Tag: clienti

  • Cum vor arăta birourile viitorului?

    Firma de arhitectură ar fi dezvoltat un ghid pentru clienţii săi din Silicon Valley, printre care se numără Facebook, Netflix, VMware, Google şi SpearStreet Capital, în scopul consilierii acestora pentru modul în care îşi vor dezvolta birourile pentru a permite respectarea măsurilor de distanţare socială. Din raport reiese că birourile vor fi mai rare şi se vor înlătura aproape toate spaţiile comune.

  • Ce au păţit două antreprenoare românce care şi-au lansat businessul în pandemie. Au fost nevoite să închidă uşa chiar în faţa primilor clienţi

    La nivel economic, criza provocată de răspândirea coronavirusului a lovit din plin nu doar afacerile mici şi medii, ci inclusiv companiile-gigant din toate domeniile, fără să le ofere timpul necesar pentru a se redresa. Ce te faci însă când eşti la început de drum, cu un business abia lansat, şi te trezeşti că trebuie să închizi uşile în faţa primilor clienţi? Este cazul antreprenoarelor Ana-Maria Văcărescu şi Anca-Iulia Broc, pe care pandemia le-a prins chiar în prima săptămână de activitate.

    Cele două s-au cunoscut în urmă cu şase ani, la locul de muncă, în cadrul departamentului financiar-contabil al unei multinaţionale. La începutul acestui an au decis să intre în lumea businessului, aducând în România brandul de bijuterii Trollbeads, cu o vechime de peste patru decenii, de care spun că amândouă erau „îndrăgostite” de mult timp. „Ideea de a pune la dispoziţia iubitorilor de artă şi de frumos din România bijuteriile Trollbeads a fost determinată de pasiunea noastră comună pentru acest domeniu. Cu alte cuvinte, cunoşteam bine brandul şi cumpăram produse de câte ori călătoream în oraşe unde existau magazine deschise”, povestesc ele. Aşadar, anul trecut au început să exploreze ideea de a aduce aici brandul şi au contactat firma din Danemarca. „Am şi mers acolo, ne-am convins că este decizia bună şi am făcut paşii necesari pentru deschiderea magazinului nostru.” Înfiinţată la finele anului 2019, societatea comercială prognoza încasări lunare de aproximativ 7.000 de euro în primul an de activitate. Pandemia avea să le dea însă peste cap aceste estimări.
    La începutul lunii martie au deschis un prim magazin fizic, în centrul comercial Promenada, cu o investiţie de aproximativ 50.000 de euro. „Imediat după lansarea din data de 9 martie 2020 însă, mai exact de miercuri, 11 martie, recomandările autorităţilor referitoare la distanţarea socială şi încurajarea lucrului de acasă au condus la reducerea majoră a traficului în mall. Această situaţie a făcut ca până la închiderea oficială a mallurilor, o săptămână mai târziu, să înregistrăm o scădere dramatică a vânzărilor, uneori închizând ziua fără nicio încasare”, descriu ele prima provocare cu care s-au confruntat din rolul de antreprenoare. Deşi nu au încă un magazin virtual, pentru a face faţă situaţiei de criză venite pe neaşteptate s-au reorientat rapid către vânzarea online şi pe comandă, folosindu-se de paginile de social media ale companiei, pas care a constituit, de altfel, „salvarea businessului”.
    Odată cu redeschiderea centrelor comerciale, cele două spun că, având contractul de chirie al spaţiului semnat pe o perioadă de trei luni, a trebuit să discute prelungirea şi detaliile necesare continuării colaborării. „Din păcate, am considerat oferta primită nerealistă pentru perioada pe care o traversăm cu toţii, fiind nevoite să eliberăm spaţiul deţinut în data de 13 iunie.” În prezent, este în lucru platforma online, care va funcţiona ca parte integrată a site-ului oficial al producătorului Trollbeads. „Înţelegem nevoia existenţei unui punct fizic de vânzare şi întâlnire cu clienţii noştri, precum şi de consiliere a acestora şi de aceea suntem în căutarea unei noi locaţii. Până atunci ne propunem să organizăm în spaţii adecvate acestui scop întâlniri cu clienţii care doresc să interacţioneze cu bijuteriile Trollbeads, atât în Bucureşti, cât şi în ţară.”
    Portofoliul actual de bijuterii numără aproximativ 1.000 de produse – printre care brăţări, coliere, cercei, inele, bentiţe sau piepteni de păr – cu preţuri cuprinse între 69 şi 999 de lei, articolele fiind create cu materiale naturale: „argint 925, aur 18k pentru talismane, perle naturale, sticlă de Murano şi pietre naturale”. În ceea ce priveşte bonul mediu, valoarea acestuia se ridică în prezent la aproximativ 300 de lei. „Clienţii companiei au, în general, vârsta de peste 30 de ani, sunt iubitori de artă şi frumos, doresc să se diferenţieze, creându-şi propria bijuterie unicat”, spun fondatoarele afacerii.
    Prin prisma faptului că oferă clienţilor bijuterii similare ca şi concept, principalii competitori ai companiei sunt, potrivit celor două antreprenoare, Pandora, Redbalifrog şi Ohm.
    Momentan, pe fondul situaţiei generate de pandemia de COVID-19, compania funcţionează cu un singur angajat, care a fost trimis în şomaj tehnic pe perioada inactivităţii centrului comercial.

  • Din tată-n fiu

    Ad litteram, KiDDUiNO este combinaţia dintre KIDs Do arDUINO, unde Arduino este o platformă de învăţare a noilor tehnologii, ai cărei reprezentanţi pe piaţa locală sunt tot fondatorii KiDDUiNO.
    Tatăl din poveste este Ştefăniţă Manea, de formare regizor de film, cu experienţă în publicitate, marketing, web development. Parteneră – în afacere, dar şi în viaţă – îi este Simona Manea, specialist în marketing şi ochiul ager al businessului.

    „Iniţial, businessul a fost gândit ca un club de electronică, informatică şi robotică. Apoi, realizând insuficienta maturitate a pieţei, i-am adăugat şi un magazin”, povesteşte Ştefăniţă Manea.

    Un workshop „KiDDUiNO – Atelierul de invenţii” vrea să fie cu prioritate practic şi individual. Copiii au la dispoziţie fişe de proiect care îi îndrumă în linii mari către realizarea unui lucru concret, având la îndemână şi componentele necesare realizării proiectului, precum asamblarea unui obiect.

    „Indicaţiile oferite de fişă sunt schematice şi provocatoare, astfel încât copilul mai degrabă să descopere singur modurile de asamblare şi funcţionare a obiectului. Supraveghetorii prezenţi nu sunt instructori, ci supervizori. Rolul lor este să intervină doar dacă un copil a rămas «blocat» şi să se retragă imediat ce au «deblocat» situaţia”, explică Ştefăniţă Manea.
    Proiectele încep cu simple construcţii Lego şi ajung, după aproximativ un an de participare la astfel de ateliere, până la stadii avansate precum programare web şi electronică. KiDDUiNO nu promite nimănui „învăţarea a ceva”, ci experimentarea multor lucruri. Învăţarea este o consecinţă.

    Un astfel de concept nu ar fi putut ajunge la realitate însă fără o serie întreagă de investiţii, care să susţină şi să ducă la implementare amalgamul de idei din minţile celor doi fondatori.

    „Investiţiile, de-a lungul timpului, pentru dezvoltarea şi rafinarea conceptului sunt greu de estimat. Magazinul şi clubul asociat, deschise în centrul comercial DN1 Value Center Corbeanca, au înghiţit aproximativ 50.000 de euro într-o primă fază, fără să includem şi stocul de marfă. Finanţarea a fost proprie şi bancară. Acum ne pregătim de lansarea unei platforme online asociate conceptului şi investiţiile până în acest moment se ridică deja la peste 35.000 de euro.”
    Pornit în decembrie 2019, businessul KiDDUiNO a realizat o cifră de afaceri de aproximativ 20.000 de euro în 2019, generată de magazinul şi clubul cu acelaşi nume. „Profitul a fost negativ, dar suntem abia la început”, spune Ştefăniţă Manea. La fel cum şi clienţii KiDDUiNO tot la început sunt în încercările lor de a se dezvolta. Din echipă fac parte cinci angajaţi implicaţi în buna desfăşurare a atelierelor, dar şi în funcţionarea magazinului.

    Durata unui workshop este de
    60 de minute, iar clienţii pot alege între trei tipuri de abonament, cu preţuri între 540 şi 1.200 de lei, în funcţie de numărul de cursuri.
    „Având în vedere că produsele sunt provenite din economii mari, precum Statele Unite ale Americii, Italia, China, Japonia şi reprezintă vârfuri de tehnologie, preţurile pot părea ridicate. Sunt însă preţuri corecte, care acoperă cheltuieli, investiţii şi o marjă foarte mică de profit, care oricum se duce în dezvoltare”, spune Ştefăniţă Manea.

    Pandemia, cu izolarea şi blocajul cu care a venit la pachet, nu a fost propice unui business precum KiDDUiNO, unde interacţiunea cu copiii – mari sau mici – este primordială, tocmai deoarece conceptul se bazează pe apropiere socială, aşa cum l-au gândit cei doi antreprenori. Cu toate acestea, ei nu au disperat.
    „Sperăm să-l putem resuscita (conceptul – n. red.) printr-o platformă web inteligentă, care să diminueze cât se poate de mult acest handicap. Pe de altă parte, odată cu această pandemie, credem că idei ca «funcţionalitate», «individualitate», «independenţă», «manualitate», «spirit practic», asociate individului, vor redeveni fundamentale pentru următoarele decenii. Credem că tot răul acesta poate duce spre un bine”, este de părere Ştefăniţă Manea.
    Şi deşi planurile se scriu cu mai multă precauţie astăzi, el şi Simona Manea, soţia lui, au trasat două direcţii clare de dezvoltare pentru KiDDUiNO pentru următoarele luni. Una este deschiderea platformei online pe care au creionat-o deja în minte, iar cealaltă este distribuţia de licenţe educaţionale „KiDDUiNO – Atelierul de invenţii” către şcoli, spaţii de joacă, afterschool, cluburi de hobbyuri, astfel încât metoda lor de învăţare să ajungă la comunităţi cât mai mari.

  • Toate tunurile se îndreaptă spre EY pentru auditul pe care l-a făcut la Wirecard şi nu a descoperit banii lipsă timp de trei ani

    EY a început să îşi instruiască partenerii cum să se pregătească pentru discuţii dificile cu clienţii legate de auditul la Wirecard, gigantul german care şi-a cerut insolvenţa după ce a recunoscut că faimoşii 1,9 miliarde de dolari cash nu ar fi existat niciodată, scrie Financial Times.

    Într-o notă internă către partenerii seniori, EY i-a sfătuit să le spună clienţii că obiectivul fraudei internaţionale de la Wirecard a fost să înşele investitorii şi pe EY.

    De asemenea, EY le-a oferit partenerilor brefe de discuţie legate de scandal, care este cea mai mare fraudă contabilă din istoria postbelică a Germaniei, şi le-a spus că ar trebui să îl contacteze pe Sajid Hussein, avocatul şef pentru Europa, sau Jonathan Blackmore, head of risk management în regiune, pentru a ajuta cu ”discuţiile cu clienţii”, potrivit FT. 

    Financial Times a dezvăluit săptămâna trecută că auditorii EY din Germania, trei ani la rând, nu au cerut informaţii cruciale contabile de la o bancă din Singapore, unde Wirecard ar fi avut până la 1 mld. de euro cash, o procedură simplă de rutină care ar fi putut deconspira frauda. James Freis, noul CEO de la Wirecard, a spus că până şi nişte simple cecuri ar fi fost suficiente să se descopere frauda. 

  • ING Bank România reduce dobânda la creditele ipotecare pentru clienţii care optează pentru un avans de minim 25%

    ING Bank România lansează o ofertă la creditele ipotecare pentru clienţii care optează pentru un avans de minim 25%, aceştia beneficiind de un discount de 0,5% la rata dobânzii.

    ”Contribuţia clienţilor la achiziţia locuinţei porneşte de la 15%, cu un discount de dobândă de 0,5% pentru o contribuţie proprie care depăşeşte 25%. Oferta de dobândă fixă, pentru produsul 7FIX, este foarte competitivă. Astfel, ne dorim să oferim clienţilor predictibilitatea ratei de plătit pentru următorii şapte ani şi, în acelaşi timp, protecţie în cazul fluctuaţiilor indicilor de referinţă variabili”, a declarat Roxana Cristea, Head of Lending, ING Bank România.

    În aceste condiţii, aceştia pot economisi aproximativ 200 lei/lună, ceea ce semnifică o reducere de cca. 17% din rata lunară achitată.  

    Clienţii care nu dispun de un avans de peste 25% pot contracta un credit ipotecar cu avans minim de 15% din valoarea imobilului.

    În plus, banca pune la dispoziţia persoanelor fizice creditul 7FIX, care oferă predictibilitate şi protecţie timp de şapte ani, rata lunară de plată fiind fixă. Perioada de analiză a solicitării de credit este mult sub media altor programe de creditare. Începând cu al optulea an, dobândă este variabilă, calculată ca suma între marja fixă de 2,56% şi indicele IRCC. Totodată, dacă suma împrumutată depăşeşte pragul de 400.000 de lei, dobânda scade de la 5,00%, la 4,70% pentru creditul cu rată fixă (7FIX) şi 4,60% pentru cel cu rată variabilă.

    Astfel, pentru creditul ipotecar cu rata variabilă, dobânda este între 4,60% şi 5,67%, iar pentru creditul 7FIX este între 4,70% si 5,80%, în funcţie de variabilele de avans, perioadă şi asigurare luate în calcul.

     

  • Cum a evoluat piaţa românească a asigurărilor în pandemie

    Asigurările, o industrie de aproape 11 miliarde de lei în 2019, a început anul 2020 cu estimări de creşteri ale volumului de prime brute subscrise asemănătoare cu cea înregistrată la finalul anului 2019, dar criza generată de pandemia de COVID-19  a adus incertitudini. Estimările privind impactul crizei se vor putea realiza după prima jumătate a lunii iulie, spunea Cristian Roşu, vicepreşedintele Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF), la începutul lunii mai.

    Cu toate acestea, asigurătorii încep să vadă efectele pe care cele aproape 3 luni în care a fost instituită starea de urgenţă de către autorităţi le-au avut asuprabusiness-urilor.

    „Piaţa asigurărilor s-a adaptat rapid noului context, aplicând soluţii de telemuncă pentru angajaţi şi soluţii digitale pentru clienţi, prin intermediul cărora pot fi accesate serviciile asigurătorilor – achiziţie, plata primelor, notificarea şi constatarea daunelor şi plata despăgubirilor. A avut loc o digitalizare accelerată, care reprezintă una dintre oportunităţile acestei pandemii, dacă ar fi să privim partea pozitivă a lucrurilor”, a spus Adrian Marin, preşedintele Uniunii Naţionale a Asigurătorilor din România (UNSAR) şi directorul general al Generali Asigurări.

    Adaptarea la noul context în cel mai scurt timp a fost principala povocare încă dinaintea impunerii de către autorităţi a stării de urgenţă. Cu toate acestea, preşedintele UNSAR spunea la începutul lunii mai că piaţa asigurărilor ar putea avea de gestionat o scădere de două cifre la nivelul primelor brute subscrise.

    „Estimăm că piaţa asigurărilor a înregistrat o scădere importantă a subscrierilor în perioada stării de urgenţă comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut”, a mai spus Adrian Marin, la începutul lunii iunie.

    Cu toate acestea, industria aisgurărilor nu a fost afectată pe cât se aşteptau asigurătorii. În primul trimestru din 2020, care a inclus o perioadă foarte scurtă a stării de urgenţă, respectiv finalul lunii martie, volumul primelor brute subscrise a înregistrat o creştere de 10% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, ajungând la o valoare de aproape 3 miliarde de lei, conform datelor preliminare ale ASF.

    „Este posibil ca o parte din rezultatele înregistrate în primul trimestru din 2020 să compenseze eventualele scăderi care se vor înregistra în trimestrul 2 din 2020, dar nu va fi una totală. Trebuie să vedem cum se va închide primul semestru din 2020 comparativ cu perioada similară a anului trecut. Aşa vom putea vedea cum se formează un trimestru bun cu unul mai puţin bun, iar după aceea vom vedea dacă putem să intuim şi să construim o prognoză”, a spus recent vicepreşedintele ASF. 

    În ceea ce îi priveşte pe asigurători, Asirom, a doua cea mai mare companie de asigurări din portofoliul local al grupului austriac Vienna Insurance Group (VIG), a înregistrat în primele trei luni din 2020 creşteri de două cifre ale volumului subscrierilor pe principalele trei clase de asigurări generale, respectiv Casco, RCA şi asigurări de bunuri şi proprietăţi.
    „Primul trimestru al anului curent a fost unul relativ bun din perspectiva vânzărilor, mai cu seamă la nivelul lunilor ianuarie şi februarie. S-au înregistrat creşteri de două cifre ale volumului subscrierilor pe principalele 3 clase de aigurări generale din portofoliul Asirom, respectiv Casco, RCA şi asigurări de bunuri şi proprietăţi. Vânzările de poliţe de asigurări de sănătate aproape s-au dublat, în timp ce portofoliul de asigurări de viaţă a rămas relativ stabil”, a spus Cristian Ionescu, directorul general al Asirom.
    El a explicat că decretarea stării de urgenţă la mijlocul lunii martie a indus o încetinire a vânzărilor care s-a resimţit semnificativ şi în luna aprilie. De asemenea, scăderi relevante au fost în vânzarea de poliţe de călătorie, dată fiind imposibilitatea de a călători.
    Paul Swoboda, directorul general al Grawe România, susţine că din perspectiva vânzărilor nu s-a resimţit o scădere majoră, iar pentru că este o perioadă destul de nesigură, nu e momentul în care să se renunţe la un factor de siguranţă precum asigurarea.
    „Este dificil să faci previziuni pentru viitorul apropiat bazându-te pe ceea ce s-a întâmplat în ultimele trei luni. Suntem cu toţii într-o stare de expectativă activă, ne facem planuri, urmărim cifrele, deciziile autorităţilor, şi ne adaptăm din mers situaţiei. Desigur că ne recalibrăm planurile pentru anul 2020, dar asta se întâmplă într-un ritm alert, nu ne permitem să fim altfel decât flexibili”, susţine şeful Grawe.
    El a explicat că pandemia, care afectează viaţa tuturor în această perioadă, poate totuşi să deschidă ochii spre noi oportunităţi, pe lângă care s-a trecut înainte şi care nu aveau relevanţă.
    Societăţile de asigurare au luat diferite măsuri în ultima perioadă, atât pentru a sprijini clienţii prin eventuale amânari ale plăţii primelor, cât şi prin includerea riscului de COVID-19, cu toate că pandemia era exclusă din orice poliţă de asigurare.
    „Societăţile de asigurări au făcut şi fac tot posibilul pentru a-şi ajuta clienţii aflaţi în dificultate în această perioadă, sprijinind repornirea economiei româneşti. Astfel, mai mulţi asigurători au renegociat contractele cu clienţii, au reeşalonat plata primelor şi au acordat perioade de graţie, au inclus riscul de COVID-19 în asigurările de viaţă şi de sănătate, demonstrând astfel flexibilitate şi atenţie la nevoile clienţilor. Companiile de asigurări vor continua să facă acest lucru, deoarece suntem cu toţii parte a unui mecanism şi doar împreună putem ajuta economia să îşi revină”, a mai spus Adrian Marin.
    Din punctul de vedere al adaptării la noile condiţii impuse de autorităţi, toate companiile au fost nevoite să implementeze, într-o perioadă foarte scurtă de timp, metode şi soluţii digitale care să poată susţine atât activitatea societăţii, cât şi protecţia angajaţilor şI clienţilor.
    „Adaptarea la regulile de distanţare socială a fost, pentru noi, una fără sincope, toate procesele derulându-se cu succes de la distanţă. Astfel, am înregistrat o creştere exponenţială a utilizării instrumentelor de plată electronică de către clienţi. De la declararea stării de urgenţă, plăţile realizate online prin intermediul site-ului s-au multiplicat de 4-5 ori, de la o lună la alta. De asemenea, în luna aprilie, majoritatea covărşitoare a inspecţiilor de risc pentru poliţele Casco s-au realizat online, de către clienţi, de altfel ca şi întreg procesul de daună”, a explicat şeful Asirom.
    Cristian Ionescu a mai spus că tendinţa susţinută de digitalizare a întregului proces de despăgubire a contribuit la reducerea timpilor de lichidare a dosarelor RCA şi Casco. Toate etapele, începând cu notificarea online, continuând cu auto-constatarea, transmiterea electronică a tuturor documentelor şi acceptarea pe bază de semnătură electronică şi plata direct în cont a despăgubirii, au funcţionat foarte bine. Astfel, în luna aprilie, peste 90% din dosarele de daună auto înregistrate de Asirom au fost lichidate electronic.
    Perioada stării de urgenţă impusă ca urmare a pandemiei de COVID-19 a limitat deplasările tuturor persoanelor. Astfel, lunile de situaţie de urgenţă au redus volumul daunelor, susţine Paul Swoboda, dar nu au rezolvat problemele pe termen lung.
    „Piaţa asigurărilor RCA din România, înainte de criză, era caracterizată de o rată a daunelor nesustenabilă şi mult mai mare faţă de cea de pe alte pieţe europene. Desigur, lunile de situaţie de urgenţă au redus volumul daunelor, dar aceasta va ajuta piaţa să aducă rata daunelor la un nivel normal doar pe termen scurt, fără a rezolva şi pe termen lung problemele existente”, a explicat directorul general al Grawe.
    În acelaşi timp, preşedintele UNSAR consideră că este posibil ca în perioada stării de urgenţă frecvenţa accidentelor auto să fi scăzut, însă nu se poate spune acelaşi lucru şi despre severitatea acestora.
    „Să nu uităm că un trafic ceva mai lejer a permis dezvoltarea de viteze mai mari, deci şi accidente cu o dinamică mai accentuată. Aceasta nu înseamnă însă că, brusc, după o lună şi jumătate, a dispărut presiunea daunalităţii din piaţa asigurărilor. Pe majoritatea segmentelor pieţei, daunele au continuat să se producă, iar pe unele linii au potenţial să crească, exemple fiind asigurările care acoperă riscul de şomaj sau asigurările de credite comerciale”, a explicat Adrian Marin. Preşedintele UNSAR a mai spus că vânzările pe segmentul Casco au fost influenţate de restricţiile impuse de starea de urgenţă, când a scăzut semnificativ numărul maşinilor noi înmatriculate. „Astfel, datele APIA arată că înmatriculările de autoturisme noi în România au scăzut în aprilie 2020 cu 50% faţă de aprilie 2019, până la 4.321 unităţi. Acest lucru se va resimţi în mod direct şi în piaţa asigurărilor CASCO, dar şi pe RCA.”
    Primele trei luni din anul 2020 au adus în piaţa asigurărilor un volum al subscrierilor de 2,98 mld. lei, cu 10% mai mult faţă de perioada similară a anului trecut. Segmentul asigurărilor generale a crescut cu 10% în primul trimestru din 2020, până la 2,35 de miliarde de lei, în timp ce asigurările de viaţă au ajuns la o valoare de 626 mil. lei, cu 9% mai mult faţă de primul trimestru din 2019, potrivit datelor preliminare ale ASF.
    Rezultatele pozitive înregistrate în piaţa asigurărilor în primul trimestru din 2020 au fost posibile pentru că starea de urgenţă a fost decretată pe 16 martie, a doua jumătate a ultimei luni din trimestru.

  • Cum au reuşit două tinere de doar 21 de ani să transforme una dintre cele mai mari nevoi ale femeilor într-o afacere chiar în perioada pandemiei

    La doar 21 de ani, Daniela Pădurariu şi Raluca Enache au renunţat la opţiunea studiilor în străinătate pentru a pune bazele unei afaceri în România. Aşa au lansat în doar câteva luni un business numai bun pentru vremuri de pandemie, care ar putea să schimbe însă şi viitorul industriei locale a serviciilor de înfrumuseţare. 

    Mai exact, cele două tinere au creat o platformă care le reuneşte pe clientele dornice de servicii de înfrumuseţare la domiciliu cu profesioniştii care pot să le ofere. Lansate pe 25 mai, serviciile Glow2Go sunt disponibile în prezent în sectoarele 1 şi 2 ale Capitalei. Firma funcţionează deocamdată prin intermediul unui website, dar planurile celor două tinere sunt structurate ca la carte şi prevăd ca în mai puţin de trei ani serviciul să fie disponibil la nivel naţional.

    Cele două tinere sunt colege la The Entrepreneurship Academy, prima facultate de antreprenoriat din România, iar faptul că s-au înţeles bine le-a ajutat să ducă mai departe o idee căreia Ralucăi Enache îi venise încă din primul an de facultate.
    A contat şi faptul că facultatea le permite vizite în străinătate, iar la ultima vizită de acest tip, care s-a desfăşurat timp de o lună în Cape Town (Africa), au văzut un business similar, care le-a dat ideea că trebuie să îşi ducă mai departe proiectul pe piaţa locală. „Când am văzut cât de bine a prins acolo am spus că e imposibil să nu prindă şi în România”, a spus Daniela Pădurariu. Au sesizat această nevoie şi din proprie experienţă şi-au propus să verifice acest lucru şi printr-o cercetare de piaţă, realizată în rândul a 500 de femei din Capitală, care nu a făcut decât să le confirme planul de business.

    Între vizita din Cape Town şi lansarea businessului s-a scurs mai puţin de un an: chiar dacă au lansat platforma la câteva zile după ieşirea din starea de urgenţă, spun că oamenii preferă în continuare alternativa serviciilor de înfrumuseţare la domiciliu datorită sentimentului de siguranţă pe care îl oferă vizita unei singure persoane acasă, echipată cu mască, dezinfectanţi şi mănuşi, în detrimentul vizitei la salon, unde clienţii poate nu au un control atât de bun asupra situaţiei.
    Deocamdată, platforma lor conectează freelanceri din domeniu – manichiură, pedichiură, machiaj, masaj şi urmează să lanseze şi aria de coafor. Plănuiesc să se extindă însă şi în parteneriate cu saloane. Glow2Go a început să funcţioneze pe 25 mai cu 10 experţi, iar acum au ajuns la 13, toţi freelanceri.

    Monetizarea afacerii se face prin intermediul unui comision perceput de platforma lor, de 30% din suma plătită de client. În ceea ce priveşte preţurile, cele două tinere oferă exemplul unui  masaj de relaxare, care  costă 125 lei, unul terapeutic, 140 de lei, manichiură semipermanentă 95 de lei. „Preţurile sunt cu 10-20 de lei mai mari decât la salon. Când am făcut cercetarea, am construit preţurile ca să fie situate undeva între cele ale unui salon mediu şi ale unuia de lux”, explică cele două tinere.

    În primele două săptămâni de la lansare aveau deja 20 de servicii rezervate prin site-ul lor şi spun că  „chiar nu ne aşteptam la asta – am văzut că este cerere, că se poate şi am primit feedback pozitiv la clienţi”. În interval de o lună şi-au propus să ajungă la 100 de comenzi, iar până la finalul lunii august vor să ajungă la 300 de comenzi, respectiv 3 comenzi pe zi.

    Planurile lor pe termen scurt includ lansarea unei divizii de coafor, cât şi extinderea în celelalte sectoare ale Capitalei, iar până la finalul anului să ajungă până la mininum 1.400 de clienţi.

    Iar dacă până acum au investit în business între 3.000 şi 5.000 de euro, spun că pentru a dezvolta proiectul în continuare ar avea nevoie de o investiţie de 60.000 de euro, bani care ar fi direcţionaţi înspre construirea unei aplicaţii performante, dar şi în acoperirea costurilor de marketing timp de un an.
    În ceea ce priveşte atracţia celor două tinere pentru antreprenoriat, Daniela Pădurariu spune că a cochetat cu businessul încă din copilărie, când vindea diverse lucruri. Apoi, în primul an de facultate a lansat şi un site unde vindea ii româneşti. Colega ei de business, Raluca Enache, a moştenit pasiunea antreprenorială din familie – ambii săi părinţi fiind antreprenori.
    Chiar dacă cele două tinere au avut şi posibilitatea de a pleca la studii în străinătate (Daniela a fost acceptată, printre altele, şi la King’s College în Anglia şi era pregătită să plece), faptul că au avut o alternativă în România le-a motivat să rămână. „Am realizat că îmi doresc foarte mult să fac ceva care să crească în România, să reuşesc aici şi să dezvolt ceva în ţară care să fie benefic pentru oamenii de aici. În plus, aici există piaţă pentru multe lucruri care pot fi aduse din alte pieţe. Cumva în afară erau mai puţine posibilităţi”, spune Daniela.
    Cum se face business în România la 21 de ani? „Sunt foarte multe oportunităţi – multă lume ne ajută fiindcă ne văd atât de motivate să facem ceva la în jur de 20 şi ceva de ani”, adaugă ea.
    Raluca Enache spune că cel mai dificil în dezvoltarea afacerii lor a fost până acum să selecteze profesioniştii care să fie prezenţi pe platformă – au organizat peste 100 de interviuri pentru a găsi persoanele potrivite: „Realizez acum că este foarte greu să lansezi un marketplace, trebuie să ai grijă şi de aria de clienţi, şi de aria de profesionişti în egală măsură”.
    În selecţia lor au contat atât modul în care candidaţii îşi făceau treaba, cât şi felul în care comunicau, partea de soft skills – „Este important în situaţia unui business în care persoana respectivă vine la domiciliul tău”. Spre exemplu, cei care au venit la interviu exclusiv din cauză că se aflau în şomaj tehnic, situaţie în care se găseau mulţi dintre specialiştii în industrie în lunile anterioare, au şi renunţat pe parcurs – „Unii sunt angajaţi şi la saloane, dar fac acest lucru în plus. Nu trebuie să nu ai un job, poţi să câştigi venituri suplimentare astfel”.
    Întrebate ce i-ar sfătui pe tinerii asemeni lor, cele două spun: „Să aibă încredere în tot ceea ce fac şi să pună suflet în ceea ce fac – trebuie să fie foarte motivaţi şi să nu renunţe imediat atunci când dau de un obstacol. Trebuie să facă tot posibilul să treacă peste orice obstacol şi să muncească mult”, a spus Raluca Enache. Iar colega sa de business insistă ca domeniul în care aleg să îşi dezvolte activitatea sau un business să fie unul pe placul lor: „Eu le-aş spune să facă totul cu pasiune, ştiu că sună a clişeu, dar dacă îţi place ceea ce faci şi simţi că faci ceva valoros poţi muta munţii din loc, iar dacă e vorba de business, vârsta nu contează. Totul se poate, doar să încerci şi poţi să ajungi departe”.

  • Cine sunt româncele care au reuşit să dezvolte afaceri care vând acum produse în toată lumea

    Dacă întrebi o femeie, garderoba perfectă este cea cu multe – cât mai multe – piese în colecţie, infinite variante din care să poată alege, dar din care, cu siguranţă, la un moment dat, nu va găsi nimic potrivit pentru locul în care trebuie să meargă. Pentru un bărbat însă, cel mai adesea, garderoba ideală este cea care cuprinde un tricou sau o cămaşă curate, dar nu neapărat călcate, şi este mai mult decât suficient. Oricum ar fi, este evident că hainele sunt un element necesar, indiferent de cât de abundentă este oferta. Aşa au considerat şi micii antreprenori care au pornit, de la zero, afaceri şi branduri de haine „made in Ro”.

    Dacă tot am adus vorba de doamne, nu există nicio îndoială că un dressing ofertant nu poate să ducă lipsă de rochii. Roserry este un brand care tocmai astfel se prezintă, cu rochii de ocazie sau de zi, de aproape şase ani. Carmen Dascălu a dat naştere acestui business în 2014, vrând astfel să-şi ducă mai departe pasiunea alimentată în copilărie de bunica ei, de profesie croitoreasă. În şase ani, peste 40.000 de rochii au ieşit din atelierul lui Carmen.

    Roserry a pornit cu importul a 700 de rochii cu imprimeu pentru plajă, vândute în sistem de consignaţie. Ulterior, Carmen Dascălu a deschis un magazin online şi nu a durat mult până când a demarat producţia în propriul atelier, în Bucureşti.
    „Prima colecţie făcută în propriul atelier a fost de rochii de ocazie, pentru că ultimul meu job era legat de optimizarea motoarelor de căutare pentru Google şi atunci am observat că există o cerere foarte mare pentru rochii de ocazie, iar oferta era redusă. Aşa că am mers pe direcţia aceasta”, îşi aminteşte Carmen Dascălu.

    De atunci, a făcut rochii de mireasă şi rochii de cununie, rochii fit-to-measure şi, în general, rochii pentru toate gusturile, în serii mici, de maximum 30 de bucăţi pe model. Momentan, focusul este pe vânzările în România, însă Carmen a tatonat deja şi piaţa americană.

    Maşina de cusut a copilăriei

    Tot pentru femei şi tot din 2014 este şi brandul Couture de Marie, creat de antreprenoarea Claudia Ioniţă. Lăsând în urmă jobul din domeniul vânzărilor, ea a investit în câteva maşini de cusut pe care le-a instalat în sufragerie.
    „Un an am lucrat în sufragerie. Am chemat-o pe mama de la Focşani şi ea a fost primul meu angajat cu care am pornit la drum”, povestea Claudia Ioniţă la emisiunea online ZF Afaceri de la zero.

    În 2015 şi-a mutat atelierul şi a dublat numărul de angajaţi, aşadar a mai recrutat un om alături de care a început să facă de la zero colecţii de haine. Treptat, a dezvoltat segmentul de custom made şi a început să lucreze pe comandă. Materialele pentru haine vin de la furnizori locali, care importă din afara ţării. În medie, circa cinci produse sunt create pe zi în atelier în cazul celor de serie, iar produsele realizate pe comandă sunt făcute în circa două zile, în funcţie de complexitatea modelului.
    Şi în cazul ei, pasiunea tot din copilărie a prins rădăcini, pentru că mama Claudiei Ioniţă este croitoreasă, aşa că maşina de cusut, aţele şi acele erau pretutindeni la ea acasă. Acum atelierul de producţie se află într-un spaţiu mai mare, iar creaţiile sunt expuse într-un showroom pe bulevardul Dacia din Capitală.

    Accesoriul primordial al verii

    Este însă vară, aşa că ce element vestimentar este mai popular acum decât costumul de baie? Noire este un astfel de brand românesc, conceput de Raluca Toma. Pasionată de călătorii, de vacanţe în destinaţii exotice şi atentă la noile tendinţe în materie de costume de baie, Raluca Toma a părăsit în 2015 industria bancară pentru a porni de la zero brandul de costume de baie Noire Swimwear, anume ales astfel încât să aibă şi rezonanţă internaţională.
    „Am realizat primul costum de baie în 2015, când am şi hotărât să creez brandul Noire în urma unei vacanţe. Am văzut un costum de baie într-o revistă în Thailanda, mi-a plăcut modelul, era ceva inedit, iar când am ajuns acasă am început să produc şi eu”, spune Raluca Toma.

    Deşi piaţa principală de desfacere rămâne România, ea are zilnic comenzi intenaţionale. Fără nicio îndoială, vara este cea mai aglomerată perioadă pentru businessul ei, însă nici iarna maşinile de cusut nu iau pauză, pentru că sunt destui cei care pleacă în destinaţii calde, unde costumul de baie este un „must”. Cum însă atunci oferta de astfel de accesorii în magazine este aproape inexistentă, magazinul online Noire se transformă într-o soluţie.

    O chestiune de etichetă

    Pentru Alina Rachieru, cămaşa a fost produsul-vedetă pe care şi l-a ales pentru a începe, ca mulţi alţii, o afacere de la zero. Fostă corporatistă în domeniul bancar, ea a creat Pineberry, un brand de cămăşi inspirat tocmai de ţinuta ei de zi cu zi din vremurile în care mergea la bancă. „Povestea Pineberry a început în 2010, când eu intrasem în concediu de creştere a copilului”, îşi aminteşte Alina.

    Familia soţului ei avea o fabrică de cămăşi la Olteniţa, iar colegele de birou ale Alinei Rachieru erau de fiecare dată fascinate de articolele vestimentare cu care se prezenta la serviciu. Producţia fabricii pleca însă la export în cea mai mare parte, astfel că Alina a decis să creeze o colecţie şi pentru piaţa locală. Mai exact, pentru propriile colege.

    În timp, producţia de cămăşi a luat locul jobului din bancă şi Alina Rachieru a ajuns să vândă câteva mii de produse anual – atât cămăşi propriu-zise, cât şi rochii tip cămaşă. Din 2019, cămăşile Pineberry se pot cumpăra şi dintr-un magazin deschis în centrul comercial Bucureşti Mall, iar planul Alinei Rachieru este să mai inaugureze un punct de desfacere şi în provincie.

    În plus, ea vrea să se extindă şi peste graniţe, un obiectiv pentru care a făcut deja primii paşi, listându-şi cămăşile Pineberry într-un magazin online cu deschidere către piaţa din Marea Britanie.

    De vreme rea
    Pentru vremurile reci, alţi antreprenori autohtoni au creat o afacere care să ţină de cald. Pe numele lui Merinito, businessul Danei Agap şi al lui Adrian Duţă constă în producţia de îmbrăcăminte din lână merinos. Povestea începea în 2014.
    Astăzi, hainele Merinito – care cuprind produse sport şi casual, lenjerie, produse pentru copii, dar şi accesorii – ajung la clienţii din România, însă şi într-un depozit din Graz, Austria, de unde pleacă spre clienţii din Europa.
    Lâna, materia primă pentru produse, vine de la oi din Australia şi Noua Zeelandă, iar producţia este externalizată, de designul produselor ocupându-se însă echipa Merinito.
    „Am încercat mereu o optimizare a producţiei astfel încât să fim eficienţi şi să venim pe piaţă cu un produs de calitate la un preţ bun”, spunea Dana Agap pentru Afaceri de la zero.


    Dana Agap. Hainele Merinito ajung la clienţii din România, însă şi într-un depozit din Graz, Austria, de unde pleacă spre clienţii din Europa.


    Alina Rachieru. Din 2019, cămăşile Pineberry se pot cumpăra şi dintr-un magazin deschis în centrul comercial Bucureşti Mall.


    Claudia Ioniţă. Materialele pentru hainele sub brandul Couture de Marie vin de la furnizori locali, care importă din afara ţării.


    Carmen Dascălu. Roserry a pornit cu importul a 700 de rochii cu imprimeu pentru plajă, vândute în sistem de consignaţie.


    Raluca Toma. Brandul de costume de baie Noire Swimwear a fost anume ales astfel încât să aibă şi rezonanţă internaţională.

  • Antreprenoarea care a construit de la zero o afacere de milioane de euro şi îşi vinde astăzi produsele fabricate în România în peste 50 de ţări

    „Cred că un lider există în primul rând prin valorile lui şi prin ce poate construi în echipă, poate o femeie este mai sensibilă şi exagerat de responsabilă. Pe plan extern, în relaţiile cu clienţii, m-a ajutat că sunt femeie, am avut un capital de încredere în plus. Veneam dintr-o ţară cu grad mare de risc şi am obţinut totuşi credite de milioane de euro.”

    Doina Cepalis deţine grupul de firme Te-Rox, ce produce scaune auto pentru copii, cea mai mare parte a businessului mergând la export. Scaunul auto pentru copii a purtat-o pe Doina Cepalis din nordul Moldovei în toată lumea: produsele made in Romania ajung astăzi în peste 50 de ţări. Grupul Te-Rox este format din trei companii ce administrează un total de patru unităţi de producţie în trei judeţe, Neamţ, Iaşi şi Botoşani.

    „Dacă sunt întrebată deseori dacă m-a ajutat în business faptul că sunt femeie, pot să spun că o dată m-a ajutat – am plâns, iar poliţia municipiului s-a deschis special pentru mine ca să-mi reînnoiesc buletinul”, spunea anterior Doina Cepalis, despre licitaţia prin care avea să cumpere prima sa fabrică. Ea vrea să lase afacerea moştenire familiei şi a implicat-o deja pe fiica ei în businessul de producţie şi retail online. Conform ZF, anul trecut au existat unele discuţii referitoare la atragerea unui partener minoritar alături de care să continue dezvoltarea grupului, însă fără să cedeze controlul asupra afacerii.

    Profilul Doinei Cepalis a apărut în anuarul 105 MANAGERI DE TOP, publicat în luna martie de Business MAGAZIN.

     

  • Cum să începi o afacere cu 300 de lei şi să ajungi la venituri de peste 1 milion de euro

    Pentru Viorel Piperea, perspectiva unei vieţi „la indigo”, cu o traiectorie prestabilită şi influenţată de părinţi şi societate, nu a fost o opţiune. De aceea, a hotărât să îşi înceapă o carieră influenţată doar de propriile greşeli şi decizii, ca antreprenor. Astăzi, businessul său, început cu o sumă modestă, de 300 de lei, se îndreaptă spre venituri de 1,5 milioane de euro.

    „La acel moment am ştiut că îmi doresc să fiu antreprenor, să îmi pot conduce viaţa după propriile reguli, să fiu stăpânul timpului meu şi să-mi dau voie să fac greşeli, din care să mă ridic, să învăţ şi să merg în continuare”, povesteşte Viorel Piperea, fondatorul companiei de amenajări interioare Elegance Decor, făcând referire la momentul în care a terminat de citit cartea „Rich Dad, Poor Dad” de Robert Kiyosaki, despre care spune că a fost cartea care l-a transformat în antreprenor. „Mi-a schimbat fundamental percepţia asupra banilor, asupra vieţii profesionale şi a itinerarului prestabilit de către părinţii mei – acela de a învăţa excelent, a obţine o slujbă bine plătită, a întemeia o familie, a lua o ipotecă pentru achiziţia unei case şi a munci toată viaţa pentru plata ratelor acesteia, definiţia perfectă a cursei şobolanului, enunţată de Robert Kiyosaki în cartea sa.”

    Ideea fondării businessului i-a venit „din dorinţa de a aduce fericire în casele oamenilor prin sentimentul unic de acasă”, iar studiile din domeniul construcţiilor civile combinate cu informaţiile dobândite în managementul organizaţional „au constituit fundamentul perfect pentru crearea şi dezvoltarea afacerii actuale”, spune antreprenorul.

    A pornit astfel la drum, în 2011, cu doar 300 de lei şi o maşină cumpărată la mâna a doua, primul sediu al noii sale afaceri fiind într-o garsonieră.În 2019, businessul a înregistrat o cifră de afaceri de 1,2 milioane de euro, în creştere cu 37% faţă de anul anterior. Procentual, 70% din venituri sunt acoperite de clienţi de pe segmentul B2B – magazine de profil, răspândite la nivelul întregii ţări, şi 30% de cel B2C. Dacă la începutul acestui an estimările echipei vizau o creştere de 15%, evoluţia vânzărilor din ultimele luni a determinat o schimbare de perspectivă: acum, Piperea se aşteaptă să înregistreze venituri de 1,5 milioane de euro, în creştere cu 25%. 

    Magazinul fizic Elegance Decor, cu o suprafaţă de 80 de metri pătraţi, a fost deschis în 2013, cu o investiţie iniţială de 2.000 de euro, bani folosiţi pentru crearea unui spaţiu de birouri şi o mică zonă de consiliere pentru clienţi. În anul 2016, cu ajutorul unei echipe profesioniste de arhitecţi, a transformat acest birou „într-un showroom elegant de amenajări interioare în care produsele sunt perfect integrate”, iar investiţia pentru această etapă a fost de aproximativ 20.000 de euro. Showroomul companiei este localizat în Bucureşti, în proximitatea parcului Carol.

    Din rândul dificultăţilor întâlnite în parcursul său ca antreprenor, Piperea spune că cea mai mare provocare a reprezentat-o sinergia între activităţile de management corelate şi cele de leadership. „O altă provocare o reprezintă procesul de scalare şi pârghiile prin care poţi operaţionaliza trecerea de la o firmă mică la una de mărime medie, în care urmărirea proceselor şi sistematizarea acestora joacă un rol cheie.”

    În prezent, echipa companiei este alcătuită din 12 angajaţi, împărtiţi în mai multe departamente precum vânzări, marketing, achiziţii şi logistică. „În perioada pandemiei, toată echipa şi-a desfăşurat activitatea de acasă, fapt ce a dus la creşterea eficienţei concomitent cu consolidarea spiritului de echipă, iar comunicarea între departamente a decurs în condiţii optime. Oamenii noştri au dat dovadă de un înalt grad de adaptabilitate în condiţii necunoscute, lucru constatat inclusiv prin vânzările în creştere înregistrate în perioada martie – mai 2020”, spune antreprenorul.

    Anual, businessul înregistrează o medie de 600 de clienţi, dintre care jumătate sunt clienţi persoane fizice, cu vârste cuprinse între 25 şi 55 de ani şi venituri medii spre ridicate, deopotrivă corporatişti, antreprenori şi liberi profesionişti. Procentual, femeile constituie aproximativ 70% din totalul clienţilor B2C. Principalii competitori ai Elegance Decor sunt, potrivit lui Piperea, magazinele de profil, specializate în comercializarea de produse home & deco, precum profiluri decorative de interior şi de faţadă, vopsea decorativă, tapet sau corpuri de iluminat.

    Portofoliul companiei cuprinde aproximativ 12.000 de produse şi, dacă înainte de pandemie cele mai căutate articole erau profilele decorative de interior şi cele de faţadă, în ultimele luni preferinţele clienţilor au vizat şi alte segmente: în paralel cu articolele din categoria de profile decorative de interior (plinte, cornişe pentru tavan, ancadramente), o creştere s-a putut observa şi pe categoriile de tapet, fototapet, panouri decorative 3D din diferite materiale (licheni, muşchi, lemn, trestie de zahăr) şi corpuri de iluminat.

    Cele mai mari vânzări au fost înregistrate în a doua jumătate a lunii aprilie, când valoarea coşului mediu a crescut cu aproximativ 30% faţă de o perioadă obişnuită, de la 500 la 650 de lei, iar din totalul comenzilor efectuate pe site-ul companiei, jumătate au fost plasate de clienţi noi, care „fac parte din categoria de public ce obişnuia să efectueze majoritatea achiziţiilor în magazinele fizice”. O evoluţie la fel de importantă a fost înregistrată de platforma online, unde vânzările au crescut cu 50% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

    Una din tendinţele remarcate de Piperea în ultimele luni este o preocupare mai mare şi alocarea unui timp mai îndelungat amenajării spaţiului de locuit şi a celui de lucru, dar şi faptul că în această perioadă 80% dintre comenzi au fost plătite cu cardul.

    În ceea ce priveşte bugetele planificate pentru următoarea perioadă, antreprenorul spune că momentan este precaut în iniţierea unor noi investiţii, pe fondul impactului „greu de estimat, cu efect întârziat, atât la nivel naţional cât şi internaţional” al pandemiei. Pentru anul acesta, investiţiile reajustate se ridică la aproximativ 50.000 de euro, sume ce vor fi preponderent investite în implementarea ERP-ului (sistemul de planificare a resurselor) companiei, demarat în 2019 şi pus pe pauză din cauza schimbărilor survenite în ultimele trei luni, precum şi în dezvoltarea echipei, a magazinului online şi „popularea acestuia cu mai multe game de produse destinate amenajărilor interioare”.

    În opinia lui Piperea, perioada aceasta a reprezentat un bun catalizator, care l-a ghidat în a face trecerea de la un stil de management directiv către unul participativ, centrarea fiind pe omogenizarea echipei precum şi pe susţinerea şi punerea în practică a ideilor venite în urma sesiunilor de brainstorming. „În perioada pandemiei mi s-a întărit convingerea că investiţia în online este un business sigur şi de viitor, cu potenţial mare de a depăşi în curând retailul tradiţional”, încheie el.