Tag: angajati

  • Ponta cere miniştrilor să rezolve, până la Paşte, problema accesului public la date despre salarii

     El a spus miniştrilor, în şedinţa de guvern, că ţine foarte mult ca banii din bugetul de stat, “mulţi, puţini”, să fie folosiţi mai eficient “decât era tradiţia lor de utilizare”.

    “Deocamdată, sunt doar patru ministere care au îndeplinit în totalitate cerinţele mele de transparenţă. Până la Paşte, toate ministerele vor accelera acest proces şi vreau, sigur, în primul rând presa, dar şi orice alt cetăţean interesat, organizaţii neguvernamentale, să aibă acces în absolut orice moment la modul în care se cheltuie fiecare leu în ministere şi autorităţi centrale”, a afirmat premierul, în faţa jurnaliştilor.

    Cititi mai multe www.mediafax.ro

  • “Cerere de eutanasiere”, semnată de 33 de angajaţi ai Institutului de Utilaj Petrolier şi trimisă autorităţilor

     Salariaţii Institutului Naţional de Cercetare Dezvoltare Utilaj Petrolier IPCUP Ploieşti au dat publicităţii, marţi, o “cerere colectivă de eutanasiere”, semnată de 33 din cei 54 de angajaţi şi adresată preşedintelui Traian Băsescu, premierului Victor Ponta, ministrului Economiei, Varujan Vosganian, ministrului Cercetării, Mihnea Costoiu şi şefului Oficiului Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie Gabriel Dumitraşcu.

    Primul motiv invocat în această cerere în reprezintă faptul că salariaţii IPCUP nu şi-au mai primit salariile din octombrie 2010.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Angajaţii firmei Romstrade, aflată în insolvenţă, primesc prima tranşă a salariilor restante din Fondul de Garantare

    Angajaţii companiei de construcţii Romstrade, intrată în insolvenţă la sfârşitul anului trecut, vor primi salariile aferente perioadei septembrie-noiembrie începând cu luna aceasta. Casa de Insolvenţă Transilvania, administratorul judiciar al companiei de construcţii Romstrade, deţinută cu pachet majoritar de acţiuni de Nelu Iordache, a accesat fondul de garantare pentru plata creanţelor salariale.

    „Pentru achitarea integrală sau parţială a salariilor restante aferente lunilor septembrie, octombrie şi noiembrie a angajaţilor Romstrade a fost accesat Fondul de garantare pe data 7 martie.. Dosarul a fost validat şi urmează să fie făcute plăţi către foştii salariaţi”, au transmis oficialii Casei de Insolvenţă Transilvania.

    Valoarea sumelor restante pentru salarii nu a fost făcută publică, însă este foarte mare”, potrivit administartorului judiciar iar plata a fost eşalonată în două tranşe. Compania Romstrade avea 930 de salariaţi la momentul intrării în insolvenţă, în decembrie anul trecut. De la sfârşitul anului trecut, Nelu Iordache se află în arest preventiv, fiind acuzat ca administrator al Romstrade de schimbarea destinaţiei sumei de 25 de milioane de lei alocate pentru execuţia primului tronson din autostrada Nădlac-Arad.

  • Potretul-robot al workaholicului român

    De cealaltă parte, managerul său îşi doreşte să aibă cât mai mulţi astfel de angajaţi în echipă, pentru că reprezintă exemplul ideal în materie de productivitate. Un lucru este ignorat de ambele părţi: pe termen lung, angajatul capătă probleme de sănătate fizică şi mentală, iar acest lucru îi afectează productivitatea. Cum poate fi recunoscut, cum este perceput de colegi şi de şefi şi ce îl determină pe angajatul workaholic să muncească mai mult decât ceilalţi?

    Andrei, un tânăr de 27 de ani angajat în departamentul de vânzări al unei companii de cercetare de piaţă, a ajuns într-un moment din carieră când lucrează mai mult decât niciodată. Stă mai mereu peste program şi munceşte tot timpul, fără să ţină prea mult cont că e seara târziu sau weekend. N-a fost însă dintotdeauna aşa. Din contră, povesteşte despre o perioadă în care nu depăşea niciodată opt ore petrecute la serviciu şi nici nu muncea prea mult, ba chiar i se reproşa uneori că ia pauze prea dese pentru a ieşi la ţigară şi nu îşi îndeplineşte norma. Perioadă cu care probabil că nu se va mai întâlni prea curând. “În principiu, depinde cât de conştiincios eşti ca angajat, dacă natura job-ului îţi permite o oarecare libertate şi dacă lucrurile se pot amâna. Dacă pot, cei mai mulţi oameni le amână. Pe de altă parte, dacă lucrezi cu deadline-uri fixe, îţi rămâne doar libertatea de a te încadra în ele”, este de părere Andrei. Pentru el, lucrul cu deadline-uri strânse este noua realitate a vieţii profesionale şi, cum nici nu le poate amâna prea mult, rămâne la serviciu peste program. “Nu am de ales. În afară de câteva ştiri pe care abia apuc să le citesc şi poate o conversaţie pe Facebook sau pe messenger, lucrez tot timpul”, explică tânărul, motivat însă să continue de evoluţia în carieră şi de majorarea semnificativă a salariului din ultima perioadă.

    Ca el sunt mulţi în peisajul muncii din România. Programul de lucru de la 7 dimineaţa la 3 după-amiaza de acum mai bine de două decenii a rămas istorie, fiind înlocuit adesea cu zile de muncă de 10-12 ore sau chiar mai bine, cu lucrul de acasă, seara sau în weekend, şi chiar cu răspunsul la mail-uri sau rezolvarea unor sarcini de serviciu urgente din vacanţă. Mulţi o fac pentru a arde etape şi a avansa mai repede în carieră, alţii pentru a-şi păstra jobul, mai ales în contextul economic din ultimii ani care a lovit puternic piaţa muncii din România. Şi, nu în ultimul rând, mai sunt şi cei pentru care jobul este cel mai important aspect din viaţa cotidiană şi pentru care munca pe care o fac este foarte importantă şi mai presus decât familia sau prietenii.

    Sunt descrişi drept workaholici, termen englezesc din ce în ce mai popular în România, care sintetizează stilul de viaţă al majorităţii angajaţilor din economie. Dependenţa de muncă la care face referire termenul este însă mai rar întâlnită la noi, dar lipsa unui echilibru între viaţa profesională şi cea personală, munca peste program şi responsabilităţile prea multe preluate adesea fără o motivaţie financiară suplimentară sunt cât se poate de frecvente. Şi cu cât este mai înaltă funcţia ocupată, cu atât mai mare predispoziţia la sindromul workaholicului.

    Mai bine de jumătate, chiar spre 60%, dintre românii cu poziţii de management, fie de nivel C – CEO, CFO sau COO, de pildă, fie de executive director sau de vicepreşedinte, lucrează cel puţin 50 de ore pe săptămână, cu o medie care ajunge chiar şi la 12 ore în fiecare zi, arată un studiu realizat recent pe tema workaholicului român de firma de consultanţă în domeniul resurselor umane HART Consulting, pe un eşantion de 100 de angajaţi şi manageri. “În 18 ani am avut 21 de zile de concediu”, spunea recent într-un interviu pentru Business Magazin Mihaela Cristescu, cea care a pus bazele lanţului de clinici şi spitale private MedLife. Chiar şi acum, la 70 de ani, continuă să se implice atât în consiliul de administraţie al companiei, cât şi la cârma spitalului de pediatrie din nordul Capitalei, “unde sunt prezentă zilnic, de luni până sâmbătă”.

    Sindromul workaholicului a intrat în lumina reflectoarelor în România abia în urmă cu câţiva ani. În 2007, povestea unei tinere de 31 de ani, manager de audit într-una din companiile de consultanţă din Big 4, a fost intens mediatizată după ce s-a presupus că ar fi murit de epuizare. Ulterior, în discuţie au apărut şi alte motive care au condus la situaţia tinerei, dar asta nu schimbă cu nimic semnalul de alarmă tras asupra programului prelungit de muncă. Trei ani mai târziu, un alt caz a stârnit reacţii puternice, după ce o tânără de 34 de ani, angajată a unei companii de cercetare online care muncea după spusele familiei cel puţin zece ore pe zi, de multe ori chiar şi acasă, a făcut stop cardio-respirator la serviciu şi a intrat în comă.

    “Workaholicul român lucrează până la 50 de ore pe săptămână. Aproximativ 92% dintre angajaţii care au participat la cercetare s-au încadrat aici. Mai mult, lucrează şi în weekenduri şi îşi verifică cel puţin o dată emailul de serviciu în afara orelor de program”, explică Mădălina Bălan, managing partener în cadrul HART Consulting. 53,8% dintre managerii aflaţi la început de carieră şi 51,2% dintre cei ajunşi deja pe poziţii de middle management susţin de asemenea că depăşesc programul de lucru de opt ore. Iar o bună parte dintre ei întrec acest nivel cu cel puţin două ore.

  • Huawei face angajări în Europa, în timp ce companiile concurente reduc forţa de muncă

     Compania chineză anticipează că cererea din Europa va fi susţinută de nevoia de servicii de telecomunicaţii mai rapide şi de aparate mai ieftine, economia din regiune dând unele semne de îmbunătăţire, a declarat la Paris directorul general Ken Hu, transmite Bloomberg.

    “În ultimii 10 ani am ajuns la o înţelegere profundă a Europei. Avem parteneri locali, unităţi de cercetare şi dezvoltare. Vom continua investiţiile pe această piaţă”, a spus Ken Hu.

    În timp ce Huawei se extinde, companiile concurente îşi restrâng efectivele.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Coreea de Nord împiedică aprovizionarea angajaţilor sud-coreeni din complexul Kaesong

     Zece reprezentanţi ai celor 123 de firme sud-coreene prezente la Kaesong ceruseră permisiunea de a pătrunde în zona industrială pentru aprovizionarea angajaţilor.

    “Coreea de Nord ne-a informat că solicitarea de aprovizionare a fost respinsă”, a anunţat ministrul sud-coreean pentru Unificare, Kim Hyung-Seok. “Este regretabil că Phenianul a respins solicitarea şi împiedică un act umanitar”, a spus el.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cine sunt românii care fac haine pentru Zara, H&M şi C&A

    FIE CĂ MERGI LA LAS VEGAS, ÎN TOKIO, la Paris sau Bucureşti, nu trebuie să cauţi mult ca să găseşti bluze, rochii şi pantofi pe a căror etichetă să apară „made in Romania„. Unele sunt desenate în comuna Păuleşti, judeţul Prahova, altele sunt croite şi cusute la Caracal sau la Focşani. Există însă şi haine care sunt realizate 100% în România, de la desen la croială şi cusătură. Singurul care nu este „made in Romania” este brandul.

    O mână de designeri din Păuleşti, judeţul Prahova, o comună aflată la zece kilometri de Ploieşti, creionează modele de rochii şi bluze H&M care, după ce sunt aprobate de achizitorii gigantului suedez, prind contur şi apoi ajung pe umeraşele magazinelor. „O dată la două-trei luni realizăm o colecţie pentru H&M, mergem şi o prezentăm în Suedia, iar achizitorii lor aleg anumite modele. Acestea devin comenzi pentru noi„, spune Gabriela Gherghina, head-designer pentru compania Ottorose Rom. Numele Ottorose Rom a apărut pentru prima dată în prim-plan în urmă cu câteva zile, când retailerul H&M a făcut publică lista furnizorilor locali. Pe această listă apăreau nouă furnizori şi 20 de fabrici în care gigantul suedez realiza haine, iar cel mai des întâlnit pe această listă este numele Ottorose Rom, care lucrează atât în fabrica proprie, cât şi în alte cinci unităţi de producţie pe care le subcontractează. Pentru că nu face faţă comenzilor în micuţa fabrică proprie, care numără în total 25 de angajaţi.

    Numele fabricilor locale cu care lucrează retailerii internaţionali a fost, mult timp, unul dintre cele mai bine păstrate secrete. Deşi pe etichetele fustelor, bluzelor sau rochiilor Zara, H&M sau C&A apare „made in Romania„, nu apare însă nicio adresă. H&M a fost primul care a „desecretizat„ lista ce cuprinde 20 de fabrici româneşti, cu afaceri de circa 100 de milioane de euro şi cu un total de 7.000 de angajaţi. Datele dezvăluie faptul că România este, alături de Bulgaria şi Turcia, unul dintre principalii furnizori la nivel european. Cei mai mulţi sunt însă din Asia, din state precum China sau Bangladesh, unde toţi retailerii au ales să producă pentru costurile mai mici cu forţa de muncă.

    Producătorii şi retailerii refuză să dea date oficiale despre preţul articolelor, însă, potrivit informaţiilor Business Magazin furnizate de jucătorii din piaţă, preţul poate ajunge în magazine chiar de zece ori mai mare decât cel cu care un produs pleacă pe poarta fabricii. „În România sunt confecţionate multe din hainele comercializate de H&M. Vorbim, de exemplu, despre costume, jachete sau blazere”, spun reprezentanţii gigantului suedez. Ei precizează că România este recunoscută pentru expertiza pe care o are în ceea ce priveşte realizarea produselor, motiv pentru care compania a dezvoltat parteneriate cu producători locali cu mult înainte de intrarea sa pe piaţa locală acum doi ani. „Colaborarea cu furnizorii din România are o tradiţie de peste 20 de ani.„ Potrivit datelor făcute publice de compania suedeză, cele mai multe fabrici sunt amplasate în zona Moldovei, însă există şi câteva excepţii, printre care se numără şi Ottorose Rom.

    ABSOLVENTĂ A FACULTĂŢII DE ARTE DECORATIVE ŞI DESIGN DIN BUCUREŞTI, Gabriela Gherghina spune că biroul de design Ottorose Rom de la Păuleşti s-a axat pe realizarea unor produse mai speciale, „de aceea primim pentru fiecare model comenzi de 20.000 până la 150.000 de bucăţi”. România este prin tradiţie o piaţă de lohn, în care marii retaileri internaţionali – fie companii mass-market (H&M, Zara sau C&A), fie de lux (Gucci, Dolce & Gabbana) – realizează hainele care apoi ajung în magazinele din toate colţurile lumii. Modelul de business în acest caz presupune că fabrica primeşte de la retailer modelul şi doar îl execută – croieşte după un tipar deja existent şi apoi coase. În cazul Ottorose însă, procesul se schimbă şi hainele practic iau naştere la Păuleşti.

  • Vodafone desfiinţează 500 de locuri de muncă în Germania şi mută operaţiuni în România şi India

     Scrisoarea către angajaţi, semnată de directorul general al Vodafone Germania, Jens Schulte-Bockum, nu menţionează numărul de posturi care urmează să fie transferate în România şi în India, scrie Bloomberg.

    “Presiunea comercială creşte”, iar reglementarea la nivelul industriei “este ostilă investiţiilor de ani buni”, a scris Schulte-Bockum.

    De asemenea, Vodafone va reduce salariile entry-level şi va înfiinţa un centru de servicii pentru clienţi, a adăugat şeful Vodafone Germania.

    Vodafone România este al doilea operator local de telefonie mobilă, cu 8,122 milioane de clienţi la finele anului 2012.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Bugetarii vor primi salariile pentru luna aprilie până la sfârşitul lunii, nu în mai

    Astfel, bugetarii care ar trebui să încaseze salariile în intervalul 5-10 mai 2013 vor primi banii până la sfârşitul lunii aprilie 2013.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Angajaţii Mechel Câmpia Turzii au primit prime de Paşte de câte 200 de lei

     Potrivit unui comunicat transmis, luni, de acţionarul Mechel, Invest Nikarom, luni s-a finalizat procesul de achitare a tuturor restanţelor salariale la Mechel Câmpia Turzii.

    “Actualii angajaţi au primit salariul restant, avansul pentru luna aprilie, dar şi prima de Paşte. De asemenea, a fost achitat în întregime restul din suma aferentă salariilor compensatorii pentru persoanele disponibilizate în luna februarie 2013.

    Măsura face parte din planul de achitare integrală a obligaţiilor faţă de angajaţi şi de personalul disponibilizat anterior, plan pe care noul acţionar majoritar l-a anunţat după preluarea întreprinderilor Mechel din România. Sumele folosite provin din returnarea de TVA realizată recent de Guvernul României. Fondurile astfel obţinute au fost direcţionate cu celeritate către achitarea integrală a restanţelor salariale de la Mechel Câmpia Turzii”, se arată în comunicat.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro