BusinessMagazin

Tag: cetateni

  • GHIDUL ALEGĂTORULUI. Câţi alegători votează, câte secţii de votare avem şi cum arată buletinul de vot

    Raportările anterioare indicau 18.296.567 cetăţeni români cu drept de vot înscrişi în listele electorale permanente la data de 14 octombrie. Potrivit AEP, diferenţa a apărut ca urmare a operaţiunilor curente efectuate de primari în registrul electoral aferent localităţilor conduse de aceştia şi a importurilor de date programate de la Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor din cadrul MAI.

    Procesul de votare la scrutinul pentru alegerea preşedintelui României a început în afara ţării la secţia de votare organizată în Noua Zeelandă (Auckland), sâmbătă la ora 20.00, ora României, având în vedere diferenţa de fus orar. Următoarele secţii care se vor deschide la ora 22.00, ora României, sunt cele din Australia (Canberra, Sydney, Brisbane, Melbourne).

    În România, urnele se deschid duminică, 2 noiembrie, la ora 7.00 şi se vor închide la ora 21.00.

    Un număr de 18.550 secţii de vot vor fi organizate în toată ţara, 1.245 secţii în Bucureşti, iar 294 secţii pentru cetăţenii români aflaţi în afara României.

    Ordinea candidaţilor pe buletinul de vot a fost stabilită de Biroul Electoral Central, prin tragere la sorţi. Alegătorii vor găsi candidaţii înscrişi astfel:

    1.Kelemen Hunor (UDMR)

    2.Klaus-WERNER Iohannis (ACL-PNL-PDL)

    3.Cristian-Dan Diaconescu (PP-DD)

    4.Victor-Viorel Ponta (PSD-UNPR-PC)

    5.William Gabriel Brînză (PER)

    6.Elena-Gabriela Udrea (PMP)

    7.Mirel-Mircea Amariţei (Prodemo)

    8.Teodor-Viorel Meleşcanu – independent

    9.Gheorghe Funar – independent

    10.Zsolt Szilagyi (PPMT)

    11.Monica-Luiza Macovei – independent

    12.Constantin Rotaru (PAS)

    13.Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu – independent

    14.Corneliu Vadim-Tudor (PRM).

    Vezi aici cum arată un buletin de vot: http://www.bec2014.ro/wp-content/uploads/2014/10/Specimen-BV.pdf

  • De ţinut minte. Cifrele săptămânii

    8,4 mld. euro
    suma pe care România ar putea s-o obţină din vânzarea acţiunilor la cele mai importante companii de stat, acoperind 6,3% din datoria publică, potrivit unui studiu al Institutului de cercetare Economică din Austria

    945 mil. euro
    deficitul contului curent al balanţei de plăţi pe primele opt luni, comparativ cu 489 mil. euro în aceeaşi perioadă a anului 2013

    1,8%
    scăderea la 31 august a datoriei externe pe termen lung, la 77,4 mld. euro (80% din totalul datoriei externe) faţă de nivelul de la 31 decembrie 2013

    5,8%
    cu atât a scăzut producţia industrială a Ungariei în august faţă de iulie, cea mai mare din UE, urmată în amploare de scăderile din Germania (4,3%) şi Croaţia (-4,1%)

    0,8%
    scăderea producţiei industriale în UE în august faţă de aceeaşi lună a anului trecut (pentru zona euro, scăderea a fost de 1,9%), în timp ce faţă de iulie 2014 scăderea a fost de 1,4% (1,8% pentru zona euro)

  • Cum curăţăm România: cetăţenii să înţeleagă că salubritatea costă, iar autorităţile locale să asigure infrastructura

    Cetăţenii sunt deschişi colectării selective a deşeurilor, însă sunt descurajaţi de lipsa infrastructurii, iar autorităţile locale nu se implică. Soluţia este ca populaţia să-şi asume costurile eliminării ecologice a deşeurilor, iar autoritatea să încurajeze dezvoltarea sistemului prin taxarea depozitării gunoiului şi eliminarea tomberoanelor din blocuri, au fost concluziile conferinţei „Cum curăţăm România?“, organizată ieri de ZF.

    „Implicarea autorităţilor publice este slabă. Există alte preocupări“, a afirmat Valentin Negoiţă, preşedinte al asociaţiei Ecotic, care se ocupă cu gestionarea deşeurilor de produse electrice şi electronice.

    „După căldură (termoficare – n. red.), gunoiul e a doua armă politică îndreptată împotriva pro­priu­lui popor, folosită în interese politice. Nimeni din ţară nu are puterea, răspunderea, faţă de acest sis­tem“, a spus şi Radu Opaina, fondator al Federaţiei Asociaţiilor de Proprietari din România (FAPR).

    Decalajul dintre statele vestice şi România la capitolul gestiune a deşeurilor este imens. Mai puţin de 3% din „gunoaiele“ generate de români sunt colectate selectiv, potrivit unui studiu realizat anul trecut de asociaţia Eco-Rom Ambalaje. În statele din vest procentul trece de 80%. Mult mai puţine deşeuri sunt reciclate în România, în jur de 7% potrivit estimărilor din piaţă, deşi ţinta naţio­nală care trebuie atinsă în 2020 este ca 50% din totalul deşeurilor să fie reciclate. Pentru 2030, Comisia Europeană a propus o ţintă şi mai ambiţioasă, de 80% reciclare.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • MAE: Încă 19 cetăţeni români şi membri de familie ai acestora, repatriaţi din Fâşia Gaza

     Este cea de-a doua operaţiune de evacuare a cetăţenilor români de la momentul declanşării conflictului din regiune.

    La solicitarea autorităţilor de la Budapesta, împreună cu grupul de cetăţeni români, a fost evacuat şi repatriat şi un cetăţean maghiar, precizează MAE.

    Costurile întregii operaţiuni de evacuare au fost suportate din bugetul Ministerului Afacerilor Externe.

    În sprijinul demersurilor de asistenţă consulară la faţa locului, din Centrala MAE au fost retrimise la Tel Aviv şi Amman două echipe mobile consulare.

    Misiunile diplomatice ale României din zonă au acordat, de la declanşarea crizei, sprijin şi asistenţă consulară cetăţenilor români şi membrilor familiilor acestora care au solicitat evacuarea din zona de conflict şi repatrierea.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Traficul aerian redirecţionat spre România a crescut după tragedia din Ucraina

    Ministerul Transporturilor precizează că, în condiţii normale de trafic, luând ca exemplu anul 2013, media aeronavelor pentru care regia asigură servicii de trafic aerian, pe o perioadă de 24 de ore, este de 2.000 – 2.200, pe perioada verii şi 1.600 – 1.800, pe perioada iernii.

    Având în vedere recentele evenimente din Ucraina legate de posibilul pericol în care se pot afla aeronavele civile care survolează spaţiul aerian al Ucrainei, Autoritatea Aeronautică Civilă Română a recomandat ca până când vor fi luate decizii la nivel internaţional privind utilizarea acestuia, toate aeronavele operate de către operatorii aerieni români să evite folosirea rutelor ce  traversează acest spaţiu aerian.

    În acelaşi timp, Ministerul Afacerilor Externe a recomandat cetăţenilor români să evite deplasările pe teritoriul Ucrainei, dacă acestea nu sunt necesare.

    Ministerul Afacerilor Externe îşi menţine recomandarea adresată cetăţenilor români, inclusiv reprezentanţilor mass-media, să nu se deplaseze pe teritoriul Peninsulei Crimeea.

    Totodată,  având în vedere situaţia din unele regiuni din estul şi sudul Ucrainei (Harkov, Doneţk, Nikolaiev, Lugansk şi Odessa), cetăţenii români sunt sfătuiţi să evite deplasările cu precădere în zonele sus-menţionate, dacă acestea nu sunt strict necesare.

    Cetăţenii români aflaţi în situaţii deosebite se pot adresa Ambasadei României la Kiev la numărul de urgenţă +380 93 6252717, Consulatului General al României la Cernăuţi la numărul de urgenţă +380 93 2709260 şi Consulatului General al României la Odesa la numărul de urgenţă +380 95 5412788.
     

  • Corlăţean: Nu exclud o nouă operaţiune de repatriere a românilor din Fâşia Gaza, dacă nu mai multe

     Corlăţean a amintit că pe 14 iulie s-a încheiat o operaţiune de repatriere a 84 de cetăţeni din zona Gaza, români în special, dintre care foarte mulţi copii şi o parte din ei soţi palestinieni, această operaţiune fiind extrem de dificilă, cu conflict în teren, după o cooperare remarcabilă cu Israelul şi cu autorităţile din Ramallah.

    Ministrul de Externe a afirmat că există mai multe noi solicitări de repatriere, într-un număr comparabil cu operaţiunea care a avut loc anterior, dar în grupuri diferite.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • MAE activează Celula de criză pentru a acorda asistenţă consulară românilor din Gaza

     Potrivit sursei citate, decizia a fost luată în contextul recentelor evoluţii de securitate din zonă.

    Acordarea de asistenţă consulară implică inclusiv eventuale plecări ale cetăţenilor români din Fâşia Gaza, care este, de câteva zile, ţinta unor raiduri aeriene israeliene în care şi-au pierdut viaţa cel puţin 64 de palestinieni, inclusiv civili.

    Membrii Celulei de criză, reprezentanţi MAE şi ai instituţiilor competente în domeniu monitorizează situaţia din zonă, sunt în contact permanent cu autorităţile locale şi efectuează toate demersurile pentru coordonarea activităţilor la faţa locului, precizează ministerul, adăugând că în această acţiune sunt implicate toate misiunile diplomatice şi consulare ale României din zonă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cinci măsuri care ar creşte economia cu 5% de la Daniel Ionescu, TotalSoft

    1. Informatizarea instituţiilor publice, unificarea bazelor de date, crearea unor interfeţe de acces tip self service către cetăţeni nu doar că ar da o imagine modernă României, dar ar duce la reduceri de costuri, a cozilor la ghişee fără precedent.

    2. Urgentarea dezvoltării infrastructurii rutiere şi modernizarea căilor de acces către o hartă a locurilor cheie din România.

    3. Susţinerea urgentă a unor sectoare strategice, ca dezvoltarea de surse alternative de energie nepoluantă, care ar limita dependenţa energetică într-un cadru geopolitic instabil la est. În aceeaşi notă, se creează o piaţă de maşini cu energie alternativă, nepoluantă. În alte state se instalează deja sisteme de inducţie magnetică în şosele sau pompe de alimentare cu energie.

    4. Susţinerea inteligenţei şi inovaţiei româneşti în sectoare ca IT-ul, sector în care România se clasează pe locul 3 în lume. Modernizarea învăţământului superior prin atragerea de mentorship din mediul privat (local sau pregătit în multinaţionalele prezente în România). Actualizarea programei şi a modului de predare actual.

    5. Finanţarea sau susţinerea (reducere de taxe/impozite) a start-up-urilor în domenii strategice cum ar fi IT-ul sau agricultura. Suport real în absorbţia de fonduri externe. Reducerea TVA-ului la 19%, scăderea dobânzilor la împrumuturi şi a numărului uriaş de taxe pentru a lăsa bani în piaţă pentru firme. Politicile fiscale ar trebui să reducă evaziunea fiscală, or până în prezent nu s-a înregistrat o scădere vizibilă a evaziunii fiscale.

     

  • Copilul geopolitic asistând la naşterea Omului Nou

    Scriam, prin noiembrie 2010, că în data de 11 a respectivei luni a izbcnit al treilea război mondial. Spuneam atunci că data am ales-o doar pentru relevanţa tabloidă, pentru că lupte importante fuseseră deja duse. Era, şi este, un război economic, diferit de cele purtate până acum – biete încrâncenări comerciale sau pe vreun petec de influenţă. Vorbim aici de o repoziţionare globală, pe fondul crizei, cu mişcări economice, politice şi sociale.

    De exemplu războiul ratingurilor: în iulie 2010 cea mai importantă agenţie de rating din China reducea ratingurile Statelor Unite, Marii Britanii, Germaniei şi Franţei de la categoria triplu A la AA, într-o mişcare caracterizată drept revoluţionară de către analiştii occidentali. La 26 septembrie, între prima şi a doua retrogradare a ratingului american, puternica Securities and Exchange Commission refuza să recunoască celor de la Dagong statutul de agenţie de rating naţională. La 4 noiembrie Dagong a recidivat şi reduce din nou ratingul american pentru datoria pe termen lung de la AA la A plus. Acum ratingul american este A minus, cu perspectivă negativă.

    Unora li s-or fi părând fleacuri asemena poziţionări, dar ele se traduc în bani, mereu. În bani buni. Şi au mai fost, şi sunt, războaiele valutelor (cea mai recentă mişcare a fost deprecierea yuanului de către banca centrală chineză, la finele lui februarie) sau resurselor naturale (de prisos să mai amintesc de gazele naturale ruseşti care îmi par, pentru europenii protejaţi de Van Rompuy, o armă mai puternică şi mai ameninţătoare decât tancurile. Iar recentul acord ruso-chinez, în valoare de 400 de miliarde de dolari, pentru export de gaze, semnat undeva la 4 dimineaţa, în ultimele ore ale vizitei preşedintelui Putin în China (de ce presiunea, graba aceasta?! Pentru că Putin avea ceva de demonstrat lumii), ar trebui să dea din nou de gândit.

    Dincolo de protecţionismul Comisiei Europene şi dincolo, de ascensiunea extremiştilor şi euroscepticilor în Parmamentul European, trebuie evidenţiat un lucru: faptul că se naşte o nouă lume, iar autorităţile europene par depăşite, scufundate în neputinţă economică şi imobilism geopolitic. Fără mare legătură cu subiectul, dar relevant, o să folosesc un exemplu dat de profesorul de economie Mario Fatas şi care se referă la modul de lucru al Băncii Centrale Europene. Fatas citează din cuvântările lui Mario Draghi despre pericolul inflaţiei: în octombrie 2013: “…and are ready to consider all available instruments”; noiembrie 2013: “…but there are a whole range of instruments that we can activate, if needed”; decembrie 2013: “…and are ready to consider all available instruments”; ianuarie 2014: “ …and to take further decisive action if required”; februarie 2014: “…and to take further decisive action if required”; martie 2014: “…and to take further decisive action if required”; aprilie 2014: “…and act swiftly if required”; mai 2014: “…and act swiftly, if required”. Este aceasta un soi de procrastinare: vin datele, sărim ameninţători, nu facem nimic pentru că nu sunt suficiente date, apar date suficiente care confirmă dar în loc de acţiune începe o nouă perioadă de aşteptare a următorului rând de date. Şi ciclul se reia.

    De câte ori nu aţi trăit sau simţit acest mod de a (nu) acţiona? Iar în timpul ăsta alţii chiar se mişcă.

    Ilustrez cu un Dali: “Copilul geopolitic asistând la naşterea Omului Nou”, pictat în 1943, în plin război mondial. Omul Nou se sprijină cumva pe Europa, dar se naşte, cu vărsarea de sânge de rigoare, din America. Mă întreb ce şi cum ar fi pictat Dali în aceste zile.

  • Planul Estoniei în cazul unei invazii ruse: toate datele oficiale vor fi salvate pe cloud

    Estonia este una dintre cele mai avansate ţări din punct de vedere al infrastructurii informatice: cetăţenii votează online, îşi plătesc taxele din faţa calculatorului iar oraşele oferă wi-fi gratuit chiar şi pe străzi, relatează quartz.com.

    Acest lucru aduce însă şi un pericol: vulnerabilitatea în faţa atacurilor cibernetice. În anul 2007, o serie de hackeri de origine rusă au atacat instituţiile vitale ale Estoniei: băncile, guvernul, presa. Atacurile au durat săptămâni bune şi au dus la o schimbare în atitudinea faţă de acest subiect.

    Evenimentele recente din Ucraina au stârnit discuţii referitoare la posibilitatea ca Rusia să îşi îndrepte atenţia către Estonia, astfel încât autorităţile caută formula ideală pentru a menţine sistemul de stat funcţional în cadrul unei invazii. Sistemul de cloud pare cea mai bună soluţie, după cum notează publicaţia Eesti Ekspress.

    Această măsură ar oferi o anumită siguranţă pentru estonieni, iar datele şi documentele ar putea fi salvate pe servere din Marea Britanie, Germania sau Olanda. Australia este o altă ţară cu care se duc, în acest moment, negocieri.