Tag: branduri

  • Ca sa stiti cine sunt: ce inseamna un rebranding reusit

    “Alevia 50%, Labormed 45%”. Socotelile ii apartin lui Stefan
    Liute, directorul de strategie al agentiei de branding Grapefruit,
    iar enumerarea contine exemple de proiecte de rebranding derulate
    de agentia pe care o conduce si rezultatele de dupa lansare.
    Masurarea acestor rezultate, in cazul de fata cu cat au crescut
    vanzarile firmelor in urmatorul an dupa rebranding, este foarte
    importanta, atat pentru companii, cat si pentru strategii de
    branding, pentru ca ele spun cel mai clar daca un proiect de acest
    gen a avut sau nu succes si daca banii investiti au fost aruncati
    sau nu pe fereastra.

    Despre derularea campaniilor de rebranding cu o frecventa atat
    de mare incat fenomenul s-a transformat in tendinta, BUSINESS
    Magazin a inceput sa vorbeasca inca de anul trecut si continuam si
    in 2010. Acum, nuantele repozitionarii de marca sunt chiar mai
    variate si se refera nu numai la modificarea imaginii in urma
    schimbarii actionarilor sau pentru a crea consumatorilor perceptia
    unei companii adaptate la conditii noi de piata, ci si la ce se
    intampla la nivel intern. Brandingul de angajator, asadar,
    reprezinta o preocupare la fel de actuala pentru unele companii din
    piata. “Explicatia este destul de simpla: companiile acestea vor
    sa-si pastreze talentele si sa se pregateasca pentru perioada
    iesirii din criza, cand vor reincepe proiectele de dezvoltare si
    pentru asta vor avea nevoie sa atraga oamenii cei mai buni din
    piata. Nu poti face acest lucru decat daca ai un brand de angajator
    puternic, pe care sa il construiesti si sa il mentii chiar si pe
    timp de criza”, spune Stefan Liute.

    Directorii de resurse umane confirma acest lucru si adauga chiar
    ca un brand puternic de angajator ajuta la mai mult decat atat.
    “Este foarte important in perioade precum cea de acum sa poti sa
    iti mentii angajatii motivati, sa vina la serviciu si sa fie
    intr-adevar implicati, nu sa astepte ora plecarii acasa sau sa
    caute sa se angajeze in alta parte”, spune Simona Popovici, noul
    director of rewards al grupului Coca-Cola Hellenic si fostul
    director de resurse umane al Coca-Cola HBC pentru Romania si
    Moldova.


    Cele mai vizibile sunt insa proiectele de branding sau
    rebranding adresate consumatorilor si interesant este si modul cum
    ele au ajutat in mod real marcile respective. Anul acesta au avut
    loc destul de multe campanii, in special in zona bunurilor de larg
    consum. Cel mai cunoscut este, poate, rebrandingul Zuzu, realizat
    de agentia Brand Tailors, care anul acesta a avut o activitate
    intensa pe segmentul de rebranding “alimentar” – alaturi de Zuzu, a
    redesenat ambalajele portofoliului de ciocolata Kandia, a finalizat
    al doilea rebranding pentru prajitura Magura, programul de
    rebranding pentru marca de snacks Star, precum si campaniile
    HapiHap si Raraul.

    De cele mai multe ori, companiile nu pleaca la drum cu asteptari
    iesite din comun, ci vor mai degraba sa-si consolideze pozitia in
    piata, sa fidelizeze cat mai multi consumatori si se declara
    multumite daca obtin chiar si cresteri mai mici de 5% in cota de
    piata sau vanzari. Asa a facut Raul Ciurtin, spre exemplu,
    presedintele Albalact, compania care produce Zuzu, atunci cand a
    decis sa schimbe celebrele pene de pe ambalajele Zuzu cu frunze si
    petale care sa duca gandul la originea naturala a produselor.
    Pentru asta a pus la bataie o jumatate de milion de euro anul
    acesta, iar tinta sa a vizat cresterea cotei de piata cu nu mai
    mult de 3% pana la sfarsitul anului. Pare putin si o miza mica
    pentru un buget atat de mare, insa intr-un climat competitiv precum
    cel de acum, chiar si astfel de cresteri marginale sunt binevenite.
    “Multe companii au vrut sa faca rebranding nu doar pentru a creste
    acum, ci si pentru a se asigura ca au un brand puternic atunci cand
    vor iesi din criza”, spune Beatrice Danis, managing partner al
    Brand Tailors.

    Exemplele prezentate insa la inceput de Stefan Liute arata ca in
    unele cazuri rebrandingul a avut un impact crucial asupra evolutiei
    companiilor. Un exemplu este producatorul de medicamente generice
    Labormed, care a trecut printr-un proces de rebranding dupa ce a
    fost preluat de fondul de investitii Advent. La acel moment,
    strategia Labormed a fost sa inceapa o crestere agresiva, realizata
    in special prin achizitii. Grapefruit au fost cei care i-au ajutat
    sa-si construiasca o noua identitate vizuala corporatista si de
    portofoliu, o arhitectura de brand, un nou website si o strategie
    de brand corporatist si de angajator. “Rezultatele au fost foarte
    clare: o crestere a cifrei de afaceri de 45% de la un an la altul
    si intarirea prezentei regionale prin cresterea exporturilor de la
    zero la 6% din productia totala”, precizeaza Liute.

  • Gfk: Marca de tara a Romaniei, printre ultimele in topul mondial

    Romania se situeaza in treimea inferioara a clasamentului celor
    50 de natiuni masurate, punctul forte al tarii fiind considerat
    capitolul guvernare, cu un scor bun pentru chestiuni referitoare la
    pace, securitate si protectia mediului inconjurator, potrivit
    studiului realizat de Gfk Roper Public Affairs & Corporate
    Communications, divizie a Gfk Custom Research North America. In
    schimb, exporturile reprezinta cea mai slaba componenta de imagine
    pentru Romania.

    In ansamblu, Romania are o marca de tara buna in randul tarilor
    latino-americane, insa mai slaba intre cele est-europene. Dupa SUA,
    in clasament urmeaza Germania (care a urcat un loc fata de 2009),
    Franta, Marea Britanie si Japonia.

    “Dupa ce anul trecut SUA a facut un salt pe prima pozitie in
    clasament, lucru care a fost stimulat de alegerea presedintelui
    Obama, peisajul reputatiei tarilor din top 20 a ramas relativ
    stabil”, spune Simon Anholt, fondatorul NBI şi consultant
    independent pentru mai mult de 12 guverne naţionale din întreaga
    lume care a participat la realizarea Indicelui Marcilor de }ara.
    “Cu toate acestea, climatul economic nesigur la nivel mondial,
    combinat cu planurile de salvare financiara, dezastrele naturale si
    framântarile civile au creat unele schimbari interesante, in
    special in rândul natiunilor Europei de sud”.

    Pozitionarea in clasament n-ar trebui sa fie totusi
    surprinzatoare. Romanii n-au excelat niciodata in construirea unor
    marci puternice si doar cateva zeci de nume autohtone au o
    rezonanta clara in urechea consumatorului, ca sa nu mai spunem ca
    cele care au trecut de granitele tarii pot fi numarate pe
    degete.

  • Metamorfoza Cocor: de la magazinul cu cele mai bune cojoace si covoare la mallul brandurilor romanesti

    Compania Cocor Bucuresti, care a investit circa 25 de milioane
    de euro in renovarea, modernizarea si extinderea suprafetei
    inchiriabile la 10.000 de metri patrati din Cocor, a anuntat ca
    vanzarile prognozate ale magazinelor pentru primul an de la
    deschidere se ridica la 50 de milioane de euro, in prezent gradul
    de ocupare fiind de 85%.

    Dan Barbulescu, presedintele Cocor, spune ca nivelul mediu al
    chiriei este de 50 de euro pe metru patrat fara TVA, nivel
    confirmat si de chiriasi. Sunt de asemenea magazine care platesc o
    chirie procentuala, intre 8% din cifra de afaceri, in cazul
    magazinelor de bijuterii sau cosmetice pana la 25%-30% in cazul
    designerilor romani, potrivit lui Barbulescu.

    Detalii pe
    www.zf.ro
    .

  • Vezi aici cele mai mediatizate branduri romanesti (GALERIE FOTO)


    Diferentele dintre clasamentul celor mai puternice branduri
    romanesti, realizat recent de Unlock si revista Biz, si topul celor
    mai mediatizate branduri romanesti arata ca uneori, nu doar numarul
    de aparitii in presa, ci si vechimea sau renumele unui brand
    reprezinta criterii la fel de importante pentru a atrage
    clientii.

    Potrivit unei cercetari recente realizate de MediaIQ,
    clasamentul celor mai mediatizate branduri romanesti include nume
    cunoscute din domeniul financiar-bancar, auto, energie, media si
    industria bunurilor de larg consum. Monitorizarea MediaIQ a fost
    realizata in perioada 15 martie – 9 septembrie 2010 si a inclus 780
    de surse media (bloguri, agentii de presa, site-uri generaliste,
    dar si specializate, variantele online ale celor mai importante
    publicatii nationale si locale, dar si ale principalelor posturi de
    televiziune). Zonele de interes pe baza carora MediaIQ a facut
    monitorizarea includ domenii precum administratie, politica,
    imobiliare, finante, auto sau media.

  • Vezi aici topul celor mai puternice branduri din Romania (GALERIE FOTO)


    Multi specialisti in imagine spun ca romanii nu au fost foarte
    abili in crearea de branduri puternice. Cu toate acestea,
    consumatorii au preferinte clar si in aceasta zona, chiar daca, de
    multe ori, concurenta cu brandurile internationale este extrem de
    dura.

  • Revista presei economice din Romania

    In Capitala, pretul garsonierelor a inregistrat un
    declin semnificativ, de 10,1%, fata de luna
    august a anului precedent, scrie Gandul: pentru un metru
    patrat dintr-o locuinta cu o singura camera, proprietarii solicita
    1.231 de euro. Activele fondurilor de investitii ating un nou
    maxim, ajungand in luna august la un nivel istoric de 5,164
    miliarde de lei, suma cu aproape 50% mai mare decat la finele
    anului trecut.

    Despre oferta de joburi pe timp de criza scrie
    Evenimentul Zilei, notand ca tinerii au la dispozitie sute
    de posturi, platite si cu 600 de euro pe luna, la dispeceratele
    multinationalelor, in call-centere, iar pentru 6 lei pe ora, pot
    alege sa lucreze ca promoteri in marile magazine. Borsec, Dacia,
    ProTv, Dorna, Poiana, Timisoreana, Izvorul Minunilor, Cotnari,
    Ursus si BCR sunt primele zece nume clasate in topul celor mai
    puternice branduri romanesti.

    Hidroenergetica, viitorul
    campion energetic national, va construi 47 de noi hidrocentrale in urmatorii
    cinci-sapte ani – proiecte care necesita investitii de peste trei
    miliarde de euro si vor fi realizate in parteneriate
    public-private, explica Adevarul. Economia o ia din nou la
    vale: dupa cresterea timida din trimestrul al doilea, industria,
    constructiile, comertul si salariile au scazut dramatic in iulie,
    contrazicand optimismul oficialilor referitor la revenirea din
    trimestrul al III-lea.

    Plata online la stat e utila doar celor care nu
    au nevoie de ea, sustine Romania Libera: desi obligatia
    privind virarea sumelor aferente contributiilor din drepturi de
    autor le revine angajatorilor, sistemul online de plata va fi
    accesibil doar celor care nu au la ce sa-l foloseasca, adica
    angajatilor. Experti ai Ministerului Sanatatii si ai Bancii
    Mondiale lucreaza la intocmirea unui sistem nou de finantare a
    spitalelor, prin adaptarea la patologiile specifice tarii noastre a
    sistemului australian folosit in Romania din 2005.

    Pe o piata telecom unde
    cresterea mai poate veni doar luand clientii competitorilor,
    meciurile interne de fotbal vor fi cele mai disputate drepturi de difuzare din
    Romania, releva Ziarul Financiar: Romtelecom isi doreste
    atat de mult sa castige in fata RCS incat ia in calcul si o
    asociere cu UPC, dupa cum spun surse de pe piata. Creditele
    clasificate drept indoielnic si pierdere reprezentau la jumatatea
    anului circa 18% din total, insa pentru bancile cu portofoliile
    cele mai mari cresterea volumului imprumuturilor restante se vede
    mai putin.

  • Pro TV – lider in topul celor mai puternice branduri de media romanesti

    Pe locul al doilea s-a situat Kiss FM, urmat de Antena 1, pe
    pozitia a treia, Radio Zu, pe a patra, si TVR 1, pe a cincea.

    “Pro TV este un brand profesionist, modern, fresh, in pas cu
    timpurile, in continua reinventare. Este o televiziune ce s-a
    mentinut constanta in ceea ce priveste calitatea, dar mereu
    surprinzatoare in manifestari. Proprietarii marcii au mizat nu doar
    pe inovatie in domeniul televiziunii, ci si pe promovarea brandului
    propriu si lansarea de vedete care sa fie asociate acestuia”, se
    arata in catalogul “Top 50 cele mai puternice branduri
    romanesti”.


    Cititi mai multe
    pe www.mediafax.ro

  • De ce nu avem branduri puternice in Romania

    Un produs sau serviciu isi creeaza o marca in care sunt
    investiti bani. Lumea trebuie sa auda de ea, sa il cumpere, sa il
    foloseasca, iar banii investiti sa se intoarca apoi la investitori.
    In cateva cuvinte, asa stau lucrurile in lumea celor ce fac
    branding, o lume bulversata in ultima saptamana de cea mai
    importanta campanie a anului – cea pentru crearea brandului de
    tara.


    Pana sa inceapa discutiile in jurul elementelor care tin de
    strategie, coerenta a simbolicii sau estetica, au aparut altele,
    mult mai spumoase, legate de originalitatea logoului ales – o
    frunza, nu ca oricare alta, ci una care ar trebui sa simbolizeze
    esenta potentialului turistic al tarii. S-a spus ca desenul ar fi
    fost cumparat dintr-o banca de imagini, deci ca nu poate fi
    folosit, ca pentru el s-a platit enorm peste pretul normal si ca,
    oricum, nici nu spune mare lucru.

    Chiar daca Elena Udrea, ministrul turismului, a spus ca aceste
    discutii nu au fost neaparat negative, ci au ajutat la
    popularizarea brandului, efectele pozitive nu sunt remarcate si de
    specialisti. “Personal, nu cred in varianta plagiatului, dar si
    daca, in cele din urma, se ajunge la concluzia ca totul este in
    regula din punct de vedere juridic si ca imaginea poate fi
    folosita, eu m-as gandi bine daca sa continuu cu acest brand de
    tara”, spune Cosmin Alexandru, director asociat la Brandivia, desi
    crede ca anul acesta, Romania s-a prezentat cu “un brand bine facut
    si care permite sa fie umplut cu continut bun”.

    Fara sa dea un verdict clar asupra de-acum faimoasei lucrari
    incredintate consortiului THR-TNS pentru aproape 900.000 de euro,
    Aneta Bogdan, managing partner la Brandient, atrage atentia asupra
    unor aspecte de baza, precum justificarea costurilor prin
    rezultate. “Cei 73 de milioane de euro destinati campaniei de
    promovare pentru anii urmatori pot fi investiti cu profit pentru
    tara sau doar cheltuiti fara rost.

    Pozitionarea nu inseamna diferentiere de dragul diferentierii,
    ci acea diferentiere sustenabila si relevanta, capabila sa sustina
    cresterea unei afaceri”, crede Bogdan. “Nu este o tragedie ca un
    client sa se intoarca la consultant si sa-i ceara sa livreze si
    alte rute de diferentiere”, adauga ea.

    Controversa din jurul contractului cu un consortiu strain ai
    carui membri nici macar nu erau specializati in branding – detaliu
    ce i-a facut pe multi comentatori sa se intrebe de ce lucrarea n-a
    fost incredintata unor specialisti, in particular unora romani –
    pune in evidenta un adevar pe care nici oamenii ce se ocupa de
    branding nu se tem sa-l ascunda: Romania nu are marci locale
    puternice, nici competitive, ci niste marci mici, care in loc sa-si
    strige avantajele catre consumatori, abia daca le soptesc, iar
    toate au capatat amploare abia dupa ce au intrat sub umbrela unor
    investitori straini.

    “Antreprenorii romani nu au avut o strategie pe termen lung:
    intentia lor nu a fost sa construiasca branduri puternice, ci o
    afacere solida, pe care, la un moment dat, sa o poata
    vinde.

  • De ce nu avem branduri puternice in Romania

    Un produs sau serviciu isi creeaza o marca in care sunt
    investiti bani. Lumea trebuie sa auda de ea, sa il cumpere, sa il
    foloseasca, iar banii investiti sa se intoarca apoi la investitori.
    In cateva cuvinte, asa stau lucrurile in lumea celor ce fac
    branding, o lume bulversata in ultima saptamana de cea mai
    importanta campanie a anului – cea pentru crearea brandului de
    tara.


    Pana sa inceapa discutiile in jurul elementelor care tin de
    strategie, coerenta a simbolicii sau estetica, au aparut altele,
    mult mai spumoase, legate de originalitatea logoului ales – o
    frunza, nu ca oricare alta, ci una care ar trebui sa simbolizeze
    esenta potentialului turistic al tarii. S-a spus ca desenul ar fi
    fost cumparat dintr-o banca de imagini, deci ca nu poate fi
    folosit, ca pentru el s-a platit enorm peste pretul normal si ca,
    oricum, nici nu spune mare lucru.

    Chiar daca Elena Udrea, ministrul turismului, a spus ca aceste
    discutii nu au fost neaparat negative, ci au ajutat la
    popularizarea brandului, efectele pozitive nu sunt remarcate si de
    specialisti. “Personal, nu cred in varianta plagiatului, dar si
    daca, in cele din urma, se ajunge la concluzia ca totul este in
    regula din punct de vedere juridic si ca imaginea poate fi
    folosita, eu m-as gandi bine daca sa continuu cu acest brand de
    tara”, spune Cosmin Alexandru, director asociat la Brandivia, desi
    crede ca anul acesta, Romania s-a prezentat cu “un brand bine facut
    si care permite sa fie umplut cu continut bun”.

    Fara sa dea un verdict clar asupra de-acum faimoasei lucrari
    incredintate consortiului THR-TNS pentru aproape 900.000 de euro,
    Aneta Bogdan, managing partner la Brandient, atrage atentia asupra
    unor aspecte de baza, precum justificarea costurilor prin
    rezultate. “Cei 73 de milioane de euro destinati campaniei de
    promovare pentru anii urmatori pot fi investiti cu profit pentru
    tara sau doar cheltuiti fara rost.

    Pozitionarea nu inseamna diferentiere de dragul diferentierii,
    ci acea diferentiere sustenabila si relevanta, capabila sa sustina
    cresterea unei afaceri”, crede Bogdan. “Nu este o tragedie ca un
    client sa se intoarca la consultant si sa-i ceara sa livreze si
    alte rute de diferentiere”, adauga ea.

    Controversa din jurul contractului cu un consortiu strain ai
    carui membri nici macar nu erau specializati in branding – detaliu
    ce i-a facut pe multi comentatori sa se intrebe de ce lucrarea n-a
    fost incredintata unor specialisti, in particular unora romani –
    pune in evidenta un adevar pe care nici oamenii ce se ocupa de
    branding nu se tem sa-l ascunda: Romania nu are marci locale
    puternice, nici competitive, ci niste marci mici, care in loc sa-si
    strige avantajele catre consumatori, abia daca le soptesc, iar
    toate au capatat amploare abia dupa ce au intrat sub umbrela unor
    investitori straini.

    “Antreprenorii romani nu au avut o strategie pe termen lung:
    intentia lor nu a fost sa construiasca branduri puternice, ci o
    afacere solida, pe care, la un moment dat, sa o poata
    vinde.

  • Cel mai luxos mall din Bucuresti, aproape de deschidere (GALERIE FOTO)

    O dupa-amiaza obisnuita de marti, cartierul Baneasa din
    Bucuresti, o zona cu locuitori bogati. Aici s-a deschis in 2004
    Jolie Ville, un centru comercial destinat cumparatorilor cu
    venituri mari, ridicat de grupul israelian HKS cu o investitie de
    10 milioane de euro. Un mall mai mic si de lux – aceasta a fost la
    vremea respectiva descrierea de baza a centrului. Acum, inauntru nu
    sunt nici zece cumparatori, adica nu ajung nici la numarul
    vanzatorilor.


    “Cateodata intra una-doua persoane, alteori nimeni. Nu prea vine
    lumea, iar in weekend e chiar mai rau”, spune vanzatoarea unuia
    dintre magazinele din galeria comerciala a proiectului, unde
    functioneaza un multibrand, un magazin de bijuterii si ceasuri, o
    parfumerie, restaurante si un centru de fitness. Accesul dificil nu
    i-a facut niciodata bine micului proiect comercial din zona
    Baneasa. Plus ca in zona comertului de lux, competitia este
    incomparabil mai mare, de la Baneasa Shopping City pana la
    magazinele deschise pe Calea Victoriei.

    Un alt concurent in aceeasi arie a comertului de lux ar fi
    trebuit sa fie noul Cocor, aproape de kilometrul 0 al Capitalei.
    Lucrarile de renovare sunt pe ultima suta de metri, iar centrul
    comercial ar trebui deschis in luna septembrie, potrivit ultimului
    termen anuntat, dupa o intarziere de aproximativ un an. Magazinul
    se numeste insa acum Cocor Department Store (magazin universal cu
    raioane specializate), in loc de Cocor Luxury Store, cum fusese
    anuntat initial.



    “Am mai semnat cu cateva branduri, va trimit lista pe e-mail?”,
    raspunde repede Dan Barbulescu, presedinte al Cocor SA, compania
    care detine proiectul. Explicatia lui pentru schimbarea denumirii e
    ca “termenul de <luxury> a speriat multi chiriasi de trei
    stele, care au considerat ca traficul va scadea sub nivelul din
    2007”. Schimbarea denumirii este emblematica pentru disputele care
    au insotit renovarea vechiului magazin universal Cocor. Actualul
    concept a fost adoptat prin sustinerea actionarilor care detin
    majoritatea actiunilor, adica Daniel Stoica, Liviu Ursan si fondul
    de investitii Broadhurst Investment, in timp ce de cealalta parte a
    baricadei s-a situat Aurel Besliu, care detine direct si indirect
    circa 16% din actiunile companiei.