BusinessMagazin

Tag: alimente

  • E OFICIAL – mâncăm mai prost decât în UE. Ce au arătat ANALIZELE comparative

    “La Institutul de Igienă şi Sănătate Publică Veterinară din Bucureşti, institut aflat în subordinea Autorităţii Sanitar Veterinare, au fost recepţionate un număr de 29 de probe prelevate de pe piaţa românească. Acelaşi număr de 29 de probe corespunzătoare au fost recoltate din piaţa Uniunii Europene din diverse categorii, probele fiind identice.

    Categoriile de produse care au fost recepţionate la institut sunt următoarele: nouă probe de brânzeturi, două probe de unt, o probă de smântână, şapte probe de şuncă, trei probe de cârnaţi, o probă de cremvurşti, trei probe de conserve de peşte, două probe de pateu de ficat şi o probă de ciocolată.

    Probele au fost recepţionate în condiţii corespunzătoare îndeplinind toate cerinţele pentru a putea fi analizate în condiţii optime. Vreau să fac precizarea că Institutul de Igienă şi Sănătate Publică Veterinară este institutul de referinţă al României pe produse de origine animală, pentru siguranţa alimentelor. Este recunoscut internaţional, fiind primul laborator acreditat din România începând cu anul 2002. Am procedat la analiza produselor şi am obţinut următoarele rezultate: din cele 29 de produse analizate am găsit diferenţe la 9 dintre acestea”, a spus Tănăsuică.

    Datele prezentate de către specialista Institutului arată diferenţe faţă de valorile calorice înscrise pe etichete, dar şi faţă de cele ale produselor din alte ţări, respectiv a nivelului proteinelor sau a conţinutului de grăsime, dar şi pentru clorură de sodiu şi aditivi alimentari.

    Astfel, conform datelor centralizate, pentru parizer de porc valoarea declarată de către producător pe etichetă era de 279 kcal/100 de grame, în schimb valoarea obţinută în România se situa la 259,09 kcal/100 g, iar cea pentru Uniunea Europeană la 274,32 kcal/100 g.

    Totodată, în cazul baconului cuburi, valoarea declarată pe etichetă era de 233 kcal/100 g, în timp ce valoarea din România ajungea la 278,55 kcal/100 g, iar cea pentru UE la 192,14 kcal/100 g.

    Referitor la acest subiect, ministrul Agriculturii, Petre Daea, a menţionat că opinia publică trebuia informată despre aceste rezultate, iar datele vor fi transmise încă din seara zilei de miercuri.

    “Întrebarea care se pune la această dată este cum valorificăm rezultatele analizelor de laborator. Şi prima obligaţie pe care am avut-o, o avem şi o vom avea în continuare este de a informa opinia publică. De aceea am socotit necesar ca imediat când s-au definitivat aceste analize să le transmitem opiniei publice prin dumneavoastră.

    Al doilea lucru, transmitem imediat, în această seară, Comisiei Europene aceste rezultate pe care noi le-am obţinut pe procedurile care v-au fost prezentate solicitând Comisiei Europene să accelereze procesul de reglementare în aşa fel încât să putem avea instrumente şi juridice şi proceduri unitare pentru a putea analiza oricând oriunde şi în orice ţară o situaţie privind dublul standard, pentru că, repet, la această dată nu este reglementat. Nu în ultimul rând, vom transmite aceste informaţii tuturor europarlamentarilor români în aşa fel încât în comisiile de specialitate să aibă instrumentarul tehnic şi concluziile pe care noi le-am putut culege în acestă perioadă de timp prin procedurile pe care vi le-am prezentat”, a subliniat Daea, scrie realitatea.net

  • E OFICIAL – mâncăm mai prost decât în UE. Ce au arătat ANALIZELE comparative

    “La Institutul de Igienă şi Sănătate Publică Veterinară din Bucureşti, institut aflat în subordinea Autorităţii Sanitar Veterinare, au fost recepţionate un număr de 29 de probe prelevate de pe piaţa românească. Acelaşi număr de 29 de probe corespunzătoare au fost recoltate din piaţa Uniunii Europene din diverse categorii, probele fiind identice.

    Categoriile de produse care au fost recepţionate la institut sunt următoarele: nouă probe de brânzeturi, două probe de unt, o probă de smântână, şapte probe de şuncă, trei probe de cârnaţi, o probă de cremvurşti, trei probe de conserve de peşte, două probe de pateu de ficat şi o probă de ciocolată.

    Probele au fost recepţionate în condiţii corespunzătoare îndeplinind toate cerinţele pentru a putea fi analizate în condiţii optime. Vreau să fac precizarea că Institutul de Igienă şi Sănătate Publică Veterinară este institutul de referinţă al României pe produse de origine animală, pentru siguranţa alimentelor. Este recunoscut internaţional, fiind primul laborator acreditat din România începând cu anul 2002. Am procedat la analiza produselor şi am obţinut următoarele rezultate: din cele 29 de produse analizate am găsit diferenţe la 9 dintre acestea”, a spus Tănăsuică.

    Datele prezentate de către specialista Institutului arată diferenţe faţă de valorile calorice înscrise pe etichete, dar şi faţă de cele ale produselor din alte ţări, respectiv a nivelului proteinelor sau a conţinutului de grăsime, dar şi pentru clorură de sodiu şi aditivi alimentari.

    Astfel, conform datelor centralizate, pentru parizer de porc valoarea declarată de către producător pe etichetă era de 279 kcal/100 de grame, în schimb valoarea obţinută în România se situa la 259,09 kcal/100 g, iar cea pentru Uniunea Europeană la 274,32 kcal/100 g.

    Totodată, în cazul baconului cuburi, valoarea declarată pe etichetă era de 233 kcal/100 g, în timp ce valoarea din România ajungea la 278,55 kcal/100 g, iar cea pentru UE la 192,14 kcal/100 g.

    Referitor la acest subiect, ministrul Agriculturii, Petre Daea, a menţionat că opinia publică trebuia informată despre aceste rezultate, iar datele vor fi transmise încă din seara zilei de miercuri.

    “Întrebarea care se pune la această dată este cum valorificăm rezultatele analizelor de laborator. Şi prima obligaţie pe care am avut-o, o avem şi o vom avea în continuare este de a informa opinia publică. De aceea am socotit necesar ca imediat când s-au definitivat aceste analize să le transmitem opiniei publice prin dumneavoastră.

    Al doilea lucru, transmitem imediat, în această seară, Comisiei Europene aceste rezultate pe care noi le-am obţinut pe procedurile care v-au fost prezentate solicitând Comisiei Europene să accelereze procesul de reglementare în aşa fel încât să putem avea instrumente şi juridice şi proceduri unitare pentru a putea analiza oricând oriunde şi în orice ţară o situaţie privind dublul standard, pentru că, repet, la această dată nu este reglementat. Nu în ultimul rând, vom transmite aceste informaţii tuturor europarlamentarilor români în aşa fel încât în comisiile de specialitate să aibă instrumentarul tehnic şi concluziile pe care noi le-am putut culege în acestă perioadă de timp prin procedurile pe care vi le-am prezentat”, a subliniat Daea, scrie realitatea.net

  • E OFICIAL – mâncăm mai prost decât în UE. Ce au arătat ANALIZELE comparative

    “La Institutul de Igienă şi Sănătate Publică Veterinară din Bucureşti, institut aflat în subordinea Autorităţii Sanitar Veterinare, au fost recepţionate un număr de 29 de probe prelevate de pe piaţa românească. Acelaşi număr de 29 de probe corespunzătoare au fost recoltate din piaţa Uniunii Europene din diverse categorii, probele fiind identice.

    Categoriile de produse care au fost recepţionate la institut sunt următoarele: nouă probe de brânzeturi, două probe de unt, o probă de smântână, şapte probe de şuncă, trei probe de cârnaţi, o probă de cremvurşti, trei probe de conserve de peşte, două probe de pateu de ficat şi o probă de ciocolată.

    Probele au fost recepţionate în condiţii corespunzătoare îndeplinind toate cerinţele pentru a putea fi analizate în condiţii optime. Vreau să fac precizarea că Institutul de Igienă şi Sănătate Publică Veterinară este institutul de referinţă al României pe produse de origine animală, pentru siguranţa alimentelor. Este recunoscut internaţional, fiind primul laborator acreditat din România începând cu anul 2002. Am procedat la analiza produselor şi am obţinut următoarele rezultate: din cele 29 de produse analizate am găsit diferenţe la 9 dintre acestea”, a spus Tănăsuică.

    Datele prezentate de către specialista Institutului arată diferenţe faţă de valorile calorice înscrise pe etichete, dar şi faţă de cele ale produselor din alte ţări, respectiv a nivelului proteinelor sau a conţinutului de grăsime, dar şi pentru clorură de sodiu şi aditivi alimentari.

    Astfel, conform datelor centralizate, pentru parizer de porc valoarea declarată de către producător pe etichetă era de 279 kcal/100 de grame, în schimb valoarea obţinută în România se situa la 259,09 kcal/100 g, iar cea pentru Uniunea Europeană la 274,32 kcal/100 g.

    Totodată, în cazul baconului cuburi, valoarea declarată pe etichetă era de 233 kcal/100 g, în timp ce valoarea din România ajungea la 278,55 kcal/100 g, iar cea pentru UE la 192,14 kcal/100 g.

    Referitor la acest subiect, ministrul Agriculturii, Petre Daea, a menţionat că opinia publică trebuia informată despre aceste rezultate, iar datele vor fi transmise încă din seara zilei de miercuri.

    “Întrebarea care se pune la această dată este cum valorificăm rezultatele analizelor de laborator. Şi prima obligaţie pe care am avut-o, o avem şi o vom avea în continuare este de a informa opinia publică. De aceea am socotit necesar ca imediat când s-au definitivat aceste analize să le transmitem opiniei publice prin dumneavoastră.

    Al doilea lucru, transmitem imediat, în această seară, Comisiei Europene aceste rezultate pe care noi le-am obţinut pe procedurile care v-au fost prezentate solicitând Comisiei Europene să accelereze procesul de reglementare în aşa fel încât să putem avea instrumente şi juridice şi proceduri unitare pentru a putea analiza oricând oriunde şi în orice ţară o situaţie privind dublul standard, pentru că, repet, la această dată nu este reglementat. Nu în ultimul rând, vom transmite aceste informaţii tuturor europarlamentarilor români în aşa fel încât în comisiile de specialitate să aibă instrumentarul tehnic şi concluziile pe care noi le-am putut culege în acestă perioadă de timp prin procedurile pe care vi le-am prezentat”, a subliniat Daea, scrie realitatea.net

  • Diferenţe între valorile de pe etichetele din vestul şi estul Europei. Ministerul Agriculturii a identificat nouă produse alimentare cu standarde duble calitativ în România şi UE

    Au fost prelevate 29 de probe din ţări europene şi, simultan, 29 de probe identice din magazinele româneşti, sortimente din categoriile lactate, carne, peşte şi ciocolată. Dintre acestea, nouă produse au prezentat unele diferenţe din punct de vedere al conţinutului de grăsimi şi proteine, au precizat oficialii MADR.

    La acţiunile de prelevare au participat, în luna iunie, câte doi delegaţi din partea ANSVSA, ANPC şi MADR.

    “Nu vom da numele vreunui producător sau al vreunui comerciant implicat în această analiză”, a precizat ministrul Agriculturii, Petre Daea, într-o conferinţă de presă. El a mai spus că rezultatele analizelor vor fi trimise “în această seară” Comisiei Europene, cu solicitarea de a se accelera procedurile juridice pentru comparaţiile ulterioare.

    “Transmitem chiar în această seară Comisiei Europene rezultatele noastre şi vom solicita să se accelereze procesele de reglementare, astfel încât să putem avea instrumente să putem analiza oricând şi în orice ţară produsele care au standarde duble”, a precizat Petre Daea.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Oraşul din România unde în fiecare zi la terminarea programului angajaţii lasă în faţa uşii produsele alimentare nevândute pentru cei care au nevoie

    Pe Facebook, Anca Maria Chirila a adăugat fotografii cu mesajul: „In #TarguMures, pe strada Bartok Bela, este un coffee shop care in fiecare zi la terminarea programului lasa in fata usii produsele alimentare nevandute pentru cei care au nevoie.
    Tot pe Facebook, Soós Attila a scris: „Oare la noi in Cluj de ce nu se procedeaza la fel? Si asa in general restul magazinelor de ce nu se alatura??? Donuteria vietii de exemplu, Panemaru anti caini insotitori pt nevazatori, sau brandul de succes din centrul Clujului: Covrigariile!!!! Sa nu mai vorbim de shaormerii, Mc KFC???”

    În acest timp, ministerul Agriculturii amână aplicarea legii risipei alimentare. “Legea nu este clară”. România aruncă 2,2 milioane de tone de alimente în fiecare an.

    “Analizând în ansamblu Legea nr. 217 din 17 noiembrie 2016 privind diminuarea risipei alimentare s-a constatat că mecanismele propuse nu pot fi puse în practică şi nu poate fi completat dispozitivul legislativ. (…) legea nu este clară, precisă şi previzibilă, aşa cum ar trebui să fie un act normativ pentru a putea fi aplicat şi care să ducă la realizarea obiectivelor avute în vedere.

    În consecinţă singura decizie normală şi rezonabilă, asumată fără rezerve de Ministrul Agriculturii, Petre Daea, a fost prorogarea normelor de aplicarea până la sfârşitul anului, perioadă în care un grup de lucru instituţional, deja desemnat, are misiunea să identifice modalităţile prin care scopul legii să fie îndeplinit şi să redacteze un proiect de act normativ care să fie realmente aplicabil, atât juridic cât ş tehnic”, se arată într-un punct de vedere al Ministerului referitor la Legea risipei alimentare, nr. 217 din 17 noiembrie 2016.

  • SFÂRŞITUL BENZINEI? A apărut combustibilul viitorului. Alimentezi o dată la 100 de ani. Este revoluţia care spune adio maşinilor electrice

     De fapt, partea mecanică ar ceda cu mult înaintea combustibilului. Sunt şanse destul de mari să o conducă şi copiii tăi. Ce este combustibilul viitorului. Numele lui vine din mitologia scandinavă, iar explicaţia spune tot. Poate fi exploatat în cariere de suprafaţă, iar acest lucru are un impact minim asupra mediului şi costuri relativ reduse de valorificare. 

    IATĂ AICI NOUL COMBUSTIBIL CU CAR EALIMENTEZI O DATĂ LA 100 DE ANI

  • SFÂRŞITUL BENZINEI? A apărut combustibilul viitorului. Alimentezi o dată la 100 de ani. Este revoluţia care spune adio maşinilor electrice

     De fapt, partea mecanică ar ceda cu mult înaintea combustibilului. Sunt şanse destul de mari să o conducă şi copiii tăi. Ce este combustibilul viitorului. Numele lui vine din mitologia scandinavă, iar explicaţia spune tot. Poate fi exploatat în cariere de suprafaţă, iar acest lucru are un impact minim asupra mediului şi costuri relativ reduse de valorificare. 

    IATĂ AICI NOUL COMBUSTIBIL CU CAR EALIMENTEZI O DATĂ LA 100 DE ANI

  • Companiile unor fraţi din Japonia au vânzări de peste 46 de milioane de dolari din mâncarea falsă

    Cele două companii din industria alimentelor false, conduse de fraţii Iwasaki, au vânzări anuale de 46 de milioane de dolari şi fabrică patru cincimi din piaţa replicilor în materie de alimente, din Japonia. Iwasaki, directorul uneia dintre companii, susţine că nu au competitori, în contextul în care vânzările celei de-a doua firme din domeniu reprezintă o zecime din vânzările lor.

    Pentru a realiza replicile de alimente, designerii merg în restaurant pentru a vedea cum prepară şi aranjează bucătarii alimentele din farfurie, apoi se întorc cu o schiţă arhitecturală, după cum o numeşte Iwasaki, cu fotografii şi notiţe despre textură, culori şi consistenţă. În fabrică, fiecare parte din farfurie este individual formată pentru a crea un mulaj de silicon, în care este turnat PVC, apoi este băgat în cuptor şi pictat manual sau cu un aerograf. Aceste tehnici sunt folosite pentru a crea diverse alimente, de la jumătăţi de ouă fierte la boluri cu tăiţei. Apoi, ingredientele sunt asamblate pentru a fi expuse.

    Printre alimentele greu de reprodus se numără peştele crud.

    Cititi mai multe pe www.medaifax.ro

  • Ce alimente trebuie consumate când e caniculă şi de ce nu este bine să mănânci ingheţată

    O ceaşcă de ceai şi sandwich-urile cu castravete sunt principalele produse care pot avea un efect benefic asupra corpului atunci când temperaturile sunt ridicate.
     
    Deşi foarte tentante, îngheţata sau produsele ţinute la frigider nu fac bine corpului, atrag atenţia cercetătorii. Chiar şi apa trebuie consumată la temperatura camerei. 
     
    Poate cel mai bun aliment în zilele călduroase ale anului este castravetele, care poate fi servit sub formă de sandwich cu maioneză şi sare, spun cercetătorii de la Societatea Chimică Americană.
     
    De asemenea, legumele şi fructele bogate în apă sunt cheia unei bune alimentaţii pe timp de caniculă, pepenele fiind un alt produs bun de consumat atunci când temperaturile sunt extrem de ridicate.
     
    Mâncărurile bogate în cereale sunt de asemenea bune vara, deoarece constituie un aport foarte bun de calciu şi magneziu. Tocmai de aceea, pâinea cu cereale este indicată pentru perioadele călduroase, la fel ca şi berea, însă consumată cu moderaţie şi la o temperatură adecvată.
     

  • Ce alimente trebuie consumate când e caniculă şi de ce nu este bine să mănânci ingheţată

    O ceaşcă de ceai şi sandwich-urile cu castravete sunt principalele produse care pot avea un efect benefic asupra corpului atunci când temperaturile sunt ridicate.
     
    Deşi foarte tentante, îngheţata sau produsele ţinute la frigider nu fac bine corpului, atrag atenţia cercetătorii. Chiar şi apa trebuie consumată la temperatura camerei. 
     
    Poate cel mai bun aliment în zilele călduroase ale anului este castravetele, care poate fi servit sub formă de sandwich cu maioneză şi sare, spun cercetătorii de la Societatea Chimică Americană.
     
    De asemenea, legumele şi fructele bogate în apă sunt cheia unei bune alimentaţii pe timp de caniculă, pepenele fiind un alt produs bun de consumat atunci când temperaturile sunt extrem de ridicate.
     
    Mâncărurile bogate în cereale sunt de asemenea bune vara, deoarece constituie un aport foarte bun de calciu şi magneziu. Tocmai de aceea, pâinea cu cereale este indicată pentru perioadele călduroase, la fel ca şi berea, însă consumată cu moderaţie şi la o temperatură adecvată.