu. El adaugă că, prin programul clasic Rabla, în 2017 au fost achiziţionate 28.000 de maşini, fapt care a contribuit simţitor la reducerea emisiilor de carbon.
Potrivit datelor Alianţei Europene a Sănătăţii Publice (EPHA), la nivel european, costurile de sănătate survenite datorită poluării sunt cuprinse între 330 şi 940 de miliarde de euro pe an. De aceea, începând cu aprilie 2010, 15 dintre cele 28 de state membre ale Uniunii Europene au hotărât să ofere stimulente fiscale posesorilor de autovehicule cu încărcare electrică şi cu combustibil alternativ, constând în reduceri şi scutiri de taxe, dar şi bonusuri pentru cei cu maşini nepoluante.
Printre statele care au adoptat această politică se numără toate ţările din vestul Europei, cu excepţia Italiei şi a Luxemburgului, plus Cehia şi România.
“Când toate aceste evenimente se derulau, mă întâlneam la Bruxelles cu o delegaţie a conducerii Asociaţiei Afacerilor Europene din Federaţia Rusă. Aceasta este o organizaţie proeminentă care reprezintă câteva zeci de companii care operează pe piaţa rusă”, a declarat Chizhov.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro