BusinessMagazin

Tag: context

  • Şi aşa au ieşit din iarnă

    Potrivit acestuia, un preţ rezonabil ar fi de 240-250 dolari/1.000 mc, în timp ce Rusia cere 348 dolari. Oficiali din Rusia, Ucraina şi UE urmează să se întâlnească luna viitoare pentru noi negocieri pe tema livrărilor de gaze.

    Naftogaz, compania naţională de gaze a Ucrainei, şi-a diversificat sursele de aprovizionare, conform unui comunicat al companiei: în 2013, gazele ruseşti reprezentau 92% din totalul importurilor, iar cele din UE 8%, în timp ce în ianuarie-februarie 2015 ponderea gazelor din UE a crescut la 26%.

    În plus, Naftogaz precizează că rezervele de gaze din de-pozitele subterane de pe teritoriul ţării se ridică în prezent la 7,74 mld. mc, cel mai mare volum din Europa (pentru comparaţie, Germania, următoarea cla-sată, are stocuri de 7,15 mld. mc). Naftogaz a încheiat la 13 martie cu firma americană Ryder Scott un contract în valoare de 1,5 mil. dolari în virtutea căruia americanii vor face o analiză independentă a rezervelor de hidrocarburi ale companiei şi a posibilităţilor de majorare a acestora.

  • Tarom: Niciun membru al echipajului nu rămâne singur în cabina de pilotaj

    Manualul de Operaţiuni al companiei prevede instrucţiuni cu privire la accesul şi ieşirea din cabina de pilotaj în timpul zborului. Conform acestor instrucţiuni, politica TAROM este că niciodată nu rămâne o singură personă în cabina de pilotaj.

    Daca un membru al echipajului de zbor părăseşte cabina în timpul zborului, acesta trebuie să solicite unui membru al echipajului de cabină să-l înlocuiască în cabină până la întoarcere, precizează comunicatul.

    Avionul Airbus A320 al companiei Germanwings, având la bord 144 de pasageri şi şase membri ai echipajului, s-a prăbuşit marţi dimineaţă într-o zonă muntoasă din sudul Franţei. Potrivit procurorului din Marsilia, copilotul a refuzat să-i deschidă uşa pilotului şi a acţionat butonul de coborâre a aeronavei, ceea ce poate fi interpretat drept o intenţie de a distruge acest avion.

     

     

                                                                                         

     

  • Tarom: Niciun membru al echipajului nu rămâne singur în cabina de pilotaj

    Manualul de Operaţiuni al companiei prevede instrucţiuni cu privire la accesul şi ieşirea din cabina de pilotaj în timpul zborului. Conform acestor instrucţiuni, politica TAROM este că niciodată nu rămâne o singură personă în cabina de pilotaj.

    Daca un membru al echipajului de zbor părăseşte cabina în timpul zborului, acesta trebuie să solicite unui membru al echipajului de cabină să-l înlocuiască în cabină până la întoarcere, precizează comunicatul.

    Avionul Airbus A320 al companiei Germanwings, având la bord 144 de pasageri şi şase membri ai echipajului, s-a prăbuşit marţi dimineaţă într-o zonă muntoasă din sudul Franţei. Potrivit procurorului din Marsilia, copilotul a refuzat să-i deschidă uşa pilotului şi a acţionat butonul de coborâre a aeronavei, ceea ce poate fi interpretat drept o intenţie de a distruge acest avion.

     

     

                                                                                         

     

  • Planurile Skoda pentru întinerirea clienţilor: noua Fabia se pliază perfect pe profilul clientului de Prima Maşină

    Clientul Skoda din prezent este familist, are de cele mai multe ori între 35 şi 45 de ani şi un venit mediu sau de cele mai multe ori peste media naţională, dar acest lucru se va schimba în următorii ani, este de părere Vlad Rusu, brand managerul mărcii în cadrul Porsche România: „Odată cu lansarea noilor modele, reducem media de vârstă şi atragem clientela tânără. Din acest motiv, Fabia vine cu o întreagă paletă de culori şi un nou sistem multimedia. După Fabia deja lansată pe piaţă venim luna aceasta cu noua Fabia Combi; noua generaţie a Superb va fi prezentată în martie, în cadrul Salonului Auto de la Geneva, iar în România o vom lansa în iulie“.

    În acest context, pentru Fabia se doreşte ca noua generaţie a modelului de clasă mică să reprezinte 11% din vânzările mărcii în acest an, faţă de 9% cât a reprezentat generaţia anterioară anul trecut. Cele mai mari procente se vor întâlni la modelele Octavia şi Rapid, cu 45% respectiv 32-33%.

    „Am pornit vânzările Fabia încă de la finalul anului trecut, din decembrie, însă am realizat acum lansarea. Decembrie este de obicei o perioadă încărcată marcată de închiderea de an, aşa încât am realizat evenimentul de lansare în ianuarie“, a spus Rusu.

    Anul trecut Skoda a vândut pe piaţa locală aproape 7.800 de maşini noi, în creştere cu 41% faţă de anul anterior, avansul fiind de două ori mai accelerat decât cel al pieţei totale.

    „Creşterea a venit în contextul unor oferte bune în segmentul compact, cu Rapid şi cu Octavia. Rapid a mers bine atât pe varianta limuzină, cât şi Spaceback, iar Octavia a fost pentru cel de-al patrulea an consecutiv cel mai bine vândut model de import. Aceasta este o maşină spaţioasă, cu tehnologie de ultimă generaţie, care a venit cu oferte pe pachete de dotări, astfel încât nu am redus preţul maşinilor, dar am oferit o echipare cât mai bună“, a spus Vlad Rusu.

    În 2014 segmentul compact a reprezentat 45,5% din piaţă şi a crescut cu aproape 20% faţă de anul anterior, conform datelor Asociaţiei Producătorilor şi Importatorilor de Automobile (APIA).

    „În 2014 vânzările Skoda au crescut cu peste 40% datorită unui cumul de factori. Pe lângă modelele compacte, am vândut puternic prin programul Remat la care s-au adăugat atât flote mici, cât şi flote mari livrate companiilor. Am avut inclusiv o flotă de peste 100 de maşini livrate“, a subliniat directorul de marcă.

    În cadrul programului Rabla, Skoda a vândut 1.800 de maşini, faţă de 992 în 2013, fiind numărul doi după Dacia în cadrul programului cu o cotă de 9% din totalul livrărilor prin Remat. „Ne-am propus ca obiectiv în Remat să atingem 10% din totalul vânzărilor, pentru a menţine aceeaşi cotă de piaţă“, a spus Vlad Rusu. În total, Skoda a vândut în ianuarie 520 de maşini, în creştere cu 22% faţă de perioada similară a anului trecut, în condiţiile în care prima lună din an este de obicei cea mai slabă.

    „Anul acesta nu ne-am propus o creştere absolută faţă de 2014, ci ne-am propus ca ţintă o cotă de piaţă de 10% din piaţa autoturismelor. În funcţie de cum va evolua piaţa, vom avea sau nu o creştere de două cifre“, a subliniat Rusu.

    În ceea ce priveşte piaţa totală, directorul mărcii Skoda se aşteaptă la o creştere de 5% în 2015, faţă de aproximativ 81.000 anul trecut. „Nu vedem o creştere spectaculoasă a vânzărilor. Desigur, se estimează creştere economică, însă noi am calculat o creştere ponderată a pieţei.“

    Totodată, anul trecut preţul mediu al maşinilor vândute de Skoda pe piaţa locală a crescut uşor faţă de 2013, în cea mai mare parte datorită pachetelor de opţionale.

    În total, persoanele fizice au reprezentat anul trecut circa 25% din vânzări, iar restul au venit dinspre companii, firme de taxi, rent-a-car sau alte vânzări speciale.

  • Sfaturi pentru mine tânăr. Cei mai admiraţi antreprenori şi executivi din România răspund

    “Dacă aş fi fost vreodată jurnalist, aş fi încercat mereu să prezint omul, dincolo de eticheta de CEO sau de proprietar al unei firme. Omul este foarte important. Aş încerca să scriu şi să-l încurajez să vorbească nu doar despre afacere, ci şi despre momentele lui de îndoială, despre eşecuri, despre cum a învăţat din eşecuri, despre cum ar face lucrurile diferit dacă ar fi avut mai multă informaţie într-un anumit moment, aş încerca să adâncesc foarte mult dialogul şi înţelegerea.“

    Mesajul lui Vasile Iuga, şeful PricewaterhouseCoopers România şi managing partner al PricewaterhouseCoopers pentru regiunea Europa de Sud-Est, transmis celor mai puternici executivi şi antreprenori în cadrul unei gale CEO Awards din octombrie 2013, venea în contextul unei discuţii despre eşecuri şi lucruri care ar fi putut fi făcute diferit. Iuga, premiat de Business Magazin în cadrul evenimentului, îşi reproşa că în tinereţe a iubit prea mult aviaţia – “unde am investit tot ce am avut mai bun în prima parte a vieţii“ -, deşi, spune el, ar fi trebuit să studieze dreptul, domeniu care i-ar fi asigurat cunoştinţe extrem de utile pentru cariera sa ulterioară. Iuga s-a alăturat PwC în 1991 şi în cei peste 20 de ani de carieră în domeniu a devenit unul dintre veteranii industriei de pe piaţa locală. Iniţial specializat în ingineria de aeronave, el a studiat, abia după venirea la PwC, ştiinţe economice, devenind pe rând auditor financiar, expert contabil şi evaluator. Discuţia despre lecţiile trecutului, învăţături şi lucruri care puteau fi făcute altfel este încă un subiect delicat şi puţin discutat de către reprezentanţii mediului de afaceri din România.

    Cei mai importanţi oameni din business au dat de-a lungul timpului sfaturi din experienţa lor care arată că cel mai important lucru în perioada de creştere şi dezvoltare este să faci alegerile corecte. Liliana Solomon, fost CEO al Vodafone România, spunea la prima ediţie a Meet the CEO (cea mai importantă sursă de poveşti de business) că cel mai important lucru este contextul în care se dezvoltă un tânăr: „La 18 ani ai anumite interese – la 18 mă interesa tenisul, la 25 fizica, la 30 economia. De aceea nu poate să conteze atât de mult ce ai studiat. Contează aplicabilitatea a ceea ce ştii şi ce înţelegi. Am un prieten care spune: dacă te-ai născut prost, poţi să mori prost; dacă te-ai născut deştept, poţi să mori prost. Depinde mult ce faci de-a lungul vieţii – partea intelectuală contează foarte mult: cum eşti educat, la ce şcoli mergi, în ce companii lucrezi“.

    La acelaşi eveniment, Mariana Gheorghe, CEO al OMV Petrom, completa în acelaşi context că o mare influenţă în viitorul unui tânăr o are familia: „Mi se pare foarte important să încep cu educaţia pe care am primit-o, în cei 7 ani de acasă. Eu am crescut într-o famile de clujeni, care ne-a crescut cu nişte principii destul de rigide: responsabilitate, disciplină, să duci bine lucrurile până la capăt. Educaţia este cel mai important lucru pe care ţi-l poate da familia – sunt elemente care reprezintă datele fundamentale ale formării noastre ca personalitate şi caracter. Asta mi-a determinat cariera: ulterior am învăţat economia în România, la facultatea de profil, iar apoi am încercat să înţeleg teoria economică prin studii de drept. Dreptul m-a ajutat foarte mult să înţeleg esenţa economiei, iar apoi mi-am completat educaţia în străinătate, la London Business School, cu un curs de Corporate Finance. Din acel moment s-a conturat cariera mea“.

    Perioada 1990-2000, în care cea mai mare parte a comunităţii de business active astăzi a învăţat pe propria piele primele lecţii ale capitalismului, a fost una de studiat business de la zero, operând cu concepte abstracte precum strategii şi planuri pe termen lung sau reguli şi proceduri interne. Dintre oamenii care au învăţat printre primii business în România au fost aleşi Cei mai admiraţi CEO din România, un demers iniţiat în 2010, care a adus în faţa publicului, de-a lungul celor cinci ediţii, numele recunoscute şi confirmate chiar de către mediul de afaceri. Cei mai admiraţi sunt şi cei pe care mediul de business îi consideră demni de urmat, modele pentru domeniile lor de activitate şi lideri de la care tinerii pot învăţa. „Sfaturi pentru mine tânăr“ urmăreşte să fie o interfaţă de dialog între numele marcante din businessul românesc şi tinerii aflaţi în căutare de valori şi de repere.

    La întrebarea „Ce sfaturi mi-aş da mie însumi/însămi la vârsta de 20 de ani, având cunoştinţele şi experienţa de astăzi?“ au răspuns Florin Talpeş, proprietar al Bitdefender, Raul Ciurtin, proprietar al Albalact, Rucsandra Hurezeanu, fondatoarea Ivatherm, Dan Şucu, proprietar al Mobexpert, Mihai Marcu, acţionar majoritar al MedLife, Dragoş Petrescu, CEO al Trotter Prim, Wargha Enayati, fondator al Regina Maria, Elena Cremenescu, fondatoarea mărcii de cosmetice Elmiplant, Radu Florescu, CEO Centrade Saatchi & Saatchi România, Marcel Bărbuţ, CEO AdePlast, şi Mircea Turdean, director general al Farmec.

  • Marsh: Pensiile private facultative încep să fie apreciate de angajaţi, în contextul creşterii nevoii de economisire

    1.         Concentrarea pieţei de brokeraj şi a celei de asigurări: tendinţa de concentrare a pieţei de asigurări este susţinută de faptul că la nivelul Uniunii Europene se implementează programe pentru o mai bună reglementare a pieţei, precum directiva privind intermediarea în asigurări (IMD) şi Solvency II, regimul de reglementare şi supraveghere care vizează companiile de asigurări. IMD impune anumite reguli mai stricte pentru jucătorii din piaţa de brokeraj, iar Solvency II presupune implementarea unor noi standarde privind solvabilitatea si capitalul, afectând mai ales companiile de pe ultimele locuri ale clasamentului.

    2.         Tehnologia transformă piaţa de asigurări: dacă până de curând brokerii de asigurare au fost cei care s-au adaptat cu succes noilor tehnologii, dezvoltându-se în acest sens, şi asigurătorii au început să investească în sisteme care să le eficientizeze operaţiunile, concentrându-se mai ales pe canalele de distribuţie, dar şi pe gestionarea dosarelor de daună. Mai mult, datele colectate pot fi valorificate şi analizate pentru o mai bună predictibilitate a daunelor.  Astfel poate fi înregistrat un progres către profitabilitatea necesară acestei pieţe. 

    3.         Investiţiile: piaţa asigurărilor este strâns legată de nivelul investiţiilor. Specialiştii estimează că noul an va aduce creşteri ale investiţiilor străine şi publice şi un grad mai mare de accesare a fondurilor nerambursabile. Acest lucru înseamnă redresarea anumitor segmente, precum constructiile şi real estate-ul, ceea ce va conduce la demararea sau materializarea unor proiecte şi, deci, la un impact pozitiv asupra pieţei de asigurări.

    4.         Reglementarea pieţei: creşterea daunalităţii pe anumite linii, precum RCA, au condus la o reglementare mai strictă a pieţei de asigurări şi va însemna continuarea procesului prin care se încearcă redresarea acestei pieţe.

    5.         Adaptarea unor produse de asigurări internaţionale: odată cu dezvoltarea companiilor creşte şi nevoia acestora pentru produse de asigurare mai sofisticate. Astfel, produsele de asigurare internaţionale, de pe pieţele mature, încep să fie preluate şi localizate, adaptate pe cerinţele companiilor din România. „De multe ori, precum şi în alte pieţe, consumatorii sunt cei care împing dezvoltarea produselor pentru a răspunde cât mai bine cerinţelor lor.”, a adăugat Cristian Fugaciu, director general Marsh România. 

    6.         Asigurările agricole: se află pe un trend ascendent, mai ales în condiţiile în care agricultura în România este puternic dependentă de vreme, iar grindina, temperaturile scăzute, ploile sau seceta pot afecta puternic acest sector. Specialiştii Marsh văd semnale pozitive în ceea ce priveşte asigurarea culturilor şi din partea micilor agricultori care încep să înţeleagă rolul pe care îl poate avea un produs de asigurare.

    7.         Beneficiile pentru angajaţi: asigurările de sănătate au fost şi rămân în continuare în topul beneficiilor oferite de companii angajaţilor pentru a întâmpina aşteptările acestora, atât datorită competitivităţii pieţei muncii pe anumite segmente şi practicilor marilor angajatori, cât şi pentru a creşte eficienţa prin satisfacţia angajaţilor. Tot sub umbrela beneficiilor, pensiile private facultative încep să fie apreciate de angajaţi, în contextul creşterii nevoii de economisire.    

    8.         Preţul: în ultimii ani, preţul a devenit din ce în ce mai important în luarea deciziei de asigurare şi pare că această tendinţă se va menţine. Însă acest lucru înseamnă de cele mai multe ori un produs care nu este suficient de acoperitor şi nu corespunde riscurilor reale de care se poate lovi compania. “Chiar dacă un preţ mai mic poate fi atrăgător, un broker, în calitate de consultant, explică întotdeauna clienţilor însemnătatea raportului calitate – preţ şi îi ghidează în alegerea produsului care corespunde într-adevăr nevoilor lor de business.”, a completat Cristian Fugaciu.

    9.         Risc politic: intensificarea tensiunilor geopolitice, mişcările separatiste şi scăderea preţului petrolului agravează riscul politic şi duc la poziţionarea acestuia printre riscurile urmărite îndeaproape de cele mai multe companii. În regiune, Moldova, Ucraina şi Serbia sunt considerate cu risc politic ridicat. Riscului politic i se alătură şi atacurile teroriste care cresc potenţialul ca afacerile unei companii să fie afectate.

    10.       Riscul cibernetic: în lumina atacurilor cibernetice care au avut loc în ultimul timp, inclusiv în România, şi având în vedere că riscul cibernetic este considerat un risc cu o probabilitate mare de a se produce, mai ales în contextul în care din ce în ce mai multe aspecte ale vieţii sunt dependente de internet,  observăm şi în ţară, ca prim pas, o creştere a interesului pentru înţelegerea acestui risc.

  • Scăderea preţului petrolului a fost ştirea anului 2014 după jumătate de deceniu de stabilitate

    O întâlnire a Organizaţiei Ţărilor Exportatoare de Petrol, care controlează 40% din piaţă la nivel mondial, a avut loc la Viena la sfârşitul lunii noiembrie, cei mai mulţi dintre participanţi având un interes legitim şi urgent de aşezare a preţului petrolului la un nivel similar ultimilor cinci ani.

    Rezultatul întâlnirii a fost însă surprinzător, OPEC luând decizia să men-ţină producţia la 30 de milioane de barili pe zi, ceea ce a ridicat multe sprâncene şi semne de întrebare în piaţă. Cu alte cuvinte, OPEC şi-a asumat riscul unei scăderi şi mai mari a preţului, care ar putea ajunge şi la 40-45 de dolari pe baril. Mulţi analişti cred că OPEC s-a angajat într-un adevărat război al preţurilor contra producătorilor din afara cartelului, în principal împotriva Statelor Unite şi Rusiei, ipoteză infirmată însă de şeful OPEC, Abdullah al-Badri: „Au fost voci care au afirmat că decizia a fost îndreptată către SUA şi gazele de şist. Nu este adevărat. De asemenea, nu este adevărat nici că ar fi fost îndreptată către Iran şi Rusia“.

    Cotaţiile petrolului au scăzut cu peste 45% anul acesta. Preţul petrolului Brent a scăzut în 12 decembrie la 62,83 de dolari pe baril, în timp ce petrolul West Texas Intermediate a coborât la 58,9 dolari pe baril, acestea fiind cele mai reduse niveluri din iulie 2009 până în prezent. OPEC a estimat că cererea mondială de petrol va scădea în 2015 la cel mai redus nivel din ultimii 12 ani în timp. La numai o zi diferenţă, Agenţia Internaţională pentru Energie (AIE) a redus, pentru a patra oară în ultimele cinci luni, prognoza privind creşterea de petrol de anul viitor, alimentând temerile privind intrarea în incapacitate de plată a unor companii şi chiar a unor state cu expunere ridicată pe sectorul petrolier.

    Dincolo de pierderile pe care căderea preţului petrolului le aduce ţărilor producătoare, precum Rusia, Nigeria, Iran sau Venezuela, preţul în scădere accelerată duce cu gândul la vara lui 2008, când preţul petrolului a scăzut brusc şi a fost urmat de cea mai profundă criză economică. Sunt motivele de scădere a preţului aceleaşi? Cât de mult din această scădere de preţ indică o scădere generalizată a economiilor lumii? Conform analiştilor de pe pieţele internaţionale, citaţi de Economist, motivele nu sunt aceleaşi, dar efectele ar putea fi similare. Cererea pentru petrol este scăzută deoarece activitatea economică este scăzută, o scădere dintr-o parte antrenând cealaltă parte. Un alt motiv este că ţări tensionate politic, precum Irak şi Libia, au continuat să producă în acelaşi ritm. În paralel însă, America şi-a îndeplinit visul de a deveni cel mai mare producător de petrol din lume, iar, în tot acest context, saudiţii şi aliaţii din Golf nu vor să cedeze din cota lor de piaţă pentru a restabili preţul sau pacea globală. În acest context, decizia OPEC de a păstra ritmul producţiei intact se explică prin faptul că, dacă ar produce mai puţin, preţul s-ar echilibra, dar din asta ar câştiga mai mult producători precum Rusia sau Libia. 

    Deşi ar trebui să fie o veste bună pentru pieţele consumatoare (net importatoare), scăderea de preţ nu se simte peste tot la fel.  În SUA, preţul benzinei reflectă constant evoluţia cotaţiei petrolului şi a ajuns la mijlocul lui decembrie sub 3 dolari galonul (1 galon are aproximativ 3,8 litri) pentru prima dată după 2010, iar în Franţa, a doua economie ca mărime din UE, benzina a continuat să se ieftinească în decembrie, ajungând la 1,4 euro pe litru, iar motorina, care reprezintă 80% din consum, a ajuns la 1,2 euro. 

    În România, preţurile la benzină şi motorină au scăzut la minimul ultimilor trei ani, preţul mediu la benzină fiind acum de 5,52 de lei, la fel ca în octombrie 2011, în timp ce motorina costă circa 5,63 lei. Americanii consideră că un preţ pe galon mai mare de 3 dolari (aproximativ 2,7 lei pe litru) este mult prea mare. Românii nu au o părere, iar faptul că vânzările de carburanţi au scăzut nesemnificativ atunci când benzina ajunsese la 6,5 lei înseamnă că preţul mare chiar nu este un motiv pentru români de a nu mai merge cu maşina.

  • Cele mai inovatoare companii din România: ING Asigurări de viaţă foloseşte o aplicaţie digitală pentru clienţi şi consultanţi

    Prin dezvoltarea Planului Financiar Personal (PFP), ING Asigurări de Viaţă a inovat analiza nevoilor financiare, consultanţa financiară în asigurarile de viaţă şi managementul relaţiei cu clienţii.

    Aplicaţia digitală, disponibilă pe PC şi tabletă, utilizată de consultanţii ING atât în întâlnirile cu noii clienţi, cât şi cu cei existenţi, înlocuieşte vechiul formular de analiză a nevoilor folosit în industrie cu un instrument modern care permite abordarea integrată a evoluţiei nevoilor financiare ale clienţilor, precum şi a soluţiilor alese pentru a răspunde acestora.

    Prin Planul Financiar Personal, ING Asigurări de Viaţă a anticipat o nouă perspectivă necesară şi benefică industriei în ceea ce priveşte relaţia cu clienţii, asigurând trecerea de la procesul tranzacţional propriu zis la un proces complex de consultanţă.

    Elementul de noutate:

    Vechiul formular de analiză a nevoilor, pe hârtie, utilizat în întâlnirile cu noii clienţi a fost înlocuit cu o aplicaţie modernă, pe care consultanţii ING o pot utiliza fie pe PC, fie pe tabletă. De asemenea, prin adăugarea în acest an a unui nou modul aplicaţiei, s-a vizat utilizarea acesteia şi pentru a le oferi consultanţă financiară clienţilor existenţi. Aplicaţia permite interactivitate sporită în procesul de consultanţă şi beneficii suplimentare din punctul de vedere al clarităţii imaginii asupra evoluţiei contractelor deţinute.

    De exemplu, în procesul de consultanţă, prin aplicaţie se calculează dimensiunea decalajelor financiare, fiind analizate patru nevoi financiare esenţiale. Conversaţia cu clientul integrează, astfel, multiplele roluri ale acestuia – clientul părinte, clientul preocupat de protecţia financiară pentru momentele dificile din viaţă (invaliditate sau deces), pentru pensie sau cel care îşi doreşte siguranţă financiară pentru situaţiile în care va avea probleme de sănătate.

    Prin utilizarea Planului Financiar Personal şi a statisticilor relevante şi actuale pe care le include, clientul îşi poate forma o imagine clară asupra dimensiunii şi urgenţei fiecărei dintre aceste nevoi, ajustând în consecinţă soluţiile financiare pe care le utilizează. Utilizarea PFP şi în cadrul întâlnirilor care au loc în fiecare an contractual, le oferă clienţilor o perspectivă realistă asupra evoluţiei contractului pe care îl deţin, respectiv actualizarea nivelului de protecţie financiară contractat în funcţie de noile nevoi şi planuri de viitor. Prin această abordare integrată clientul beneficiază de consultanţă financiară relevantă pentru a-şi îmbunătăţi propria situaţie financiară din viitor.

    Efectele inovaţiei:

    Din punctul de vedere al companiei, noua abordare a procesului de analiză a nevoilor clienţilor face trecerea de la managementul portofoliului de contracte, la cel de client, abordare în concordanţă cu direcţia strategică a ING Asigurări de Viaţă de a pune clientul în centrul tuturor demersurilor pe care le întreprinde. Dincolo de beneficiile operaţionale obţinute prin această inovaţie (prin înlocuirea formularului pe hârtie cu un instrument digital complex), Planul Financiar Personal asigură clienţilor transparenţă şi claritate sporite, precum şi informaţiile necesare acestora pentru a-şi înţelege mai bine nevoile şi situaţia financiară. Utilizarea Planului Financiar Personal în procesul de consultanţă financiară a dus la îmbunătăţirea satisfacţiei clienţilor.

    În cazul noilor clienţi, dacă la începutul anului 2011, înainte de înlocuirea formularului clasic cu aplicaţia digitală PFP, scorul de recomandare (măsurat prin NPS*) era la nivelul de 40, după trei ani de utilizare, NPS pentru noii clienţi este de 55.

    Primele rezultate ale utilizării Planului Financiar Personal în contextul întâlnirilor aniversare (care au avut loc cu clienţii existenţi) sunt deja vizibile – NPS* măsurat în cazul clienţilor care au beneficiat de noul proces aniversar fiind dublu (peste 50 vs. 27).

    Descriere:

    Planul Financiar Personal a fost dezvoltat de ING Asigurări de Viaţă în colaborare cu furnizori externi, din dorinţa companiei de a fi în permanent contact cu clienţii şi de a inova, la fel ca în toţi anii de prezenţă pe piaţa din România, în beneficiul acestei industrii.

    Aplicaţia prezintă structurat, grafic si intuitiv statisticile relevante în analiza iniţială a nevoilor, respectiv în calculul decalajului de protecţie financiară, şi informaţii despre client şi contractele deţinute şi evoluţia acestora.

    Aplicaţia a fost lansată în iulie 2011 pentru utilizarea în momentul iniţial al relaţiei cu clientul, iar din august 2014 s-a început utilizarea şi în momentele aniversare ale contractului. 

    În procesul de realizare a acestei aplicaţii au fost implicate  grupuri de consultanţi financiari şi clienţi care au contribuit cu propria expertiză practică acumulată pe parcurs, respectiv au testat şi validat funcţionalităţile, utilitatea si designul aplicaţiei.

    Business Magazin a lansat în 24 noiembrie prima ediţie a catalogului “Cele mai inovatoare companii din România”.

  • Rusia este pregătită pentru o prăbuşire „catastrofală” a preţului petrolului, care este „perfect posibilă”

    Preţul petrolului Brent, de referinţă pe piaţa internaţională, a atins un preţ minim al ultimilor patru ani vineri, de 76,76$ pe baril vineri, dar între timp şi-a revenit la 79$.

    „Luăm în considerare toate scenariile, inclusiv aşa-zisa scădere catastrofală a preţurilor resurselor energetice, ceea ce este perfect posibil să se întâmple şi recunoaştem acest lucru”, a declarat Putin, adăugând totuşi că rezervele de 400 de miliarde de dolari ale Rusiei vor atenua loviturile date de potenţiale noi scăderi ale preţului.

    Prăbuşirea preţului petrolului a declanşat semnale de alarmă în marile ţări producătoare de petrol, din Arabia Saudită până în Venezuela. Analiştii Citi au calculat că dacă preţul ţiţeiului rămâne la 80$, veniturile anuale ale ţărilor membre ale organizaţiei ţărilor exportatoare de petrol (OPEC) ar scădea cu 150 de miliarde de dolari.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Surprize pentru un an fără alegeri

    Auzindu-l pe Victor Ponta că anticipează o nouă reducere a dobânzii de politică monetară de către BNR la şedinţa CA din 4 noiembrie, viitorul premier desemnat de Klaus Iohannis în echipa sa, juristul Cătălin Predoiu, l-a acuzat pe premier că vorbeşte în numele BNR „aşa cum a vorbit deseori în numele justiţiei“, încălcând astfel independenţa băncii centrale.

    Predoiu confunda evident ideea de antepronunţare ori de încercare de influenţare a justiţiei prin declaraţii politice cu expectaţiile privind reducerea dobânzilor de către BNR, expectaţii care sunt monedă curentă în estimările publice ale Asociaţiei Analiştilor Financiar-Bancari sau în rapoartele băncilor.

    De partea cealaltă, premierul Ponta a evocat într-un interviu contextul inconştienţei fiscale dinainte de criză, amintind că „regimul Băsescu“ (fără a menţiona guvernul Tăriceanu) a ajuns să lase în urmă în 2009 un deficit bugetar de peste 8% din PIB, cifră de care – afirmă premierul – actualul ministru al bugetului, Darius Vâlcov, „s-a mirat şi el când i-am spus-o“. Mirarea evocată a ministrului responsabil de bugetul ţării nu poate da decât fiori, la cinci ani în care FMI, Banca Mondială, Comisia Europeană şi presa economică au discutat îndelung despre acea cifră de deficit, iar România a suportat, tocmai pentru a o corecta, unul dintre cele mai dure programe de ajustare fiscală din Europa.

    Aceste exemple dau măsura calităţii discuţiilor despre economie în campania electorală; poate nicio altă temă nu e compromisă atât de tare ca economia în perioadele dinainte şi după alegeri, iar cea de faţă nu face excepţie. Înainte de turul al doilea al prezidenţialelor, la 14 noiembrie, INS va anunţa datele evoluţiei PIB în al treilea trimestru, care pot confirma recesiunea tehnică potrivit cifrelor din T1 şi T2 (-0,1%, respectiv -1%) sau, aşa cum s-a mai întâmplat la recalcularea retroactivă a PIB pe baza ajustării sezoniere odată cu introducerea unor noi date, să modifice în plus sau în minus rezultatele anterioare.

    Consilierul economic al premierului, Cristian Socol, a estimat, de pildă, că la recalcularea PIB pe baza datelor din T3 va reieşi că T1 a fost de fapt pe plus şi că, deci, recesiunea tehnică va fi fost pur statistică. Indiferent de rezultate însă, scenariul că o confirmare a recesiunii în ajunul turului al doilea al alegerilor îl va ajuta pe candidatul opoziţiei, în timp ce o infirmare sau depăşire a recesiunii îl va ajuta pe candidatul puterii poate fi valabil doar în teorie, întâi pentru că ambii candidaţi pot exploata după bunul plac datele (pentru tabăra puterii, esenţial e că oricum rămâne în vigoare creşterea economică anuală, iar pentru tabăra opoziţiei, INS poate fi oricând acuzat că ar coafa datele), iar în al doilea rând pentru că nişte date statistice nespectaculoase (spectaculoasă ar fi poate doar o redresare ori cădere a PIB cu peste 1-2%) nu mai pot clinti opţiuni electorale deja formate.

    Depăşind contextul electoral, cert e că previziunile economice cele mai recente păstrează perspectiva de creştere a PIB pentru anul acesta şi anul viitor, însă confirmă că ritmul ei a scăzut. Cel mai mult a redus prognoza ING Bank, de la 1,8% la 1,4% pentru 2014 şi de la 3% la 2,7% pentru 2015, ca efect al înrăutăţirii situaţiei din economia zonei euro.

    Economiştii de la Raiffeisen Bank vorbesc de o creştere de 1,5-2% în ipoteza în care atât în T3, cât şi în T4 economia ar creşte în ritm trimestrial cu cca 1-1,1%. BCR a revizuit prognoza de creştere a PIB pentru anul acesta de la 2,3% la 1,8% şi pentru anul viitor de la 3,3% la 3%, citând „nivelul foarte scăzut al investiţiilor publice şi pierderea de viteză a principalilor parteneri comerciali ai României“, conform lui Eugen Şinca, analist-şef al băncii.