BusinessMagazin

Tag: datorie

  • Cosmetica fiscala pentru Europa de Est

    Comisia Europeana a anuntat ca va da un raspuns inainte de 6
    septembrie, insa ar fi o surpriza sa aprobe propunerea, intrucat ea
    ar insemna rescrierea regulilor Pactului de Stabilitate si de
    Crestere (cele care impun si regula deficitului nu mai sus de 3%
    din PIB si cea a datoriei publice nu mai sus de 60% din PIB) si ar
    nemultumi evident Germania, dupa ce state ca Grecia, Spania, Italia
    au incalcat pana acum ani la rand regulile.

    Interesant e ca in Ungaria, care va prelua presedintia UE la 1
    ianuarie 2011 si a anuntat deja ca vrea sa initieze o revizuire a
    Pactului, exista deja opinia ca daca s-ar aproba propunerea, ea ar
    fi “doar un pic mai mult decat o revizuire cosmetica”, dupa cum s-a
    exprimat seful Consiliului Fiscal de la Budapesta, Gyorgy Kopits,
    mai ales pentru ca pietele financiare, care au taxat dur
    indisciplina fiscala a statelor din zona euro, nu vor accepta drept
    credibile niste cifre modificate in acest fel.

  • Fara FMI, bancile devin principalii finantatori ai statului. De la cine ne vom imprumuta anul viitor si la ce cost

    Principalii finantatori ai statului vor fi bancile, iar statul
    va miza si mai mult pe sumele obtinute din vanzarile de emisiuni de
    titluri de stat atat pe piata locala, cat si pe pietele externe,
    spun economistii bancilor.

    Potrivit unei analize realizate de ziarul Gandul, intr-un
    scenariu optimist in care economia va iesi din recesiune, Guvernul
    va trebui sa imprumute de la banci in 2011 cel putin 13,5 miliarde
    de euro, o jumatate din suma fiind necesara pentru a plati
    salariile si pensiile la timp, iar cealalta pentru a plati o parte
    din creditele luate pana acum.

    Detalii pe www.gandul.info.

  • Datoria publica a Romaniei a ajuns in aprilie la 34% din PIB

    In termeni nominali, datoria a fost de 173,9 miliarde de lei si
    a fost raportata la un PIB de 510,45 miliarde de lei pentru anul
    2010.
    La finele lunii martie, datoria publica reprezenta 30,6% din
    Produsul Intern Brut, respectiv 165 miliarde de lei in termeni
    nominali. In luna martie, datoria a fost raportatã la un PIB
    estimat la 539 miliarde lei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Sfaturi de la FMI: cum sa ne pregatim pentru imbatranirea populatiei

    Scopul calculelor FMI este sa vada in ce masura cresterea pe
    plan mondial a deficitelor bugetare si a datoriei publice, ca efect
    al crizei financiare si economice actuale, va influenta un viitor
    destul de apropiat, in care imbatranirea populatiei va necesita
    cheltuieli sociale mai mari cu 4-5% din PIB pana in 2030.

    Ajustarea este calculata la nivelul deficitului bugetar primar
    (fara dobanzi), excluzand influenta ciclurilor economice, si are la
    baza tendintele demografice si fiscale din ultimul deceniu. FMI ia
    in considerare scaderea cu 0,3% a populatiei in intervalul
    2001-2007, respectiv o crestere a PIB cu 0,1% in perioada 2008-2010
    si o crestere medie reala a veniturilor cu 0,4% pe an si a
    cheltuielilor cu 2,6% in aceeasi perioada. Pentru 2010, deficitul
    bugetar primar al Romaniei, independent de influenta ciclurilor
    economice, este calculat la 1,4% din PIB, fiind evident inferior
    deficitului general de 6,5-6,8% discutat de guvernul roman cu FMI.
    Datoria publica bruta este estimata pentru 2010 la 35% din PIB, cu
    potential de a ajunge la 39,4% in 2014.

    Carlo Cottarelli, directorul departamentului fiscal al FMI, care
    a prezentat studiul respectiv ca document insotitor al editiei din
    luna mai a Monitorului Fiscal al Fondului, a precizat ca toate
    cifrele avansate sunt ilustrative pentru un scenariu conservator,
    unde nu se ia in calcul o crestere economica potentiala mai mare
    decat in perioada dinainte de criza.

    Concret, pentru tarile dezvoltate, FMI a calculat ca datoria
    publica va creste cu 36% din PIB in perioada 2007-2014, asa incat
    pentru a o aduce la un nivel de cel mult 60% din PIB, va fi nevoie
    de o ajustare fiscala medie de 8,7% din PIB intre 2010 si 2020.
    Pentru economiile emergente, unde datoria publica n-ar trebui sa
    depaseasca 40% din PIB, va fi nevoie de o ajustare fiscala mult mai
    mica, in medie de 2,7%.

    In calculul FMI, cele mai mari dezechilibre depasesc cu cateva
    procente media de mai sus: SUA vor avea nevoie de o ajustare a
    deficitului cu 12% din PIB, Japonia cu peste 13%, Irlanda cu 9,8%,
    Spania cu 9,4%, Grecia cu 9,2% si Marea Britanie cu 9%. In privinta
    economiilor emergente, cele mai mari ajustari ar fi necesare in
    Egipt (8,5% din PIB), Polonia (7,2% din PIB) si India (7% din
    PIB).

    Diferentele pe ansamblul tarilor reflecta atat diferentele de
    pozitie fiscala si datorie publica dinainte de criza, cat si
    evolutia demografica si a veniturilor, respectiv amploarea si
    generozitatea cheltuielilor sociale.

    FMI imparte tarile in patru categorii, in functie de cresterea
    estimata in urmatorii zece ani a cheltuielilor sociale legate de
    imbatranirea populatiei si in functie de amploarea estimata a
    ajustarii fiscale de care ar fi nevoie. Romania face parte din cea
    mai avantajata categorie, cea unde atat ajustarea fiscala necesara,
    cat si cresterea proiectata a cheltuielilor sunt sub media grupului
    de tari din care face parte (economiile emergente); in plus,
    Romania nu trebuie sa faca eforturi de a-si aduce datoria publica
    sub pragul de 40%, ci doar s-o impiedice sa depaseasca acest
    prag.

    CE E DE FACUT

    FMI sustine ca pentru a realiza astfel de ajustari in tarile
    considerate, ar trebui luate in calcul, in functie de amploarea
    dezechilibrului dintre venituri si cheltuieli, urmatoarele masuri
    de reducere a cheltuielilor:

    – cresterea varstei de pensionare (in tarile dezvoltate, o
    crestere cu 2 ani a varstei de pensionare ar contrabalansa
    cresterea de 1% din PIB a cheltuielilor cu pensiile in urmatorii 20
    de ani); alternativele sunt fie reducerea de ansamblu a pensiilor
    (dar cu grija de a evita pauperizarea pensionarilor), fie cresterea
    contributiilor sociale, in tarile unde nivelul de impozitare a
    salariilor o permite

    – inghetarea cheltuielilor reale pe cap de locuitor pentru 10
    ani (limitarea cresterii salariilor, scaderea cheltuielilor sociale
    printr-o focalizare mai echitabila, reducerea subventiilor la
    energie, care consuma circa 1% din PIB-ul mondial, reducerea
    cheltuielilor militare)

    – cresterea veniturilor si a eficientei sistemului fiscal
    (eliminarea exceptiilor si a reducerilor la TVA, extinderea taxelor
    pe proprietati, cresterea accizelor, a taxelor pe poluare,
    combaterea evaziunii).

    Conform calculelor FMI, daca in 2010 cheltuielile cu pensiile
    vor fi in Romania de 8,4% din PIB, ele vor ajunge in 2020 la 8,8%
    din PIB, la 10,4% in 2030, la 12,6% in 2040 si 14,8% in 2050.
    Pentru perioada considerata de studiu, adica pana in 2030,
    cresterea estimata este deci de 2%, mult superioara Bulgariei,
    Ungariei, Estoniei si Poloniei (unde cheltuielile sunt asteptate sa
    scada cu 0,5%, 0,3%, respectiv 0,8% si 1,4%), dar mult inferioara
    Ucrainei (unde vor creste cu 6%) si Rusiei (4,6%).

    Pana in 2030, cheltuielile cu pensiile ar urma sa creasca in
    medie atat in tarile dezvoltate, cat si in economiile emergente cu
    1,1%. In tarile dezvoltate, aceste cheltuieli vor creste cel mai
    mult in Luxemburg (5,6%) si in Grecia (5,5%). FMI noteaza insa ca
    dupa 2030, imbatranirea populatiei va fi mai accentuata in aceste
    tari decat in tarile dezvoltate.

    Studiul FMI indica pentru Romania o speranta medie de viata dupa
    pensionare (63,3 ani) de 16,9 ani. Luand in considerare o crestere
    preconizata a varstei de pensionare cu 1,8 ani, FMI estimeaza ca
    speranta de viata dupa pensionare va creste in 2030 la 19,2
    ani.

    La ora actuala, cea mai ridicata varsta legala de pensionare
    intre toate tarile considerate o are Islanda (67 de ani), iar cea
    mai coborata Indonezia si India (55, respectiv 58 de ani). Pe
    ansamblul tarilor dezvoltate, media varstei de pensionare este de
    64,2 ani, iar speranta de viata dupa pensionare este de 17,7 ani;
    in economiile emergente, media este de 61,2 ani, iar speranta de
    viata ulterioara este de 18,2 ani. Pana in 2030, varsta medie
    legala de iesire la pensie ar urma sa creasca in tarile dezvoltate
    cu un an, iar speranta de viata ulterioara ar creste la 19,7 ani,
    in timp ce in economiile emergente momentul iesirii la pensie ar
    creste cu 0,2 ani, iar speranta de viata ulterioara s-ar lungi la
    20,3 ani.

    ——————————

    Economii avansate: Australia, Austria, Belgia, Canada, Cehia,
    Danemarca, Finlanda, Franta, Germania, Grecia, Hong Kong, Islanda,
    Irlanda, Israel, Italia, Japonia, Coreea, Olanda, Noua Zeelanda,
    Norvegia, Portugalia, Singapore, Slovacia, Slovenia, Spania,
    Suedia, Elvetia, Marea Britanie, SUA.

    Economii emergente: Argentina, Brazilia, Bulgaria, Chile, China,
    Columbia, Estonia, Ungaria, India, Indonezia, Kenya, Letonia,
    Lituania, Malaezia, Mexic, Nigeria, Pakistan, Peru, Filipine,
    Polonia, Romania, Rusia, Arabia Saudita, Africa de Sud, Thailanda,
    Turcia, Ucraina.

  • Datoria publica a Romaniei a crescut cu 10 miliarde de lei in martie, depasind 30% din PIB

    In luna martie, Romania a imprumutat un miliard euro prin
    emisiunea de eurobonduri cu scadenta la 5 ani, la un cupon de 5% si
    un randament total de 5,17% pe an.
    In termeni nominali, datoria publica a ajuns la 165,07 miliarde de
    lei la finele primului trimestru, comparativ cu 155,03 la sfarsitul
    lunii februarie, cand reprezenta 28,7% din PIB.
    Datoria publica guvernamentala a continuat sa ocupe o pondere
    dominanta in total, respectiv 93,6%, in timp ce datoria locala a
    reprezentat doar 6,36%.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Costurile de indatorare au crescut. Romania, in topul tarilor cu risc de faliment

    In clasamentul la zi al statelor cu cea mai mare probabilitate
    de intrare in incapacitate de plata, Romania se claseaza pe locul
    opt din 10 in functie de valoarea curenta a CDS (costul
    contractului de asigurare impotriva incapacitatii de plata),
    conform datelor CMA Data Vision. Aceasta valoare se actualizeaza
    insa zilnic, in functie de evolutia increderii investitorilor.

    Pe piata externa, in loc sa plateasca o dobanda anuala de circa
    50 de milioane de euro pentru un imprumut de un miliard de euro
    (cum este cazul cu eurobondurile din martie), statul ar fi nevoit
    sa plateasca acum 70 de milioane de euro.

    Detalii pe www.gandul.info.

  • Ungaria: cine minte si cand a mintit de fapt?

    Dupa valul de reactii negative starnite de afirmatiile
    reprezentantilor Fidesz, noul partid de guvernamant din Ungaria,
    cum ca tara are doar o sansa mica de a repeta soarta Greciei, ca
    guvernul precedent a falsificat datele bugetului la fel ca
    guvernantii din Grecia si ca intrarea in incapacitate de plata a
    tarii e aproape, partidul a inceput o operatiune de limitare a
    pagubelor. Secretarul de stat Mihaly Varga, seful echipei insarcinate de
    premierul Viktor Orban sa descopere situatia reala a finantelor
    publice, s-a dezis de comparatiile “nefericite” facute de colegii
    lui si a insistat ca Ungaria va lua masurile necesare ca sa se
    incadreze intr-un deficit bugetar sub 4% anul acesta.

    SCHELETELE DIN DULAP

    Cine minte insa, ori mai exact cand anume a mintit? Varga si
    echipa Fidesz au avertizat inca mult dinainte de alegerile din
    aprilie ca pentru 2010 nu numai ca nu va fi posibil un deficit
    limitat la 3,8% din PIB, adica atat cat a promis fostul guvern
    creditorilor (FMI si UE), dar ca pana si un deficit de 7-7,5% va fi
    prea greu de respectat. Varga a declarat la sfarsitul lunii mai ca
    dupa ce FMI si UE vor afla de la noul guvern cifrele reale si vor
    intelege ca un deficit de peste 7% din PIB este mult mai realist,
    FMI va trebui sa-si schimbe pozitia si sa accepte o majorare a
    tintei de deficit.

    Pana acum insa, desi cifrele “reale” n-au fost inca prezentate
    (ultimele informatii spun ca luni sau cel tarziu marti dimineata
    Fidesz va prezenta un prim rezultat al “cautarii de schelete in
    dulap”, asa cum a fost numit demersul echipei lui Varga),
    probabilitatea ca FMI si UE sa accepte o astfel de majorare a
    tintei pare exclusa. Asa se explica fermitatea lui Jose Barroso, seful Comisiei Europene, care a
    declarat dupa vizita premierului Viktor Orban la Bruxelles ca “nu e
    loc pentru ingaduinta fiscala” (in traducere: n-aveti de ales,
    trebuie sa va respectati tinta de deficit asumata).

    In randul analistilor, parerile sunt impartite. Unii spun ca
    anul acesta se va ajunge cel mai probabil la un deficit in jur de
    5% din PIB, cu un maxim de 5,7% (Concorde Securities) si un minim
    de 4,5% (Banca Nationala a Ungariei). Mai mult, cei de la Concorde Securities, o societate de brokeraj din
    Budapesta, sustin ca “economistii independenti” care sustineau in
    preajma alegerilor ca deficitul va depasi 7% din PIB anul acesta nu
    erau deloc independenti, ci apropiati de Fidesz si ca atare avand
    tot interesul sa sustina ideile partidului.

    In ultimul raport asupra inflatiei, din 2 iunie, banca centrala subliniaza ca excedentul de cont
    curent si capacitatea de finantare sunt asteptate sa ramana
    pozitive in urmatorii doi ani si ca “desi evolutiile fiscale indica
    o anume abatere fata de legea bugetului, tensiunile fiscale
    rezultate din datoriile acumulate de companiile de stat nu pun in
    pericol sustenabilitatea finantelor publice, atata vreme cat o
    preluare a acestor datorii de catre guvern nu va duce decat la o
    crestere temporara a cifrei de deficit” (mai exact, consolidarea
    datoriilor facute de companiile de stat si de autoritatile locale
    ar creste deficitul cu 1,5-3% din PIB, cifra finantabila insa din
    creditul FMI-UE si din rezervele guvernului depozitate la banca
    centrala).

    IN 72 DE ORE VENIM CU UN PLAN

    Orice comparatie cu Grecia e nelalocul ei, crede Neil Shearing de la Capital Economics: intai,
    vorbim de o datorie de 78% din PIB, nu de 113% din PIB, iar datoria
    pe termen scurt a statului (de platit in cursul urmatorului an)
    este de doar 2,4% din PIB. “In termeni de nivel al datoriei,
    expuneri ale bancilor straine si potentiale dificultati in zona de
    cont curent poate ca se compara cu Grecia, desi toate aceste
    variabile sunt in proces de corectie, insa ca deficit bugetar si
    potential de crestere nu se compara – Ungaria e mai puternica”,
    declara Peter Attard Montalto, economist pentru pietele
    emergente la Nomura Londra. Economia Ungariei este mult mai
    dinamica si competitiva, investitorii directi vor sa vina aici, iar
    bugetul e intr-o stare mult mai buna decat anul trecut, gratie
    fostului premier Gordon Bajnai, adauga Montalto.

    De-acum incolo insa, numai publicarea unor planuri de politica
    fiscala serioase si detaliate poate impiedica pietele sa ia prea in
    serios comparatia cu Grecia, sustine analistul de la Nomura.
    Problema e ca pana acum, Fidesz n-a prezentat nici urma de plan, ci
    doar a promis ca “in 72 de ore” din momentul cand echipa lui Varga
    va scoate la iveala “scheletele din dulap”, va iesi cu un program
    de masuri. Echipa lui Varga e asteptata sa lucreze insa pana in
    august, asa incat pentru moment, singurele reactii ale guvernului
    Fidesz se rezuma la critici la adresa mostenirii grele a
    guvernarilor socialiste Gyurcsany si Bajnai.

    “Pe ansamblu, noi nu credem ca Ungaria e Grecia”, scriu
    analistii Danske Bank, intr-una dintre analizele de vineri
    consacrate crizei declaratiilor Fidesz. “Ungaria semana mai mult in
    2006 cu Grecia decat azi. Mai intai, Ungaria a transformat un
    deficit masiv de cont curent in excedent. In al doilea rand,
    forintul nu este supraevaluat, deci Ungaria nu are aceleasi
    probleme de competitivitate ca Grecia. In al treilea rand, situatia
    finantelor publice – chiar intr-un scenariu negativ – este mai buna
    decat in Grecia.” E o situatie care insa nu permite relaxarea
    politicii fiscale, asa cum a promis Fidesz in campanie; va trebui
    sa fie adoptate, dimpotriva, masuri noi de austeritate, ca sa aduca
    deficitul bugetar in niste limite sustenabile.

    In campania electorala, diversi reprezentanti ai Fidesz au
    declarat sus si tare ca ei vor proceda la taieri masive de taxe si
    impozite, ca sa creeze locuri noi de munca, sa inlature povara
    fiscala de pe umerii companiilor si sa scoata tara din recesiune.
    Si de fapt, cu aceasta promisiune de relaxare fiscala, corelata cu
    discursul populist “nu FMI ne dicteaza noua politica”, au ajuns la
    putere si au reusit sa capete o majoritate de doua treimi din
    parlament.

    Acest succes zdrobitor a facut Fidesz “sa-si incordeze muschii
    ca sa se vada cat e de puternic”, afirma Gabor Ambrus, analist la 4Cast din Sofia, care a vazut
    pana acum patru planuri unde s-a manifestat retorica noului guvern:
    declaratiile critice la adresa FMI si a acordului cu FMI, atacurile
    la adresa bancii centrale si a guvernatorului ei Andras Simor, pe
    care vrea sa-l demita, declaratiile actuale despre paralela cu
    Grecia si politica agresiva fata de vecini (intentia de a acorda
    cetatenie ungara etnicilor unguri din strainatate, ceea ce a
    inrautatit in special relatiile cu Slovacia). “A-ti arata puterea
    fata de toti, indiferent de consecinte: avem un sir de declaratii
    si actiuni care spun doar ‘Noi avem puterea si toata lumea e bine
    sa afle asta””, comenteaza Ambrus.

    CUM SA DUCI DE NAS ALEGATORII

    Acum, la o saptamana dupa ce noul guvern de centru-dreapta a
    fost instalat, de la Fidesz nu se aud decat declaratii de rafuiala
    politica si promisiuni de renegociere a tintei de deficit bugetar,
    desi Varga n-a dezgropat (inca) “scheletele din dulap” ale
    guvernarilor socialiste. Iar purtatorul de cuvant al guvernului,
    Peter Szijjarto, continua sa promita reduceri
    de impozite, desi multi analisti au inteles deja ca tocmai ofensiva
    la adresa “minciunii” fostilor guvernanti e menita sa pregateasca
    terenul pentru un anunt privind renuntarea la relaxarea fiscala
    promisa.

  • Traian Basescu: “Daca dl. Strauss-Kahn are dubii, ii voi transmite documentul cu care a venit FMI”

    “Am respins aceasta varianta pentru ca nu trata corect
    repartitia cheltuielilor din bugetul de stat”, a explicat Basescu,
    precizand ca ii poate reaminti oricand presedintelui FMI, Dominique
    Strauss-Kahn, “ce scrie pe documentul catre autoritatile romane”.
    Replica presedintelui se refera la declaratiile anterioare ale
    sefului FMI, potrivit carora Fondul nu ar fi cerut o scadere a
    cheltuielilor cu salariile.

    In speta, Basescu a precizat ca solutia aleasa de Guvern
    abordeaza direct “cancerul din sistemul bugetar”, respectiv
    proportia excesiva a cheltuielilor cu salariile (27% din bugetul de
    stat) si a cheltuielilor sociale, incluzand pensiile (36%). Daca la
    acestea se adauga cotca de 3% rezervata pentru bugetul UE, raman
    disponibile doar 34% din buget pentru cheltuielile materiale din
    spitale, scoli, armata, Ministerul de Interne “si alte institutii
    ale statului care trebuie sa functioneze”.

    Or, daca nu s-ar rationaliza aparatul bugetar si cheltuielile
    sociale, deficitul bugetar ar fi fost de cel putin 9,1% din PIB in
    2010. “Inmultiti 9 x 1,3 miliarde de euro, adica 1% din PIB, si
    veti vedea ca statul roman ar trebui sa imprumute 11,7 miliarde de
    euro doar pentru a-si acoperi cheltuielile de functionare”. Daca
    insa se reduc salariile cu 25% si pensiile cu 15%, atunci Romania
    ar urma sa se incadreze intr-un deficit de 6,8% din PIB.

    In plus, celalalt motiv pentru care Guvernul a respins varianta
    FMI este ca, daca ar fi crescut TVA si cota unica, “am fi avut o
    inflatie care s-ar fi scris cu doua cifre anul acesta”, adica ar fi
    ajuns la cel putin 10%, fata de un obiectiv asumat de 4-4,5%.

    “Nu de multe ori ai situatii in care trebuie sa ai atitudini
    impotriva cetatenilor tai”, a reflectat Basescu, adaugand ca “nu-i
    face placere” sa prezinte masuri impopulare, insa “indiferent care
    e costul politic sau de imagine, eu am obligatia sa prezint si si
    sa sustin solutiile corecte”.

    Presedintele a precizat ca deficitul de 6,8% din PIB (circa 8
    miliarde de euro) face necesar ca Romania sa se imprumute pentru
    a-l acoperi – jumatate de la FMI si UE, jumatate imprumuturi de pe
    piata libera. In lipsa masurilor de austeritate insa, Romania ar fi
    fost nevoita in martie 2011 sa ia un nou credit, nu de 20 de
    miliarde de euro, ca in urma cu un an, ci de 27-28-30 de miliarde
    de euro, tot pe o perioada de doi ani.

    Basescu a infierat “efortul formidabil al unor mijloace
    mass-media de a dezinforma”, tratand criza ca pe o problema de
    incompetenta a Guvernului, in vreme ce in realitate ea se manifesta
    la nivel european, in toate statele UE, ca o criza a datoriilor
    suverane pe care “nimeni n-a evaluat-o anul trecut”. Romania,
    sustine seful statului, nu este insa intr-o situatie mai dificila
    decat al altor state, intrucat are o datorie publica redusa (sub
    30% din PIB). “Nu avem insa nici o scuza sa nu adoptam masurile de
    austeritate acum”, insista presedintele, estimand ca daca nivelul
    cheltuielilor sociale ar ramane acelasi, in 2013 Romania ar ajunge
    la o datorie publica de 67% din PIB.

    “Daca exista o presiune sociala insuportabila, sigur ca nimeni
    nu poate deveni dusmanul propriului lui popor. N-avem decat sa nu
    realizam cele la care ne-am angajat si sa incercam sa ne finantam
    de pe piata libera”, a continuat Basescu, exprimandu-si insa
    convingerea ca Romania nu va reusi sa se imprumute de pe pietele
    financiare in lipsa unui acord cu FMI si in actuala conjunctura, in
    care inclusiv tari ca Spania nu mai reusesc sa atraga resurse prin
    emisiuni de euroobligatiuni. O ruptura a acordului cu FMI si
    neadoptarea masurilor de austeritate ar insemna “condamnarea la
    nefinantare a tarii” si “intrarea intr-un proces de grecizare”.

    Optiunea presedintelui, asadar, este ca scrisoarea de intentie
    catre FMI sa fie trimisa exact in termenii in care a fost
    negociata, fara schimbari ulterioare.

    Presedintele Traian Basescu s-a intalnit marti cu grupurile
    parlamentare ale partidelor din coalitia de guvernamant, pentru a
    discuta masurile de austeritate ce vor fi incluse in scrisoarea de
    intentie catre FMI, care urmeaza sa fie adoptata in sedinta de
    miercuri a Guvernului.

  • JP Morgan recomanda reducerea expunerii pe bancile grecesti

    Explicatia tine de faptul ca masurile fiscale restrictive
    aprobate de guvernul elen vor influenta negativ si evolutia
    economiei, si calitatea activelor bancare, ducand la o crestere a
    costurilor de finantare, in special in contextul in care costul
    indatorarii pentru Grecia a crescut pe piata.

    “In conditiile unui acces limitat pe piete, pe masura ce
    ingrijorarea investitorilor a evoluat de la chestiunile de
    lichiditate la cele legate de solvabilitate, severitatea
    problemelor pentru bancile grecesti a crescut la niveluri pe care
    nu le-am anticipat”, sustin analistii JP Morgan,
    intr-un raport publicat marti.

    Ca atare, raportul modifica si tinta de pret pentru perioada
    urmatoare, si recomandarea de investitie la “underweight” (scaderea
    expunerii pe un titlu), de la “overweight” (cresterea expunerii)
    pentru National Bank of Greece (tinta de pret – 9,80 euro, in loc
    de 25 de euro), Eurobank (3,80 euro, de la 7,60 euro) si Alpha Bank
    (4,70 euro, de la 10 euro). Pentru Bank of Cyprus, recomandarea se
    modifica de la “overweight” la “neutral” (tinta de pret: 4,50 euro,
    de la 6,80), iar pentru Piraeus Bank de la “neutral” la
    “underweight” (tinta de pret: 3,90 euro, de la 7,30).

    Toate bancile de mai sus sunt prezente si in Romania (Eurobank
    prin Bancpost, National Bank of Greece prin Banca Romaneasca).

    “In eventualitatea unei restructurari cu 40% a datoriei Greciei,
    ar fi nevoie de capital suplimentar de 10-15 miliarde de euro
    pentru bancile grecesti si vom vedea o scadere cu peste 25% a
    sectorului financiar, in conditiile unor potentiale injectii de
    capital si ale schimbarii actionariatului”, scriu analistii JP
    Morgan.

    LUATI AUR DE LA POPULATIE

    Daca insa nu va avea loc o restructurare a datoriei suverane
    (obligatiuni), iar stabilizarea economiei va avea loc inainte de
    2012, cu o scadere mai putin pronuntata a economiei, atunci
    scenariul redresarii mai rapide a bancilor este plauzibil. Pentru
    aceasta, sustin analistii JP Morgan, ar fi nevoie insa de masuri
    exceptionale – fie de privatizarea masiva a unor active de stat,
    fie de succesul pachetului de asistenta UE-FMI atat in Grecia, cat
    si la nivelul Uniunii, fie chiar de o campanie de colectare de aur
    si bijuterii de la populatie, asa cum s-a intamplat in Coreea dupa
    criza din 1998, sub sloganul “Strangeti aur de dragul Coreei”.

    Curioasa solutie a donatiilor de aur de la populatie, sau mai
    bine zis
    paralela     cu ce s-a intamplat in Coreea, pare mai curand menita
    sa demonstreze prin reducere la absurd dificultatea situatiei in
    care se afla Grecia. Colectarea si vanzarea rezervelor de aur a mai
    fost adusa in discutie
    recent    , insa in nici un caz ca o solutie serioasa la criza
    datoriilor grecesti, avand in vedere ca populatia de 10 milioane de
    oameni a Greciei n-ar putea furniza suficient aur sau alte metale
    pretioase si oricum e indoielnic ca ar fi dispusa in masa la astfel
    de donatii.

    Grecia dispune de rezerve de aur de 112,4 tone, in valoare de
    circa 4,2 miliarde de dolari. La sfarsitul primului trimestru al
    anului,
    datoria publica     a tarii se ridica la 310,3 miliarde de euro
    (circa 385 miliarde de dolari).

  • BCE cumpara obligatiuni de 16,5 mld. euro ale tarilor cu probleme din eurozona

    Suma este la nivelul inferior al asteptarilor analistilor, scrie
    Financial Times, si in linie cu declaratiile
    facute de conducerea bancii conform carora interventia BCE pe piete
    nu va implica sume masive. Banca nu a detaliat cui apartin
    obligatiunile cumparate si nici scadenta acestora, insa operatiunea
    a vizat in mod cert titluri emise de statele in cazul carora
    investitorii au crescut dobanzile cerute pentru obligatiuni, in
    primul rand Grecia. Costurile de indatorare au urcat, pe parcursul
    ultimelor saptamani, si pentru Portugalia, Spania, Irlanda si
    Italia.

    BCE a anuntat ca marti dimineata va lansa o operatiune de
    sterilizare a lichiditatii create in piata de cumpararea
    obligatiunilor, printr-o licitatie de depozite la o saptamana, cu
    dobanda variabila. O noua operatiune similara va fi lansata
    saptamana viitoare, cu acelasi scop, urmand declaratiilor
    presedintelui BCE, Jean-Claude Trichet, ca din ratiuni de mentinere
    a inflatiei sub 2% in zona euro, banca nu are intentia sa urmeze
    exemplul din 2008 al Rezervei Federale a SUA si al Bancii Angliei,
    de a trece la o politica de “relaxare cantitativa” – cumpararea de
    obligatiuni pentru a injecta cantitati mari de bani in piata, in
    momente de criza de lichiditate.

    Prin intermediul licitatiei de depozite, bancile vor avea
    posibilitatea sa obtina o dobanda de pana la 1%, apreciaza analistii, mult mai mare decat cea
    oferita de BCE pentru facilitatea de depozit overnight, de
    0,25%.

    Analistii UniCredit calculeaza ca suma angajata
    de BCE saptamana trecuta reprezinta circa 2% din totalul datoriilor
    acumulate de Irlanda (82 miliarde de euro), Portugalia (97
    miliarde), Grecia (258 miliarde) si Spania (400 de miliarde). Prin
    urmare, achizitiile de saptamana trecuta “ar trebui sa fie urmate
    de cumpararea unor obligatiuni in valoare de inca 70 de miliarde de
    euro, pentru a ajunge la 10% din volumul total al datoriilor”.