Tag: articol

  • Cum scapi de o etichetă pe care ai purtat-o vreme de 20 de ani?

    Textele academice mi-au furnizat, în timp, informaţii, idei, moduri de abordare a unor situaţii şi fundamente pentru texte şi pentru situaţii de lucru. Un text academic furnizează substanţă şi tărie unei analize realizate de o companie sau de o bancă şi poate influenţa percepţii şi decizii. Şi să nu vă închipuiţi nici măcar o secundă că profesorii universitari sau economiştii care scriu studii academice sunt nişte scorţoşi bătuţi în cap; au de cele mai multe ori abordări „outside the box„, ba unele m-au făcut să mă minunez sincer.

    Dau exemplu un studiu apărut în iulie 2011 la Centrul de Studii Economice al Universităţii din Helsinki, care analizează legătura dintre evoluţia PIB şi anumite dimensiuni masculine; pentru că presimt că o să vă scărpinaţi uşor în creştet, citez un scurt paragraf, lămuritor altfel: „This paper explores the link between economic development and penile length between 1960 and 1985. It estimates an augmented Solow model utilizing the Mankiw-Romer-Weil 121 country dataset. The size of male organ is found to have an inverse U-shaped relationship with the level of GDP in 1985. It can alone explain over 15% of the variation in GDP. The GDP maximizing size is around 13.5 centimetres, and a collapse in economic development is identified as the size of male organ exceeds 16 centimetres„.

    Alta este însă ideea la care vreau să ajung. Acest text nu este ilustrat cu un tablou, ci cu o hartă a lumii care arată modul în care economiile lumii au făcut obiectul unor studii economice; au fost luate în calcul 76.046 de articole şi studii economice, publicate între 1985 şi 2004. Ţările verzi sunt cel mai des analizate, cele galbene sunt în zona medie, iar cele portocalii şi roşii sunt cel mai slab prezentate. SUA este terra mirabilis a economiştilor, cu aproape jumătate din studii dedicate, iar Europa pe locul doi, la jumătatea americanilor. 

    Autorii studiului, cercetători la Banca Mondială, au descoperit o legătură directă între evoluţia PIB şi interesul cercetătorilor. România pare a se situa într-un soi de con de umbră, dar sunt ceva explicaţii: mă gândesc că perioada analizată a prins şi câţiva ani de comunism, dar şi perioada cea mai neagră a evoluţiei economice a ţării din perioada de după revoluţie. Aceasta este şi explicaţia pentru poziţionarea mai bună a Poloniei şi a Ungariei. Un mister – de ce Bulgaria stă mai bine la acest capitol?

    Pe de altă parte, cred că trebuie introdusă în ecuaţie o variabilă care se schimbă tare greu, într-o perioadă îndelungată de timp – este ceea ce se cheamă percepţia celorlalţi. Fie ei şi oameni de ştiinţă sau economişti. Şi o să mă folosesc de un alt studiu, pe care l-am mai citat şi care se cheamă „Despre a fi sănătos în locuri nebune„. A fost realizat de profesorul David Rosehan de la Universitatea Stanford. Rosehan şi şapte colaboratori ai săi s-au prezentat la camerele de gardă ale unor spitale, în faţa unor medici diferiţi, invocând faptul că aud voci sau zgomote, fără alte simptome.

    Au fost internaţi, iar scopul studiului era acela de a determina în câte cazuri şi în cât timp vor fi eliberaţi cei opt dacă se vor comporta normal, decent şi plăcut în spital. Răspunsul este simplu – niciodată. Dacă eşti la spitalul de nebuni, trebuie să fii nebun, aceasta a fost logica de fier cu care s-au luptat cei opt intraţi în sistem şi care au fost eliberaţi după multe săptămâni de demersuri din partea colegilor sau avocaţilor. Oricum, diagnosticul pe fişe a fost „schizofrenie în remisie„, medicii nefiind pe deplin convinşi că nebunia nu va apărea din nou. Spitalul, pijamaua şi halatul i-au făcut pe cei opt nebuni cu acte în regulă, la fel cum sistemul românesc, fie el comunist sau capitalist, ne-a marcat.

    Uite o idee interesantă de studiu: cum scapi de o etichetă pe care ai purtat-o vreme de 20 de ani?

  • Curtea de Justiţie a UE: Taxa auto instituită în ianuarie 2012 contravine Tratatului de Funcţionare al Uniunii Europene

     Decizia Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) a fost dată în cauzele conexate C-97/13 şi C-214/13, având ca obiect cereri de decizie preliminară formulate de Tribunalul Sibiu şi de Curtea de Apel Bucureşti.

    Ea este obligatorie şi se aplică tuturor litigiilor aflate pe fond.

    În Cauza C-97/13, Silvia Georgiana Câmpean a înmatriculat în România un autovehicul de ocazie cumpărat în Germania. Vehiculul, fabricat în 1999, respectă norma de poluare Euro 3.

    Câmpean a plătit, la 18 ianuarie 2012, o taxă de poluare în valoare de 2.737 de lei, potrivit Legii 9/2012. La 21 ianuarie, femeia a introdus o acţiune la Tribunalul Sibiu, solicitând restituirea sumei, pe motiv că ea contravine dreptului Uniunii.

    Instanţa din Sibiu a decis să suspende cauza şi să întrebe CJUE dacă Legea 9/2012 contravine Articolului 110 din Tratatul de Funcţionare al Uniunii Europene (TFUE).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ponta, despre urgenţele parlamentare: Abrogarea articolului 276 din Codul penal şi reorganizarea STS

     “Ca şi urgenţe: la Senat o să og azi să aprobaţi în comisie şi mâine în plen proiectul de lege privind abrogarea articolului 276 din Codul penal – este considerat de către toţi reprezentanţii mass-media, indiferent de opţiunea politică sau crezul pe care îl au, ca putând da loc la abuzuri, şi atunci dacă îl votaţi mâine la Senat, vine la Cameră şi putem după aceea să-l trimitem preşedintelui spre promulgare”, a spus Ponta.

    El a arătat că a doua urgenţă priveşte proiectul de lege referitor la reorganizarea STS.

    “De asemenea, se depune azi la Camera Deputaţilor proiectul de lege privind reorganizarea STS”, a spus Ponta.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ghiţă Ciobanul a ajuns vedetă BBC: “Ciobanii din România trăiau bine încă din vremea lui Ceauşescu”

    “Ciobanii au un loc special în istoria şi cultura României, iar stilul lor de viaţă nu s-a schimbat prea mult timp de secole. Acum, reţelele sociale i-a transformat, măcar pe unul dintre ei, în personalităţi celebre”, informează BBC.

    Gheorghe Dănuleţiu, alias Ghiţă, are 29 de ani şi a fost ales de publicitarul Cătălin Dobre după o preselecţie la care au participat circa zece candidaţi. Baciul din reclamă a terminat opt clase la şcoala din sat şi este cioban de la 14 ani. Este singurul băiat dintr-o familie cu încă cinci fete şi duce prin oierit o tradiţie începută de strămoşii familiei. Alături de ceilalţi ciobani din Jina (Sibiu), practică transhumanţa mergând aproape 300 de kilometri până la Zalău, unde rămâne din octombrie şi până în aprilie. Ghiţă a câştigat în defavoarea celorlalţi datorită caracterului sociabil: „Este exact genul acela de personaj care te întâmpină şi care nu te lasă să pleci până nu îţi pune ceva de mâncare în faţă„. Ideea a venit ca soluţie pentru promovarea atipică a creşterii zonei de acoperire cu servicii de date a reţelei, primul punct din cadrul proiectului. „Trebuia să găsim un personaj pentru care reţeaua şi viteza de date pot să schimbe total modul de viaţă, nu ca la oraş, unde interconectarea este o normalitate şi a fost folosită deja în mai multe campanii publicitare.”

    CITEŞTE AICI povestea descoperirii lui Ghiţă Ciobanul

    CHIAR DACĂ OAMENII NU SE REGĂSESC ÎN CIOBAN, atracţia consumatorilor se justifică prin conţinutul inedit: Ghiţă se trezeşte, mănâncă, nu îi place ziua de luni, dar toate acestea vin din partea unui personaj care stă pe un munte izolat şi este expus la un mod de viaţă atipic. „Majoritatea oamenilor sunt fascinaţi că astfel de personaje încă există şi că nu toată lumea are programul zilnic tras la indigo; o masă «supertare» nu este un restaurant din oraş, ci mămăliga cu brânză preparată de el, dimineaţa nu înseamnă urcat în maşină şi stat în trafic, ci alergat după oi şi admirat priveliştea.”

    După ce campaniile publicitare în care a fost implicat au devenit virale, Ghiţă a hotărât să profite de celebritate şi să aducă brânza din Jina pe mesele bucureştenilor. O vinde chiar el, împreună cu sora, cumnatul şi “un tovarăş” într-un mic magazin din Piaţa Progresul.

    CITEŞTE MAI MULTE despre afacerea de la Bucureşti a lui Ghiţă Ciobanul

  • Zegrean: Răspunderea penală pentru omor nu se prescrie. Torţionarilor nu li se aplică prescripţia

     Curtea Constituţională a decis, joi, cu majoritate de voturi, că torţionarilor nu li se aplică prescripţia infracţiunilor comise, a declarat Augustin Zegrean.

    “Cu majoritate de voturi, Curtea a respins excepţia de neconstituţionalitate a articolului 125 din Codul Penal. Concret, să zicem, cum s-a spus în presă, prescripţia infracţiunilor comise de torţionari, cum spuneaţi dumneavostră, nu se împlineşte, deci nu se aplică prescripţia. Faptele nu se prescriu. Adică, mai exact, faptele de crimă, de exmplu, nu sunt prescriptibile, nici răspunderea penală, nici executarea pedepsei”, a spus Zegrean.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Fotografii suprarealiste realizate de un român, elogiate într-un cotidian britanic

     În articolul intitulat “Lumea prin ochii Photoshopului: Un artist creează versiuni bizare ale realităţii în care copiii se dau în leagăn în nori, iar animalele fac lucruri imposibile”, autorul său consideră că fotograful şi artistul Ionuţ Caraş a creat o serie de imagini uluitoare prin modificarea propriilor fotografii obişnuite şi transformarea lor în creaţii bizare ce par desprinse dintr-o altă lume.

    Ionuţ Caraş spune că se consideră un “foto-mecanic” şi că a creat acea serie de fotografii uluitoare folosind un program computerizat, potrivit dailymail.co.uk.

    Citiit mai multe pe www.mediafax.ro

  • Dosarul privind agresarea ministrului Barbu: Peste 30 de persoane, în faţa Secţiei 10 de Poliţie pentru a-i susţine pe Crăciun şi Alexe

     Claudiu Crăciun a ajuns la sediul Secţiei 10 de Poliţie, unde a fost citat ca învinuit, alături de alte patru persoane, în dosarul în care se fac cercetări privind incidentul în care a fost agresat ministrul Culturii, Daniel Barbu. Acesta a stat de vorbă cu grupul de susţinători înainte de a intra la audieri.

    Protestatarii au pancate pe care scrie “Statul recunoaşte dreptul oricărei persoane la un mediu înconjurător sănătos şi echilibrat ecologic”, fiind amintit în acest sens articolul 35 din Constituţie. Un alt mesaj de pe pancartele afişate de protestatari este: “Libertatea de exprimare a gândurilor, a opiniilor, prin viu grai, prin scris, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare în public sunt inviolabile”, respectiv articolul 30 alineatul 1 din Constituţie.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • PNL a iniţiat o modificare a Codului penal pentru eliminarea sancţiunilor la critici aduse justiţiei

     Iniţiativa legislativă semnată de Scutaru, Gorghiu, preşedintele PNL Crin Antonescu, dar şi cea mai mare parte a parlamentarilor PNL abrogă articolul 276 din Legea 286/2009 privind Codul penal.

    Semnatarii au menţionat că solicită adoptarea propunerii legislative în procedură de urgenţă, astfel încât să intre în vigoarea înainte de 1 februarie 2014.

    Argumentele prezentate de Scutaru şi Gorghiu vizează faptul că respectivul articol ar îngrădi libertatea de exprimare garantată prin legea fundamentală şi Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • CEDO a decis: Site-urile sunt responsabile legal pentru comentariile lăsate de utilizatori

     Şapte judecători ai Uniunii Europene au stabilit că site-ul de ştiri din Estonia este responsabil din punct de vedere legal pentru comentariile ofensatoare pe care le lasă utilizatorii, informează pcworld.com.

    În ianuarie 2006, Delfi a publicat un articol despre decizia unei companii de feriboturi de a schimba rutele, ceea ce a dus la întârzieri în deschiderea unor drumuri alternative mai ieftine către unele insule. Mai mulţi cititori au scris comentarii jignitoare şi ameninţătoare la adresa companiei şi a proprietarului ei. Drept urmare, proprietarul companiei a dat în judecată Delfi, în aprilie 2006, şi a primit 433 de dolari despăgubiri.

    Reprezentanţii Delfi au argumentat că nu erau responsabili pentru comentarii şi că amenda primită reprezintă o încălcare a legilor Uniunii Europene care garantează libertatea de exprimare. Cu toate acestea, judecătorii au spus că articolul 10 din legea Uniunii Europene permite libertatea de exprimare, atât timp cât acest lucru nu prejudiciază reputaţia unei persoane.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro