BusinessMagazin

Tag: apărare

  • Moscova pregăteşte o nouă strategie de apărare civilă în cazul unor ameninţări militare

    Acestă strategie prevede protecţia populaţiei atât în situaţia unor dezastre provocate de om, cât şi în cazul unor ameninţări militare.

    “Noua strategie, spre deosebire de cea veche, nu mai prevede evacuarea generală, când populaţia paşnică este transportată în afara oraşului în cazul înaintării trupelor inamice”, a declarat şeful departamentului pentru protecţia populaţiei, Serghei Akatiev, într-un interviu pentru Izvestia.

    “Analiza conflictelor militare contemporane arată că, de obicei, acţiunile armate se desfăşoară cu ajutorul unor arme de înaltă precizie, fapt ce nu presupune distrugerea unor spaţii extinse. Din acest motiv, Ministerul pentru Situaţii de Urgenţă va pune accent pe refugii şi construcţii în scop de apărare”, a adăugat Akatiev.

    Astfel, Moscova planifică să introducă o nouă categorie de structuri de protecţie – adăposturi care vor fi construite în blocuri de locuinţe.

    “Spre deosebire de adăposturile în caz de bombardament din perioada sovietică, noile contrucţii nu au scopul de a proteja în cazul unor atacuri nucleare, însă vor fi capabile să apere populaţia de fragmente ale obuzelor şi clădiri în curs de prăbuşire”, a declarat oficialul rus.

    În opinia sa, aceste schimbări de strategie au fost influenţate, în special, de evenimentele din estul Ucrainei.

  • SUA anulează parţial embargoul asupra vânzării de arme către Vietnam

    În cursul unei întrevederi, joi, la Departamentul de Stat, “secretarul de Stat (John Kerry) l-a informat pe vicepremierul şi ministrul de Externe (vietnamez Pham Binh) Minh (…) în legătură cu un viitor transfer de echipamente de apărare în vederea asigurării securităţii maritime” a ţării sale, a anunţat purtătoarea de cuvânt a diplomaţiei americane, Jennifer Psaki.

    “Această măsură vizează să sprijine eforturile Vietnamului pentru ameliorarea pregătirii sale în domeniul maritim şi a capacităţilor sale în materie de securitate maritimă”, a spus purtătoarea de cuvânt a diplomaţiei americane, fără să evoce China.

    Miercuri, secretarul de Stat american l-a primit şi pe ministrul chinez de Externe, Wang Yi, o întâlnire umbrită de criza politică din Hong Kong.

    Tensiunile rămân puternice în Marea Chinei de Sud, unde China are diferende teritoriale cu mai multe ţări, printre care Brunei, Malaysia, Filipine, Vietnam şi Taiwan, care nu face parte din Asociaţia Naţiunilor din Asia de Sud-Est (ASEAN: Birmania, Brunei, Cambodgia, Indonezia, Laos, Malaysia, Filipine, Singapore, Thailanda şi Vietnam).

    Relaţiile au fost foarte tensionate în ultimele luni între Beijing şi Hanoi, după ce China a instalat în mai o platformă petrolieră în apropiere de arhipelagul disputat Paracel, gest ce a generat manifestaţii antichineze în Vietnam şi i-a determinat pe americani să-şi înăsprească tonul faţă de chinezi. China şi-a retras între timp platforma.

  • Cum a ajuns România sub patrafirul spionilor

    Diverşi comentatori afiliaţi politic au sărit imediat, cu mare alarmă şi falsă îngrijorare, fie să decreteze moartea sau decredibilizarea în ansamblu a presei, fie să se întrebe dacă România mai merită încrederea NATO şi a UE, din moment ce armata şi serviciile secrete în general penetrează instituţiile civililor. Iar aici nu există practic teamă de ridicol: deşi n-a văzut nimeni actele de recrutare a vreunui politician sau ziarist în slujba vreunui serviciu secret, plouă cu acuzaţii de tip “lasă că ştim noi”, inclusiv cu estimări că în politică sau în presă ar fi sute de spioni în solda serviciilor; alţii, e drept însă mult mai puţini, fiindcă domeniul e mult mai delicat şi inspiră sfială, îndrăznesc să acuze şi infiltrarea justiţiei cu spioni.

    Alţii au acuzat pur şi simplu armata şi serviciile secrete că nu-şi deconspiră spionii plasaţi în aceste instituţii şi că evită inclusiv să nege clar că vreun actual prezidenţiabil ori actuală vedetă de televiziune ar fi făcut parte dintre angajaţii lor, deşi legea, aşa cum a arătat (inclusiv la o emisiune a lui Turcescu) fostul şef al SIE, Mihai-Răzvan Ungureanu, interzice deconspirarea, autodeconspirarea şi orice comentarii pe această temă din partea instituţiilor şi a persoanelor vizate de astfel de acuzaţii. De altfel, chiar pe această interdicţie de a comenta public s-a bazat Turcescu atunci când s-a recomandat drept ofiţer acoperit, aducând ca argumente nişte acte care l-au făcut pe acelaşi Ungureanu să comenteze că e ca şi cum el însuşi ar spune “de azi m-am săturat să mai fiu vatman” aducând în chip de argumente carnetul de note şi coroniţa de la sfârşitul clasei I primare.

    Degeaba a atras atenţia acelaşi Ungureanu că acuzaţiile preşedintelui Băsescu pe tema fostului ofiţer acoperit care candidează la preşedinţie “se apropie periculos de mult de limita instigării la comiterea de infracţiune”. Campania pentru Cotroceni continuă pe aceeaşi linie sterilă, condusă de două categorii de moralişti naţionali: cei care insinuează, acuză sau se acuză public fără dovezi clare şi cei care încearcă să pretindă că a lucra într-o instituţie a civililor ca ofiţer acoperit al unui serviciu secret dintr-o ţară democratică ar fi de fapt un act de patriotism, chiar dacă e imoral (în presă), ilegal (în politică şi justiţie) ori îngraşă (în mediul de afaceri).

  • Cum a ajuns România sub patrafirul spionilor

    Diverşi comentatori afiliaţi politic au sărit imediat, cu mare alarmă şi falsă îngrijorare, fie să decreteze moartea sau decredibilizarea în ansamblu a presei, fie să se întrebe dacă România mai merită încrederea NATO şi a UE, din moment ce armata şi serviciile secrete în general penetrează instituţiile civililor. Iar aici nu există practic teamă de ridicol: deşi n-a văzut nimeni actele de recrutare a vreunui politician sau ziarist în slujba vreunui serviciu secret, plouă cu acuzaţii de tip “lasă că ştim noi”, inclusiv cu estimări că în politică sau în presă ar fi sute de spioni în solda serviciilor; alţii, e drept însă mult mai puţini, fiindcă domeniul e mult mai delicat şi inspiră sfială, îndrăznesc să acuze şi infiltrarea justiţiei cu spioni.

    Alţii au acuzat pur şi simplu armata şi serviciile secrete că nu-şi deconspiră spionii plasaţi în aceste instituţii şi că evită inclusiv să nege clar că vreun actual prezidenţiabil ori actuală vedetă de televiziune ar fi făcut parte dintre angajaţii lor, deşi legea, aşa cum a arătat (inclusiv la o emisiune a lui Turcescu) fostul şef al SIE, Mihai-Răzvan Ungureanu, interzice deconspirarea, autodeconspirarea şi orice comentarii pe această temă din partea instituţiilor şi a persoanelor vizate de astfel de acuzaţii. De altfel, chiar pe această interdicţie de a comenta public s-a bazat Turcescu atunci când s-a recomandat drept ofiţer acoperit, aducând ca argumente nişte acte care l-au făcut pe acelaşi Ungureanu să comenteze că e ca şi cum el însuşi ar spune “de azi m-am săturat să mai fiu vatman” aducând în chip de argumente carnetul de note şi coroniţa de la sfârşitul clasei I primare.

    Degeaba a atras atenţia acelaşi Ungureanu că acuzaţiile preşedintelui Băsescu pe tema fostului ofiţer acoperit care candidează la preşedinţie “se apropie periculos de mult de limita instigării la comiterea de infracţiune”. Campania pentru Cotroceni continuă pe aceeaşi linie sterilă, condusă de două categorii de moralişti naţionali: cei care insinuează, acuză sau se acuză public fără dovezi clare şi cei care încearcă să pretindă că a lucra într-o instituţie a civililor ca ofiţer acoperit al unui serviciu secret dintr-o ţară democratică ar fi de fapt un act de patriotism, chiar dacă e imoral (în presă), ilegal (în politică şi justiţie) ori îngraşă (în mediul de afaceri).

  • Armata americană este pe cale să înfiinţeze o nouă unitate de apărare cibernetică

    Directorul Agenţiei Naţionale de Securitate (NSA) Michael Rogers, care va conduce “US Cyber Command”, a explicat că această unitate de 6.200 de persoane ar urma să fie deplin operaţională la orizontul lui 2016 şi va permite consolidarea protecţiei în faţa atacurilor piraţilor informatici sau a celor susţinute de alte state.

    Michael Rogers a precizat, în cursul unei conferinţe de presă privind apărarea cibernetică, la Washington, că această unitate va putea fi folosită pentru a răspunde unor atacuri cibernetice asupra “infrastructurilor esenţiale”, precum reţelele electrice controlate prin calculatoare, reţelele financiare, de transporturi etc.

    “Trebuie să recunoaştem cu toţii că sistemele noastre de informaţii sunt ameninţate în totalitate de o mare varietate de actori care doresc să pătrundă în aceste sisteme din diferite motive”, a subliniat Rogers în cursul conferinţei Billington Cybersecurity.

    De asemenea, noua unitate va servi pentru consolidarea protecţiei sistemelor informatice ale Pentagonului şi va ajuta la ameliorarea capacităţilor cibernetice ale centrelor de comandă ale armatei americane din întreaga lume, a adăugat amiralul.

    “Trebuie să plecăm de la principiul că există o dimensiune cibernetică în aproape toate scenariile la care suntem expuşi”, a spus el.

    Întrebat dacă această unitate va avea şi un rol ofensiv, Michael Rogers a răspuns: “Încerc să mă asigur că Departamentul Apărării are la dispoziţia sa toată paleta de mijloace necesare dacă se ia decizia de a fi folosită” în acest sens.

  • Rogozin: Rusia şi-ar putea moderniza ARSENALUL NUCLEAR ca răspuns la un sistem de atac global rapid al SUA

    “Răspunsul la strategia (americană) de atacuri globale rapide este de a ne moderniza forţele şi resursele strategice nucleare, rachetele strategice, forţele maritime şi aerospaţiale”, a declarat Rogozin, citat de agenţia de presă Interfax.

    Ministrul, care a fost numit miercuri la conducerea Comisiei militaro-industriale ruse de către preşedintele Vladimir Putin, a precizat că această modernizare nu va depăşi “planurile deja aprobate”.

    “Uneori avem impresia că cineva vrea să lanseze o nouă «cursă a înarmării». Nu ne vom angaja evident în această cursă. Este absolut exclus”, asigurase anterior Putin, făcând referire la Statele Unite, în cadrul unei reuniuni consacrate programului de înarmare rus pentru 2016-2025.

    Promovat de administraţia Bush din 2001, sistemul de atac global rapid (“Prompt Global Strike”) trebuie să fie format din arme de mare putere, dar nu nucleare, lansate din Statele Unite şi capabile să lovească oriunde în lume în decurs de o oră.

  • Londra face cea mai mare comandă de vehicule blindate din ultimii 30 de ani

    Guvernatorul a precizat că aceasta reprezintă cea mai mare comandă de vehicule blindate dată de minister în ultimele trei decenii.

    Fabricate de filiala britanică a firmei americane General Dynamics, cele 589 de vehicule sunt dotate cu o tehnologie informatică ce va ameliora supravegherea operaţiunilor pe teren, potrivit ministerului.

  • Coliziunea între cele două avioane de vânătoare italiene ar fi fost provocată de o eroare umană

    De asemenea, echipe care participă la operaţiunea de căutare şi salvare ar fi localizat una dintre cutiile negre ale avioanelor între fragmente de aeronave, potrivit unor informaţii neconfirmate, potrivit agenţiei.

    Echipele caută în continuare doi aviatori, care au fost daţi dispăruţi după coliziune, inclusiv o femeie, veteran în operaţiuni în Afganistan şi Libia.

    Două cadavre au fost găsite marţi după-amiaza în nordul regiunii Marche (centru). Cadavrele nu au fost identificate, dar surse au afirmat că este vorba despre doi bărbaţi, dintre care unul a fost găsit în fuzelajul unuia dintre avioane, la aproximativ un kilometru de localitatea Ascoli Piceno.

    Cele două avioane, de tip Tornado, aveau echipaje formate din câte două persoane, un pilot şi un navigator, toţi patru tineri căpitani de aviaţie, cu vârste cuprinse între 31 şi 36 de ani. Printre ei se afla şi o femeie, căpitanul Mariangela Valentini, care ar fi împlinit 32 de ani luna viitoare, originară din provincia Novara. Copilotul şi navigatorul ei era Piero Paolo Franzese. Celălalt avion era pilotat de către căpitanul Alessandro Dotto, originar de la periferia oraşului Torino, iar copilotul său era Guiseppe Palminteri din Napoli.

    Accidentul s-a produs marţi după-amiază Potrivit unor martori, cele două avioane de vânătoare au intrat în coliziune în zbor şi s-au prăbuşit. Cele două avioane de tip Tornado decolaseră de la baza lor din provincia Brescia, în nordul Italiei, pentru a efectua un zbor de antrenament în cadrul pregătirilor pentru manevre NATO prevăzute în această toamnă, a precizat aviaţia militară italiană.

     

  • Teste de rachetă în Rusia: ”Aceste sisteme sunt menite să aducă lovituri masive unui eventual inamic”

    “Astăzi vor fi aproximativ 20 de lansări de rachete S-300 şi S-400”, a precizat colonelul Igor Klimov, citat de agenţia Interfax. Astfel de sisteme de apărare antiaeriană şi antirachetă sunt menite să “aducă lovituri masive unui eventual inamic şi să elimine obiective la joasă şi înaltă altitudine, precum şi obiective balistice”, a explicat el.

    Aceste teste sunt realizate la baza Aşuluk, în regiunea Astrahan, nu departe de frontiera cu Kazahstanul, la câţiva kilometri est de frontiera ucraineană.

    Aceste manevre, care trebuie să permită simularea ripostei în caz de atac aerian, implică 800 de militari, potrivit colonelului Klimov.

    Rachetele testate sunt diferite de Buk, cea care potrivit experţilor ar fi la originea prăbuşirii zborului MH17 al Malaysia Airlines la 17 iulie cu 298 de persoane la bord. Occidentalii şi Kievul acuză Rusia că a furnizat astfel de rachete rebelilor.

    Rusia şi-a multiplicat exerciţiile militare în ultimele luni în timp ce luptele care au loc de patru luni se intensifică în estul Ucrainei între forţele ucraiene şi separatiştii proruşi, inclusiv în apropierea frontierei dintre cele două ţări.

    NATO a apreciat la începutul lui august că numărul militarilor ruşi mobilizaţi la frontieră a trecut de la 12.000 la 20.000 în trei săptămâni.

     

  • Coreea de Nord a efectuat tiruri “cu rază scurtă de acţiune” către mare, anunţă Seulul

    “Coreea de Nord a lansat trei proiectile cu rază scurtă de acţiune în Marea de Est (sau Marea Japoniei)”, a declarat un purtător de cuvânt al Ministerului sud-coreean al Apărării.

    Sosit dimineaţa la Seul, nu departe de paralela 38, pe care este trasată frontiera între cele două Corei, Papa Francisc urmează să lanseze un mesaj, pentru a încerca să contribuie la reconcilierea între Sudul capitalist şi Nordul comunist.

    El va oficia o “mesă pentru pace şi reconciliere” în peninsula coreeană la Catedrala Myeong-dong din Seul, pe 18 august, în a cincea şi ultima zi a vizitei sale în Coreea de Sud.

    Autorităţile de la Phenian, care au refuzat participarea catolicilor nord-coreeni la o întâlnire cu Papa, garantează în principiu libertatea religioasă prevăzută prin Constituţie.

    Însă potrivit unui raport recent al Comisiei ONU pentru situaţia drepturilor omului în acest stat comunist, creştinii care practică credinţa în afara asociaţiilor oficiale se expun persecuţiilor.