BusinessMagazin

Tag: constructii

  • Patronul unei firme va da înapoi banii clienţilor dacă preţul petrolului se dublează în 2015

    Un magazin specializat în vânzarea de mobilă din Houston, Statele Unite, a găsit o metodă inedită de a-şi creşte vânzările. Reprezentanţii magazinului au anunţat că vor returna toţi banii plătiţi de clienţi pentru produse dacă, în cursul acestui an, petrolul va ajunge la preţul de 85 de dolari pe baril (1,4 dolari pe litru).

    Astfel, compania se bazează pe ceea ce analiştii au anunţat, respectiv un preţ de maxim 75 de dolari pe baril. Pentru a primi banii înapoi, cumpărătorii ar avea însă nevoie de o creştere cu 70% a preţului faţă de valorile actuale.

    “Toată lumea ştie cât de important este petrolul pentru economia acestei zone”, a spus Jim McIngvale, proprietarul magazinului. “Toată lumea, de la cei din construcţii până la cei din comerţ, depindem de mersul sectorului energetic. Cu cât acest domeniu are rezultate mai bune, cu atât mai bune vor fi şi ale noastre.”

    Preţul petrolului a scăzut cu peste 50% în ultimele opt luni, iar specialiştii sunt de părere că supraoferta de pe piaţă va ţine valoarea scăzută în continuare.

    În 2014, Jim McIngvale a trebuit să returneze peste 4 milioane de dolari clienţilor, în urma unei campanii care promitea că dacă echipa locală de baseball va câţtiga campionatul, cumpărătorilor li se vor returna toate cheltuielile din magazin.

    Preţul petrolului a scăzut, marţi, sub 45 de dolari pe baril, după ce prim-ministrul şi unul dintre ei mai mari investitori din Emiratele Arabe a declarat că preţul petrolului nu va mai ajunge niciodată la 100 de dolari pe baril, scrie The Wall Street Journal, citat de Ziarul Financiar.

  • ANOFM: Locuri de muncă în construcţii, pentru salarii minime de 1.540 de dolari brut, în Israel

    Persoanele interesate să muncească în Israel trebuie să aibă calificare/experienţă în meseriile: dulgheri pentru cofraje de construcţie industrializată, fierari – betonişti, îndoirea fierului, zidari-faianţari, acoperirea podelelor şi pereţilor cu faianţă şi zidari-tencuitori pentru lucrări de tencuit.

    De asemenea, cei interesaţi trebuie să îndeplinească mai multe condiţii, respectiv să nu fi lucrat anterior în Israel, să nu aibă rude de gradul I care lucrează deja în această ţară, cu excepţia fraţilor, să nu aibă cazier judiciar, să fie apţi psihic şi fizic de muncă intensă în condiţiile climatice specifice statului de destinaţie, inclusiv muncă la înălţime şi manipulare de greutăţi, şi să nu sufere de anumite boli cronice.

    Contractele de muncă se încheie pentru o perioadă de un an, cu posibilitatea de prelungire până la cel mult 63 de luni. Salariul lunar minim brut estimat este de 1.540 dolari americani.

    Persoanele interesate se pot înscrie la agenţia judeţeană pentru ocuparea forţei de muncă sau a municipiului Bucureşti din raza de domiciliu. Candidaţii trebuie să completeze o cerere tip şi să aducă următoarele documente: curriculum vitae, declaraţie – tip bilingvă, copie carte de identitate, copie paşaport, copii ale actelor de studii şi de calificare, copii ale documentelor ce atestă experienţa şi vechimea în muncă, cazier judiciar valabil, în original.

    Lucrătorii români nu vor fi angajaţi în mod direct de către companiile de construcţii din Israel, ci de contractori de forţă de muncă autorizaţi să angajeze lucrători străini în domeniul construcţiilor. Aceşti contractori vor plasa lucrători companiilor de construcţii licenţiate, în diferite locuri, în funcţie de cererile acestora.

    Contractorii de forţă de muncă vor fi angajatorii direcţi ai lucrătorilor din România şi sunt obligaţi să le plătească salariile şi alte drepturi în concordanţă cu prevederile contractului de muncă şi ale contractului colectiv de muncă aplicabil sectorului de construcţii.

    Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM) precizează că salariul minim brut estimat a unui lucrător în construcţii în Israel este de aproximativ 1.540 dolari americani pentru 211 ore de muncă pe lună, însă, în afara acestor ore, 29 se vor plăti ca ore suplimentare.

    “Pentru fiecare oră suplimentară, lucrătorul va fi plătit suplimentar, în funcţie de numărul de ore prestat suplimentar. În plus, faţă de salariul de mai sus, contractorul de forţă de muncă va face un depozit lunar în valoare de 700 NIS (shekeli) într-un cont bancar în numele lucrătorului. Această sumă va constitui contul de plăţi compensatorii şi pensie pentru lucrător. Lucrătorul poate retrage fondurile acumulate în numele său la părăsirea permanentă şi legală a Israelului. În cazul în care lucrătorul nu părăseşte Israelul la data stabilită, fără un motiv justificat, o parte proporţională din suma câştigată va fi reţinută pentru fiecare lună de întârziere, şi după şase luni de întârziere, lucrătorul va pierde întreaga sumă”, precizează ANOFM.

    Contractorul de forţă de muncă trebuie să asigure cazare lucrătorilor pe care îi angajează, precum şi pentru o perioadă de cel puţin şapte zile după încetarea contractului de muncă.

    “Cazarea poate fi în barăci, iar paturile pot fi supraetajate. Contractorul de forţă de muncă poate deduce o sumă lunară de maximum 500 NIS din salariul muncitorului străin pentru cazare şi cheltuielile aferente. Această sumă variază în funcţie de zona geografică din Israel în care se află lucrătorul şi este actualizată anual”, arată ANOFM.

    Contractorul de forţă de muncă trebuie să încheie lucrătorului pe care îl angajează asigurare medicală privată pe durata angajării. În plus, trebuie să îi înmâneze angajatului un rezumat al poliţei de asigurare, într-o limbă pe care acesta o înţelege, şi poate deduce o sumă ce nu trebuie să depăşească 125 NIS din salariul lucrătorului, pentru a acoperi o parte din costul cu asigurarea medicală.

    Cei care doresc să muncească în Israel vor trebui să plătească taxa pentru examenul medical, taxa pentru emiterea cazierului, cheltuielile pentru deplasarea locală în România şi biletele de avion pentru transportul internaţional.

    ANOFM precizează că angajarea se face în baza Protocolului privind recrutarea muncitorilor români pentru lucrări temporare în domeniul construcţiilor în Statul Israel, încheiat la 24 iunie 2014 între Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice din România şi Ministerul Afacerilor Interne din Israel, aprobat prin HG nr. 958/2014 şi publicat în M.O. nr. 807/2014.

    Protocolul este pus în aplicare de ANOFM din România şi Autoritatea pentru Populaţie, Emigrare şi Frontieră din Israel.

  • Construcţiile în 2014: investiţii publice mai puţine, fuziuni şi achiziţii pe bandă rulantă

    Industria locală a construcţiilor a stat anul acesta sub semnul reducerii drastice a investiţiilor publice, ca urmare a încercării guvernului de a realiza un deficit bugetar cât mai mic. După ce în perioada 2009-2013 piaţa construcţiilor consemnase unul dintre cele mai puternice declinuri din economie, de circa 40%, anul acesta scăderile au continuat să afecteze un sector care dă de lucru pentru peste 300.000 de angajaţi.

    Astfel, în primele 10 luni ale acestui an lucrările de construcţii au consemnat un minus de aproape 11% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, cea mai importantă scădere fiind în zona construcţiilor inginereşti (de infrastructură), care s-au redus cu circa 27%, pe fondul unei micşorări masive a investiţiilor de stat.

    Situaţia pieţei construcţiilor este cu atât mai dramatică cu cât din 2009 până anul trecut sectorul deja fusese afectat de o scădere de 40%, ajungând la o valoare de 9,6 miliarde de euro, potrivit Asociaţiei Române a Antreprenorilor de Construcţii (ARACO). De altfel, sectorul construcţiilor, altădată un motor de creştere economică, a ajuns să aibă un impact negativ, de -0,2%, la avansul PIB din primele nouă luni ale anului, de 2,8%. În acest context, o serie de firme din sectorul construcţiilor se confruntă cu probleme. Numai anul acesta au intrat în incapacitate de plată companii de construcţii de anvergură, precum Tehnologica Radion (controlată de Theodor Berna) şi Vega 93 (Corneliu Istrate).

    Dincolo de scăderea investiţiilor publice, care i-a lăsat pe jucătorii din construcţii dependenţi preponderent de proiectele private, anul 2014 a însemnat şi o reconfigurare a pieţei din perspectiva tranzacţiilor. Cea mai importantă veste a fost anunţul fuziunii dintre giganţii cimentului, elveţienii de la Holcim şi francezii de la Lafarge, care va afecta în mod direct şi piaţa locală. Astfel, francezii sunt nevoiţi să-şi vândă activele din România, printre care şi două fabrici de ciment, în contextul în care odată cu tranzacţia noua entitate ar fi avut o poziţie dominantă în România, controlând peste jumătate din piaţa cimentului, evaluată la 500-600 de milioane de euro anual.

    Alte tranzacţii care şi-au pus amprenta asupra pieţei construcţiilor de anul acesta au fost preluarea producătorului german de profile PVC Gealan de către nemţii de la VEKA, care activează în acelaşi domeniu, precum şi intrarea fondului de investiţii Asia Debt Management Capital (ADM Capital) din Hong Kong în acţionariatul producătorului de cărămizi Ceramica Iaşi. Aceasta a fost de altfel şi prima investiţie a unui fond de investiţii asiatic pe piaţa locală. De asemenea, o efervescenţă a putut fi observată şi în zona bricolajului, de la preluarea magazinelor nemţeşti Praktiker de către omul de afaceri turc Omer Susli până la închiderea unităţilor Obi sau apariţia unui nou brand şi concept – Brico Depôt – care a înlocuit magazinele Bricostore.

    O veste care a marcat piaţa de materiale de construcţii pe final de an a fost cea prin care Ruukki România, parte a furnizorului finlandez de soluţii metalice Ruukki Construction, anunţa că va opri în această iarnă producţia fabricii pe care o deţine în Bolintin-Deal, lângă Bucureşti, deschisă în 2008 şi care a atras investiţii de peste 35 de milioane de euro. Această măsură include şi disponibilizarea a 110 angajaţi.

    Dincolo de veştile mai bune sau mai puţin bune de anul acesta, cert este că singurele domenii unde lucrurile s-au mai mişcat în 2014 au fost rezidenţialul şi birourile, semn că proiectele private dau semne de revenire.

  • Electric Plus a investit 750.000 de euro într-o nouă linie de producţie

    Producătorul de tâmplărie termoizolantă din PVC  Electric Plus din Bacău  a lansat divizia de producţie a uşilor pentru garaj, în urma unei investiţii de 750.000 de euro,  proces care vine in completarea portofoliului existent de produse destinate inchiderilor pentru constructii civile si industriale. 

    Capacitatea de productie de care dispune noua divizie a companiei  este de 5.000 de usi si 10.000 de rulouri anual. În 2015, Electric Plus va produce circa 3.000 de uşi şi 5.000 de rulori, potrivit lui Adrian Garmacea, directorul general al companiei.

    Electric Plus activează pe piaţa internă şi externă prin brandul Barrier şi a înregistrat anul trecut Plus, care are o fabrică la Bacău, a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de 59,6 milioane de lei (13,5 milioane de euro), iar pentru anul acesta estimează un avans al rulajului până la 15 milioane de euro.

  • Cum se poate încălzi iarna o casă de 150 mp doar cu un calorifer

    Producătorul de izolaţie din vată minerală URSA România îşi propune ca anul următor să continue comunicarea în privinţa folosirii unor produse adecvate pentru izolarea caselor. Practic, se doreşte o creştere a vânzărilor venită din modificarea obiceiurilor de cumpărare a beneficiarilor finali. Orientarea lor către produse adecvate, mai bune calitativ, ar asigura o izolare optimă a locuinţei şi economii reale în bugetul familiei.

    ”De multă vreme se discută pe piaţa construcţiilor despre conceptul de casă pasivă. Casa pasivă este o casă bine izolată cu produse adecvate, în care s-a montat si un sistem eficient de recuperare a căldurii. Calităţile şi beneficiile acestui tip de casă sunt supraestimate în condiţiile de dezvoltare şi de construcţie din România. În străinătate este altceva, deoarece costurile pentru sistemele de recuperare a energiei sunt acceptabile şi sustenabile în cazul unei familii cu venituri medii. În România costurile aferente acestor sisteme sunt foarte mari şi nu există în acest moment un program national de susţinere a costurilor şi din partea statului”, arată reprezentantul companiei.

    “În schimb, aceste costuri pot fi ocolite dacă beneficiarul îşi izolează pur şi simplu casa bine, folosind izolaţie adecvată. Pentru acoperiş stratul de material izolant trebuie să măsoare 30 de cm, iar pentru pereţi  40 de cm de material izolant cu conductivitate optimă,” declară Sorin Pană.

    Există case în România, izolate cu produsele URSA care ating conceptul specialiştilor referitor la case bine izolate. “Practic, dacă se doreşte şi un sistem de recuperare a căldurii costurile lui se ridică la peste 10-12.000 euro, o sumă foarte mare dacă ne gândim că toată valoarea casei ar fi de aproximativ 60.000 euro. Iar recuperarea acestor bani se va face intr-o perioada extrem de lungă. În schimb, există varianta de izolare a casei cu produse premium, fără sisteme suplimentare de recuperare a căldurii. Există o astfel de locuinţă în Bucureşti care nu are sistem de încălzire. Pe timpul iernii se foloseşte doar un calorifer cu ulei care încălzeşte toată casa. Costurile lunare de intretinere se ridică la maxim 250 lei, incluzând energia pentru încălzire, apa caldă menajeră şi cea folosită la gătit. Costurile pentru izolarea a 150 mp de acoperiş cu vată de sticlă de calitate premium cu grosimea de 30 cm sunt de aproximativ 4000 lei”, spune Sorin Pană.

    Tot el spune că la izolarea pereţilor exteriori s-a folosit aceeaşi vată minerală ca la acoperiş, doar că grosimea a fost de 40 cm. Costul de izolare pentru pereţii exteriori cu izolaţie premium a fost de aproximativ 5500 lei. La aceste costuri se adaugă izolarea pardoselii. În total costurile pentru izolare sunt de 12.000 lei, dar economiile la energie sunt considerabile, iar casa nu are sisteme de recuperare de căldură”,  explică Sorin Pană.

    În opinia lui, “2014 a fost un an imposibil din punctul de vedere al business-ului în domeniul construcţiilor în România. Au fost mişcările din piaţa de bricolaj, au fost insolvenţe care au afectat pe unii din cei mai mari sau vechi constructori şi pe unii vânzători de materiale de construcţii. Şi mai rău este că în piaţă sunt promovate produsele ieftine, de volum, de multe ori neadecvate scopului lucrării. Toată această practică este în detrimentul cumpărătorului şi favorizează creşterea consumurilor de energie, în sensul în care acesta foloseşte la izolarea casei produse ieftine care nu reuşesc să scadă costurile de încălzire sau răcire” spune Sorin Pană.

    Pentru sfârşitul acestui an şi începutul lui 2015 URSA România aşteaptă o evoluţie constantă a vânzărilor. “Avantajul produselor de tipul celor comercializate de URSA România este că, montându-se la interior, se poate lucra cu ele şi în luna decembrie, ianuarie sau februarie. În felul acesta stocurile de produse se vând şi pot fi refăcute în luna ianuarie, ceea ce pentru noi înseamnă vânzări semnificative şi în ianuarie”, mai adaugă Sorin Pană.

    URSA România este subsidiara companiei internaţionale cu acelaşi nume, unul dintre cei mai mari producători de materiale izolatoare din Europa, parte a grupului internaţional URALITA. În România URSA este prezentă cu produsele sale de 20 de ani, comercializând două branduri de vată minerală URSA Glasswool şi URSA Terra, fabricate în Slovenia.

     

  • Pieţele externe au devenit ultima speranţă pentru businessurile locale

    După ce sectorul românesc de materiale de construcţii a ajuns de la o valoare de 5 miliarde de euro în anii de boom la doar 3 miliarde de euro anul acesta, a devenit din ce în ce mai clar pentru firmele româneşti că piaţa de desfacere nu se mai poate rezuma doar la România. ”Este periculos să depinzi doar de piaţa locală. Construcţiile sunt în scădere, iar cine depinde doar de piaţa românească are o mare problemă„, afirmă Marius Pantiş, directorul general şi unul dintre acţionarii producătorului de ferestre şi uşi din PVC şi aluminiu Optimedia din Oradea. Compania a fost cu un pas înaintea crizei şi a demarat exporturile în 2007, când primele valuri ale turbulenţelor economice abia se făceau simţite în Statele Unite. Acum se aşteaptă ca 60% din vânzările de 11,5-12 milioane de euro de anul acesta să ajungă în ţări vest-europene, dar şi în Statele Unite sau chiar şi în  Japonia, unde compania a avut anul acesta prima livrare.

    Pentru a-şi face intrarea pe aceste pieţe, compania ia pulsul prin participarea la târguri şi expoziţii. Numai anul acesta a fost la mai multe târguri, în Paris, Bruxelles, Tokio şi Singapore. Cel mai recent la care a participat a fost Equip Baie din Paris, care a avut loc în noiembrie. Investiţiile în târguri sunt pe măsură: standul şi întreaga participare la Equip Baie a costat Optimedia 52.000 de euro. ”Investim în speranţa că vom creşte numărul de clienţi, e o investiţie care are rezultate„, afirmă Pantiş. Chiar dacă a ajuns la 220 de parteneri prin care îşi comercializează produsele pe plan extern şi mult mai puţini, 45, în România, antreprenorul român spune că nu va renunţa la livrările pentru piaţa locală, mai ales că nu plănuieşte să mute producţia de la Oradea în alte ţări. ”E mai multă stabilitate în vest, dar producţia acolo e o provocare foarte mare. Ai nevoie de spaţiu, stocuri, utilaje, oameni şi control. Costurile de transport sunt din ce în ce mai mici, de ce să nu produci în România?„, arată Pantiş.

    Dacă acum câţiva ani târgurile şi expoziţiile de specialitate din străinătate nu prea aveau şi participanţi români, acum firmele locale îşi fac din ce în ce mai des apariţia la astfel de evenimente. Tot la Equip Baie a venit anul acesta şi grupul MCA, specializat în producţia de uşi de garaj şi rulouri pentru ferestre, după ce a mai participat la acest târg şi la precedenta ediţie, din 2012. ”Când piaţa locală nu e suficientă, exportul capătă o miză din ce în ce mai mare„, afirmă Ciprian Oprea, directorul general şi unul dintre acţionarii grupului. El îşi doreşte o prezenţă cât mai activă pe piaţa franceză, deşi aceasta este una dificilă, în care accesul este destul de ”greoi„, fiind un sector destul de concentrat, cu puţini jucători. Chiar şi aşa, potenţialul şi oportunităţile sunt evident mai mari decât în România.

    ”Piaţa de uşi de garaj din Franţa este de 20 de ori mai mare decât în România şi se ridică la 240.000 de unităţi anual„, explică Oprea motivul pentru care Hexagonul reprezintă una dintre principalele ţinte ale MCA. Compania, care are o fabrică în Jilava, judeţul Ilfov, a demarat primele exporturi în 2010, iar anul acesta se aşteaptă ca 28% din cifra de afaceri estimată la 8 milioane de euro să fie generată de livrările la extern. Oprea mai apreciază piaţa franceză şi din alt punct de vedere, dincolo de gusturile diferite la nivel de modele: termenul de livrare. Românii sunt mult mai nerăbdători, vor să primească produsele cât mai repede, în timp ce francezii înţeleg că o comandă de calitate nu se face bătând din palme. ”E vorba de maturitatea pieţei. La un moment dat, se va înţelege şi în România că a livra în 3 zile înseamnă costuri mai mari„, spune Oprea.

    Un alt producător român de materiale de construcţii care a participat anul acesta la târgul parizian Equip Baie este Aplast, cu activităţi în zona de uşi şi ferestre din PVC, aluminiu şi lemn. ”Am început să mergem la târguri începând de anul acesta. Sunt scumpe, dar demonstrează pieţei că existăm. Dezvoltăm direcţia exporturilor, e singura opţiune fezabilă„, spune Cătălin Nicolaescu, directorul general şi unul dintre acţionarii Aplast. Compania, care deţine două fabrici, una în localitatea 1 Decembrie din judeţul Ilfov şi una în Ceptura, judeţul Prahova, a prins gustul exporturilor în plină criză, în 2011, iar anul acesta se aşteaptă ca livrările în străinătate, în ţări precum Franţa, Italia, Belgia sau chiar SUA, să genereze 70% din producţie.

    Grupul Aplast are trei companii, Aplast, Aplast Wood Industry şi Aplast Trading, cu afaceri cumulate de 37 milioane de euro în 2013. Pentru anul 2014, directorul com-paniei estimează că cifra de afaceri a grupului va scădea cu circa 20% din cauza declinului pieţei româneşti. Pe de altă parte, livrările în străinătate ale grupului s-au dublat anul acesta faţă de 2013, urmând să înregistreze un plus şi în perioada următoare; în consecinţă, Aplast are în plan să mai angajeze 150 de persoane pentru fa-brica din 1 Decembrie, pe lângă cei 350 de salariaţi pe care îi are în prezent grupul.

    Timpul va spune dacă livrările în străinătate vor ajunge să salveze piaţa locală a materialelor de construcţii, pusă la pământ de criză. Pe de altă parte, nici în vest situaţia economică nu este roz, dar faptul că brandurile şi produsele româneşti ajung în casele vest-europenilor, ale americanilor sau chiar ale asiaticilor nu este doar un motiv de mândrie, ci şi o necesitate. Exporturile nu mai sunt o opţiune pentru producătorii români, ci devin obligatorii pentru supravieţuire.

  • Numărul locuinţelor construite a crescut cu 7% în primele nouă luni, la 28.550 de unităţi

    Pe medii de rezidenţă, în trimestrul III din acest an, cele mai multe locuinţe au fost construite în mediul urban, respectiv 51,7% din total.

    Repartiţia pe fonduri de finanţare a locuinţelor terminate relevă faptul că, faţă de perioada similară a anului trecut, în trimestrul III din 2014 a crescut atât numărul locuinţelor realizate din fondurile private, cât şi numărul locuinţelor realizate din fondurile publice, cu 999 locuinţe, respectiv cu 240 locuinţe.

    “Distribuţia în profil regional subliniază o tendinţă de creştere a numărului locuinţelor terminate pe total cu 1.239 locuinţe, creştere reflectată în regiunile de dezvoltare: Bucureşti – Ilfov (+1.006 unităţi), Sud – Est (+315), Centru (+261) şi Nord – Vest (+70). Scăderi s-au înregistrat în regiunile de dezvoltare: Nord – Est (-190 locuinţe), Sud – Vest Oltenia (-109), Vest (-106) şi Sud – Muntenia (-8)”, se arată într-un comunicat al Institutului Naţional de Statistică.

    La nivelul primelor nouă luni ale anului, ponderea locuinţelor terminate în mediul urban a reprezentat 51,4% din total.

    Totodată, numărul locuinţelor realizate din fonduri private a crescut în primele nouă luni cu 2.634 de unităţi, în vreme ce numărul celor realizate din fonduri publice a scăzut cu 733 de unităţi.

    În perioada ianuarie-septembrie a crescut numărul locuinţelor terminate în regiunile Bucureşti – Ilfov (cu 2.204 locuinţe) şi Nord – Vest (1.328), scăderi fiind înregistrate în regiunile Nord – Est (519 locuinţe), Sud – Muntenia (428), Sud – Est (351), Sud – Vest Oltenia (177), Vest (79) şi Centru (16).

  • CALENDAR. Evenimente în perioada 24-30 noiembrie

    25.11
    BNR publică indicatorii monetari pentru luna octombrie

    25.11
    Eurostat publică prima estimare a datelor balanţei de plăţi în UE şi zona euro în al treilea trimestru

    27.11
    DG-ECFIN publică sondajele în rândul consumatorilor şi al companiilor din UE pentru luna noiembrie

    27.11
    Consiliul UE pentru transporturi, telecom şi energie (Bruxelles)

    28.11
    INS anunţă datele şomajului BIM şi autorizaţiile de construire eliberate pentru clădiri în octombrie

    28.11
    INS prezintă tendinţele în evoluţia activităţii economice pentru nov. 2014 – ian. 2015

    29.11
    Eurostat anunţă prima estimare a inflaţiei în UE şi zona euro pentru noiembrie

    până la 29 nov.
    Expoziţia “Materia martir. Grâul” (MŢR, Bucureşti)

    30.11
    Concert Grigore Leşe (Sala Palatului, Bucureşti)

    până la 1 mar. 2015
    Expoziţia “Regele a murit! Trăiască Regele!” (MNIR, Bucureşti)

  • De ţinut minte. Cifrele săptămânii

    1,9%
    creşterea economică în al treilea trimestru faţă de al doilea, cea mai mare din UE, în timp ce după creşterea raportată la al treilea trimestru din 2013 (3,3%), România este pe locul al doilea în UE după Polonia (3,4%), conform datelor ajustate sezonier ale Eurostat

    484 mil. euro
    vânzările de bunuri de folosinţă îndelungată în al treilea trimestru, în creştere cu 15,7% faţă de aceeaşi perioadă din 2013, conform GfK, cel mai mare avans fiind consemnat în telecom (25,5% şi electronice (21%)

    25,3%
    creşterea vânzărilor de autovehicule în primele 10 luni, la 83.116 maşini, însă producţia locală s-a diminuat cu 4,1%, la 329.405 maşini, potrivit APIA

    4,09 mil. euro
    fondurile europene nete primite de la UE în 2013, România fiind al cincilea cel mai mare beneficiar net de fonduri UE după sumele primite de Polonia, Grecia, Ungaria şi Portugalia

    0,7%
    cu atât a crescut economia Greciei în perioada iulie-septembrie faţă de aprilie-iunie, după o creştere de 0,4% în al doilea trimestru, marcând astfel primele două trimestre consecutive de creştere şi ieşirea din recesiune după şase ani

    0,9%
    scăderea producţiei din construcţii în UE în septembrie faţă de august, în termeni ajustaţi sezonier, după o stagnare în augv ust faţă de iulie (în zona euro, acest indicator a scăzut cu 1,8% în septembrie, după o creştere cu 0,7% în august)


     

  • GRAFICUL SĂPTĂMÂNII. Ce s-a întâmplat în construcţii în primele nouă luni

    Ca serie brută, pe primele nouă luni s-au înregistrat scăderi la lucrările de reparaţii capitale cu 19,7%, lucrările de întreţinere şi reparaţii curente cu 13,2% şi cele de construcţii noi cu 7,8%.

    Pe obiecte de construcţii, volumul lucrărilor s-a redus cu 26% la construcţiile inginereşti, în timp ce clădirile rezidenţiale şi cele nerezidenţiale au consemnat un plus de 31,2%, respectiv 10,3%.