BusinessMagazin

Tag: business

  • Opinie Iustin Paraschiv, proprietar al grupului de firme Carmistin

    Nu este vorba de cineva din interior care îşi doreşte discreditatrea industriei agro-alimentare româneşti şi nici grupuri de interese din afara ţării care intenţionează acest lucru.Este vorba despre un pahar în care a picat şi ultima picatură, iar acum dă pe afară.Epidemia de controale cu care ne confruntăm acum este una mai mult decât benefică industriei romanesti. Controalele vor ajuta la curatarea, la asanarea industriei agro-alimentare romanesti. O actiune care trebuia de mult initiata si continuata asiduu, pana la eliminarea din lantul de productie a celor care nu respecta legea. Evident ca acestia exista. Este vorba despre cei care vor sa ajunga foarte repede la profituri substantiale.

    Pe de alta parte, organele de control au privit diferentiat marile lanturi de magazine, fata de retailul mic, insa cu totul nejustificat. Este o realitate faptul ca hipermarketurile sunt mult mai rar verificate de organele de control, cu toate ca aici s-au descoperit acum probleme. Si nu este de mirare.
    Presiunea pe care acestea o pun pe pretul la care cumpara si vor sa vanda produsele agro-alimentare, si nu numai, impinge o serie de producatori mici sau producatori care se confrunta cu probleme in business sa mearga pana la limita legii sau chiar sa o incalce. Aici apar probleme pe partea de etichetare, sunt probleme si de alta natura, dupa cum am vazut.

    Este adevarat ca sistemul de control din zona alimentara este imbatranit, vedem de mai bine de 10-15 ani aceiasi oameni. Mi-ar placea sa vad si specialisti tineri, insa acum ei sunt o „rara avis”. Autoritatile stiu spre exemplu despre mafia pietelor, insa s-a facut prea putin pentru o asanare in acest domeniu a infractionalitatii.

    Cum sa ne asteptam ca un magazin care vinde carne si care apartine unui medic veterinar sa fie sanctionat la un eventual control de un coleg al acestuia?
    O alta sursa de probleme este implicarea celor platiti de stat sa faca aceste controale in businessuri de productie sau retail – direct sau prin interpusi. Am atras atentia in nenumarate randuri asupra acestor probleme prin asociatiile din care firmele grupului nostru fac parte, insa lucrurile au ramas, in mare parte, nerezolvate.

    Prin asociatiile de producatori putem face un dosar complet al acestor nereguli care lovesc direct in afacerile sanatoase.  Este total incorect sa investesti milioane de euro intr-o afacere pe care o conduci dupa legile momentului si sa te confrunti cu probleme de concurenta din partea unui „garajist” care proceseaza carnea in conditii cu totul mizere, doar pentru ca acesta nu se teme de consecintele unui eventual control.
    Problema carnii de cal

    Mai bine de 80-90 de procente din productia Pajo Holding a mers anul trecut la export. Vorbim de peste 4500 de animale, exportate in viu. Asta pentru ca in Romania pretul oferit producatorilor pentru carnea de vita este in medie cu 30 de procente mai mic decat costurile de productie.

    Aceasta discutie deschide o adevarata Cutie a Pandorei pentru ca pretul este artificial tinut atat de jos din cauza inlocuirii carnii de vita cu carne din alta specie. Prin asociatiile de profil noi am atras de nenumarate ori atentia organelor de control asupra acestor aspecte.

    Iata care a fost procesul care a stat la baza distrugerii pretului carnii de vita: odata cu campania de scarificare a cailor bolnavi de Anemie Infectioasa Ecvina, statul a oferit despagubiri persoanelor care isi sacrificau animalele bolnave. Prin urmare, cei care isi duceau caii la sacrificat nu erau interesati sa obtina un pret corect pe calul vandut la abator pentru ca statul oricum il despagubea pentru animal.

    Astfel, abatoarele care s-au ocupat cu sacrificarea acestor cai au intrat in posesia unor cantitati enorme de carne de cal la preturi derizorii, poate chiar de 10 ori mai mici decat pretul carnii de vita.Organele de control trebuie sa controleze acum, chiar daca este post factum, daca acesti cai au fost sacrificati in conditiile prevazute de lege – carnea trebuie procesata la temperaturi ridicate – cum si cui au fost vandute aceste cantitati de carne. Oricum, din aceasta afacere statul si consumatorul au iesit in pierdere.Hypermarket vs. producatori

    De mai bine de 2 ani producatorii din Romania se confrunta cu mari probleme privind profitabilitatea. Asta din cauza presiunii pe pret exercitate de lanturile de magazine. Odata intrati in acest cerc vicios – ai pret mic vinzi, esti pe raft dar vinzi aproape in pierdere; altfel,  daca nu vinzi, trebuie sa inchizi afacerea – sunt producatori care forteaza limitele legii pentru a putea supravietui, incalcand normele in vigoare. Unii trec de-a dreptul in zona penala. Evident, sunt si marii producatori care apeleaza la solutii alternative, lanturi proprii de retail etc. oricum, este cu totul neprofitabil sa intri in astfel de jocuri.

    Poti risca totul.Asadar, controalele care au scos la suprafata nereguli in lanturile magazinelor importante trebuie sa nu inceteze pentru ca aici pot aparea mari surprize. Autoritatie trebuie sa isi extinda controalele aici. DSVSA-urile se pare ca acum au trecut serios la treaba. Trebuie sa continue pana se curata aceasta industri, o industrie in care s-a investit mult, o industrie in care jucatorii onesti, cu strategii sanatoase de business au standarde de calitate peste media europeana.

    Despre Grupul Carmistin
    Grupul de firme Carmistin apartine familiei Paraschiv si activeaza in domeniul agro-zootehnic, trading  şi retail. Grupul de firme al Familiei Paraschiv numara peste 2000 de angajaţi si este format din companii lideri de piata de segmentele unde activeaza, precum: Ana şi Cornel, Carmistin, Avicarvil, Ladrisi Grup, Pajo Holding etc.
     

  • Laura Badea este noul director de vânzări al CITR

    ”Tranzacţiile efectuate în insolvenţă pot fi o oportunitate pentru investitori întrucât legea insolvenţei oferă mecanisme suple care protejează investitorul de istoricul nefast al companiei în insolvenţă, putându-se prelua numai partea sănătoasă a business-ului. Ne referim atât la tranzacţionarea de active, cât şi la transferul business-urilor în întreg.

    Gestionate cu eficienţă şi profesionalism, acestea generează atât posibilitatea recuperării eficiente a creanţelor, locuri de muncă, profit economic. Tocmai de aceea avem nevoie să lucrăm cu profesionişti”, a declarat Andreea Anghelof, managing partner în Casa de Insolvenţă Transilvania.

    Departamentul de valorificări active se ocupă de administrarea patrimoniilor debitoarelor, precum şi de valorificarea eficientă a lor prin vânzarea finala.
    Laura Badea a lucrat anterior în companii precum TBI Consumer Financing IFN, ING Group România, Heineken România, ultimul post ocupat fiind de key account manager pentru Unicredit Consumer Financing. Ea este absolventă a Institutului Bancar  Român, unde s-a format ca broker.

    Cu o echipă de 100 de specialişti, 35 practicieni în insolvenţă şi 12 echipe de lucru, Casa de Insolvenţă Transilvania a gestionat procedura insolvenţei a peste 650 de societăţi comerciale şi este reprezentă la nivel naţional.

    Expertiza acoperă arii de activitate ca: agricultură, transport, industria farmaceutică, alimentară, a lemnului, a încălţămintei, producţii ceramice, panificaţie, activităţi comerciale, extracşia şi prelucrarea produselor petroliere, prelucrarea minereurilor neferoase, real estate.

    Casa de Insolvenţă Transilvania este societatea corespondentă a societăţii civile de avocaţi Nestor Nestor Diculescu Kingston Petersen.
     

  • Cum se vede în România transformarea Intel la nivel mondial?

    Primul smartphone cu procesor Intel a fost lansat în România la începutul anului împreuna cu Cosmote. Mai mult, o parte dintre noile investiţii “sunt pregătite” şi la Bucureşti, la centrul de cercetare şi dezvoltare software Intel, anunţat la finalul lui 2010, în urma unor investiţii de ordinul milioane de euro, care acum numără peste 100 de angajaţi.

    “Interesul companiei pentru alte domenii este în strânsă legătură cu legea lui Moore (numită după Gordon Moore, co-fondator Intel), potrivit căruia numărul de tranzistori care pot fi plasaţi pe un circuit integrat se dublează la aproximativ fiecare doi ani”, spunea recent Bogdan Georgescu, channel account manager al Intel România şi Bulgaria, într-un interviu pentru Business Magazin. “Integrăm aceste tehnologii şi în alte produse, nu doar în PC-ul tradiţional (fie laptop, desktop sau server) pentru că piaţa o cere şi potenţialul de dezvoltare este uriaş. De aici interesul pentru tablete sau smartphone-uri”, mai spune Georgescu, cu argumentul că există în acest moment foarte multe tablete cu Intel Inside pe piaţă.

    La o privire de ansamblu, tehnologiile Intel dezvoltate inclusiv la Bucureşti se găsesc în laptopuri, ultrabook-uri, tablete, smartphone-uri, SSD-uri, plăci de bază sau centre de date, explică Georgescu. Dar acestea nu sunt singurele domenii, procesoarele Intel fiind integrate şi la bordul automobilelor, în aparatura medicală sau în bancomate. La finele anului trecut, Intel a prezentat un studiu despre distribuitoarele automate, anunţând că pe viitor acestea vor deveni mai intuitive şi vor interacţiona prin gesturi cu consumatorii.

    Nu toate vor fi disponibile imediat pe piaţa din România, dar, în general, multe dintre noile produse cu tehnologii Intel ajung într-un timp destul de scurt după lansare şi la noi. “Cel mai recent exemplu este telefonul inteligent ZTE Grand X In, lansat de Intel alături de Cosmote”, spune reprezentantul Intel, cu menţiunea că semnalele de până acum, la numai o lună de la lansare, sunt conform aşteptărilor, fără a da însă cifre exacte. Telefonul costă 149 de lei cu abonament şi 999 de lei dacă este liver de contract. În prezent, la nivel mondial există 8 telefoane cu tehnologii Intel.

    Pentru viitoarele lansări de smartphone-uri sau laptopuri cu arhitectura Intel pe piaţa din România, compania lucrează deja cu toţi operatorii telecom. La sfârşitului anului trecut Intel a anunţat în parteneriat cu Vodafone, Microsoft şi Asus, o ofertă de achiziţie a ultrabook-ului ASUS VivoBook S400, cu ecran tactil, şi a laptopului ASUS X55A. Iar împreună cu Samsung, Orange şi Altex a lansat tot anul trecut o altă ofertă specială, pentru tableta Samsung ATIV Smart PC 500T, în ofertă cu abonament 3G.

    Pentru 2013, planurile companiei vizează extinderea în sectorul mobil, potrivit lui Georgescu, lucru care se va vedea tot mai mult şi pe piaţa din Româna, “mai ales odată cu lansarea generaţiei de procesoare Intel Haswell”.

    Centrul de cercetare şi dezvoltare de la Bucureşti Intel Romania Software Development Center a pornit la începutul lui 2011 cu echipe de cercetare software open source. Între timp, şi-a diversificat activitatea prin adăugarea echipelor de benchmarking şi developer tools. Intel are în România circa 380 de angajaţi, 100 în centrul de la Bucureşti, iar restul în departamentul de marketing şi vânzări şi în companiile în care a investit, respectiv Wind River din Galaţi şi Telmap.

  • Cele mai puternice femei din România

    Cele mai importante femei din economia românească au participat miercuri seara la Gala Woman in Power organizată de Business Magazin. Zece dintre acestea au fost premiate – Ioana Filipescu, managing director al Raiffeisen Investment România, Dana Cortina, directorul general al Porsche Inter Auto România, Denisa Mateescu, vice president affluent strategic solutions pentru regiunea HGEM la Mastercard Europe, Monica Iavorschi, directorul general al Arctic, Violeta Ciurel, preşedintele AXA Asigurări, Adina Pascu, directorul general al fabricii de la Timişoara a Procter & Gamble, Irina Socol, CEO şi preşedinte Siveco România, Roxana Rasu, general managerul Sephora România, Cornelia Nicolae, country managerul Stefanel şi Manuela Nestor, partener coordonator la NNDKP.

    Evenimentul desfăşurat la Radisson Blu din Capitală a strâns laolaltă cele mai puternice 200 de femei din business-ul românesc şi nu numai, care conduc sau ocupă poziţii de top management în unele dintre cele mai mari companii din România, cu afaceri de milioane sau chiar miliarde de euro. Multe dintre aceste 200 de femei manager au deja un renume nu numai la nivel naţional, dar şi peste hotare, în timp ce altele sunt mult mai discrete şi despre ele vorbesc mai degrabă afacerile pe care le conduc. Numitorul comun este puterea lor de a învăţa permanent, a inventa şi a se reinventa, de a motiva oameni şi a creşte afaceri. Sunt elegante şi impun respect, iar cuvântul lor este cel mai important sau printre cele mai importante în companiile pentru care lucrează.

    “Nu ştiu cum un domeniu atât de mic poate capta atât de multă atenţie”, a declarat Ioana Filipescu în cadrul evenimentului, făcând referire la zona de investiţii şi a fuziunilor şi achiziţiilor de care este responsabilă în cadrul Raiffeisen Investment România.

    “Puterea nu exclude feminitatea”, a confirmat şi Monica Iavorschi, directorul executiv al producătorului de electrocasnice Arctic, importanţa calităţilor feminine în business, precum şi importanţa păstrării lor dincolo de poziţia de top ocupată.

    Violeta Ciurel, CEO al AXA Asigurări, nu este însă convinsă că în ceea ce o priveşte au fost la mijloc în mod neapărat calităţile feminine. “Am ajuns în acest domeniu din întâmplare şi pentru că a existat oportunitatea”, a vorbit ea în cadrul evenimentului despre cariera vastă pe care a acumulat-o în industria de asigurări.

    Pe lângă laureate şi alte personalităţi din lumea de business, printre cele mai importante participante la Gala Woman in Power s-au numărat şi Doina Cepalis, propietarul exportatorului Te-Rox Prod, Andreea Mihai, directorul de marketing al Carrefour România, Andreea Paul, vicepreşedinte PDL şi deputat în Comisia de Buget Finanţe, actriţa Oana Pellea şi campioana olimpică şi mondială la gimnastică Andreea Răducanu. Alături de Andreea Esca, prezentatoarea {tirilor ProTV, ele au vorbit deschis pe scenă despre importanţa femeilor în business, despre feminitatea şi calităţile unei lider feminin, dar şi despre ce anume le motivează şi la ce anume au renunţat pentru a ajunge în poziţia în care se află astăzi.

    “Ca femeie antreprenor, trebuie să schimbi preconcepţii şi să faci multă muncă de convingere. Eu nici nu sunt într-un domeniu feminin şi nici nu sunt în Bucureşti, aşa că fac eforturi mari să rămân în zona feminităţii. E greu să te impui, dar am reuşit cumva”, susţine Doina Cepalis, proprietarul producătorului pentru export de huse şi centuri de siguranţă pentru scaunele auto destinate copiilor Te-Rox Prod.

    Indiferent de domeniu, “nu mi se pare că o femeie care ajunge într-o poziţie înaltă îşi pierde odată cu acest lucru feminitatea”, a confirmat actriţa Oana Pellea în cadrul evenimentului. În schimb, de cele mai multe ori împreună cu o funcţie înaltă, responsabilitatea a mii de angajaţi şi obiective financiare de ordinul zecilor sau chiar sutelor de milioane de euro vine şi un set de compromisuri. “Am renunţat la multe pentru carieră. Nu mai fac atât de mult sport, de exemplu, iar odată cu criza am ajuns să petrec multe ore la birou, dar ştiind că de eforturile mele depind mulţi alţi oameni am făcut-o fără să mi se pară un sacrificiu”, a dezvăluit Andreea Mihai, directorul de marketing al Carrefour.

    Femeile-manager prezentate de Business Magazin în catalogul “200 CELE MAI PUTERNICE FEMEI DIN BUSINESS” au avut evoluţii spectaculoase în carieră, realizări pe măsură, iar eforturile lor s-au concretizat în afaceri construite sau ridicate la ordinul milioanelor de euro. Au vârste cuprinse între 27 şi 77 de ani, lucru care confirmă că nu este niciodată prea devreme sau prea târziu să-şi dovedească priceperea în afaceri şi să clădească o carieră pe care mulţi bărbaţi o invidiază.

    Gala Woman in Power a Business Magazin a fost organizată cu sprijinul Class Living, Ţiriac Auto, Cronotime International, La Perla şi Brands International.

    În cadrul evenimentului, echipa Business Magazin a lansat catalogul 200 cele mai puternice femei din business, ediţia a II-a, disponibil pe piaţă începând de luni, 11 martie 2013.

    “Nu ne-am dorit şi nici n-am realizat un clasament. Am prezentat 200 de femei care au reuşit să inventeze, să creeze afaceri sau să conducă business-uri de sute de milioane sau chiar miliarde de euro. Le-am ales pentru evoluţiile în carieră, pentru numărul zerourilor din cifra de afaceri a companiilor pe care le conduc sau pentru renumele pe care l-au construit de-a lungul anilor. Au vârste cuprinse între 27 şi 77 de ani, ceea ce dovedeşte că nu este niciodată prea devreme sau prea târziu să-şi dovedească talentul şi priceperea în afaceri. Sunt doamne care au ajuns, înainte de a împlini 30 de ani, să controleze bugete de milioane de euro sau să coordoneze strategiile unei multinaţionale la nivel regional”, scrie Ioana Mihai, senior editor al revistei Business Magazin, în argumentul care prefaţează catalogul “200 cele mai puternice femei din business”.

    Multe dintre cele 200 de femei manager din acest catalog au deja un renume nu numai la nivel naţional, dar şi peste hotare, în timp ce altele sunt mult mai discrete şi despre ele vorbesc mai degrabă afacerile pe care le conduc. Numitorul comun este puterea lor de a învăţa permanent, a inventa şi a se reinventa, de a motiva oameni şi a creşte afaceri.

    Cele zece premiante sunt:

    Ioana Filipescu

    De noua ani este managing director al Raiffeisen Investment Romania, fiind unul dintre cei mai apreciati bancheri de investitii din Romania cu o experienta semnificativa in domeniul serviciilor financiare, al farmaceuticelor si al serviciilor medicale, precum si in sectorul de utilitati. A fost implicata in consultanta a numeroase fuziuni si achizitii, cum ar fi preluarea LaborMed Pharma de catre fondul de investitii Advent International, achizitiile Groupama din Romania (Asiban, BT Asigurari) sau intermedierea vanzarii Proton Technologies catre Vodafone. Spune ca una dintre cele mai important calitati ale unui sef de fond de investitii este flexibilitatea, capacitatea de a nu te lasa influentat de sabloane

    Dana Cortina

    Si-a cladit, pas cu pas, cariera in industria auto, iar de sase ani este director general al Porsche Inter Auto Romania. Dupa absolvirea Institutului Politehnic din Bucuresti, specializarea masini termice / motoare, in 1995 a lucrat pentru Daewoo Motor Austria (Viena), iar din 1998 pentru Porsche Austria. Din 2002 cariera sa a continuat in Romania, mai intai ca director executiv al Porsche Romania, din 2005 ca director general al aceleiasi companii, iar din 2007 a preluat conducerea Porsche Inter Auto Romania.Cel mai dificil moment de pana acum in cariera a fost acela in care a inteles ca pachetul managerial cuprinde si “singuratatea alergatorului de cursa lunga”.

    Denisa Mateescu

    A fost promovata la inceputul acestui an, fiind acum vicepresident affluent strategic solutions al MasterCard Europe pentru regiunea HGEM (28 de tari din Europa Centrala si de Est si Asia Centrala, incluzand Romania). Cariera sa a cunoscut mai multe momente de cotitura, in care a schimbat domeniul de activitate. A absolvit, in 1991, Institutul Politehnic din Bucuresti, Facultatea de Automatica si Calculatoare, dupa care a lucrat doi ani la Institutul de Calculatoare si Informatica, apoi a fost “atrasa de efervescenta industriei de publicitate,care era atunci la inceput”. A lucrat la Saatchi & Saatchi si apoi la D’Arcy, iar in 2006 a schimbat din nou complet directia, optand pentru industria de plati. In opinia sa, tonusul bun rezulta din reusite, dar poate si sa determine succesul unui proiect.

    Monica Iavorschi

    Din 2008 directorul general al producatorului de electrocasnice Arctic, insa lucreaza in companie de mai bine de 12 ani. A preluat conducerea intr-un moment dificil, chiar cand criza incepuse sa-si faca simtite efectele, dar a reusit sa mentina compania pe crestere in ciuda impactului destul de puternic resimtit inclusiv de industria electronicelor si electrocasnicelor. In ultimii ani, producatorul de electrocasnice a fost una dintre putinele companii din Romania care au continuat sa faca angajari, a investit, a crescut productia si exportul.

    Violeta Ciurel

    E greu de gasit un executiv din industria noastra de asigurari cu o experienta mai indelungata si mai diversa decat Violeta Ciurel: 13 ani in zona teoretica a economiei, ca profesoara la ASE, la catedra de Relatii Economice Internationale, apoi 14 ani in ING Group, din care sase ani petrecuti in strainatate pe pozitii de top in cadrul grupului, si peste doi ani la conducerea operatiunilor din Romania ale grupului francez AXA. Afirma ca secretul succesului in afaceri pentru un manager este sa fie ferm si hotarat, sa stie foarte bine ce vrea sa faca, sa comunice obiectivele si sa determine echipa sa se alinieze acestora.

    Adina Pascu

    Cu o cariera de 17 ani in cadrul producatorului de bunuri de larg consum de talie mondiala, Adina Pascu este directorul general al fabricii Timisoara a Detergenti S.A., companie detinuta de Procter & Gamble. A inceput sa lucreze pentru P&G ca inginer in fabrica din Timisoara imediat dupa finalizarea studiilor si a crescut in cariera pas cu pas, detinand si pozitii de expat in alte filiale P&G din Europa. Despre experienta acumulata peste hotare chiar ea spune ca au pregatit-o pas cu pas pentru responsabilitatile pe care le are acum. Fabrica pe care o conduce si care produce detergentii marca Ariel, Tide, Bonux, Fairy si inalbitorul Ace a avut in 2010 afaceri de 30,9 milioane de euro (in crestere cu 66% fata de 2009) si un profit net de 3,3 milioane de euro (aproape dublu fata de anul anterior, cand a inregistrat un profit net de 1,8 milioane de euro).

    Irina Socol

    In urma cu mai bine de 20 de ani punea bazele companiei Siveco Romania, despre ale carei inceputuri spune ca “este o poveste tipica pentru inceputul anilor ’90”. Absolventa a Facultatii de Automatica, specializarea Calculatoare de proces (1981), si a Academiei de Management Niedersachsen Germania (1993), in primii ani ai capitalismului Irina Socol si sotul ei lucrau la Institutul de Cercetari pentru Tehnologia Informatiei. La un moment dat, au fost solicitati de o firma din Franta care dorea sa infiinteze un departament de asigurare si control al calitatii intr-o tara din Europa de Est, perioada in care dezvoltarea de software se facea in India. Alaturi de colegii indieni au reusit sa puna la punct o metodologie de testare si de control al calitatii. Au infiintat un departament de asigurarea si controlul calitatii, sediul fiind chiar in locuinta familiei Socol. De inceputul acelei perioade se leaga, un moment esential al carierei sale, cand a decis ca din expert software sa devina manager al companiei Siveco Romania.

    Roxana Rasu

    Conduce de circa trei ani operatiunile locale ale retelei de magazine de cosmetice Sephora.Este singura femeie romanca aflata in cea mai inalta pozitie de conducere in cadrul unuia dintre cei mai mari zece jucatori din piata de cosmetice dupa cifra de afaceri. Desi este vorba de o piata a produselor dedicate in principal femeilor, majoritatea companiilor din top sunt conduse de barbati. Sephora, desi are actionariat strain – elen si francez – a pariat pe o romanca.

    Cornelia Nicolae

    A preluat in 2011 functia de country manager al Stefanel, dupa ce anterior ocupase in cadrul aceleiasi companii functia de director regional de vanzari. Inainte de a veni in cadrul retailerului italian romanca a lucrat timp de doi ani si jumatate in acelas domeniu, la BSB Fashion. Relatia ei cu moda a inceput inca din 1996, cand s-a angajat in cadrul Just Jeans Trading, care detinea licenta pentru brandul britanic Lee Cooper. In prezent conduce operatiunile locale ale Stefanel in Romania, companie care detine zece magazine monobrand, cu o cifra de afaceri de cinci milioane de euro, potrivit reprezentantilor firmei italiene.

    Manuela Nestor

    Este partener coordonator si fondator al uneia dintre cele mai mari case de avocatura de pe piata romaneasca. Vreme de 36 de ani, a consiliat numeroase corporatii si organizatii publice si private romanesti si internationale. Spune ca ii este greu sa ierarhizeze reusitele din cariera. Ea povesteste ca sunt doua proiecte care i-au marcat profund evolutia ca avocat de afaceri. Unul dintre ele, s-a derulat pe vremea cand era consilier juridic la Romconsult si avea 28 de ani, in anii ’80. Era lead counsel pentru un proiect de asistenta tehnica si a trebuit sa negocieze cu conducerea combinatului de la Abu Kamash in Libia. Al doilea proiect a fost unul pilot – de privatizare prin oferta publica a societatii ce detinea fabrica de bere Ursus, la inceputul anilor ’90, cand in Romania “nu se auzise de ceea ce insemna o oferta publica, nu exista o piata de capital si niciun fel de legislatie legata de o astfel de oferta”.

  • Operatorii telecom globali trebuie să îşi revizuiască criteriile de măsurare a performanţei

     “Indicatorii de performanţă folosiţi în mod curent de întreaga industrie, cum ar fi numărul de noi clienţi şi venitul mediu per utilizator (ARPU), nu mai sunt suficienţi să furnizeze managementului şi investitorilor destule informaţii ca să-şi poată face o imagine de ansamblu. Prin urmare, operatorii telecom trebuie să le furnizeze dovezi care să susţină că modelul de business funcţionează bine, că a generat rezultate solide de creştere şi că au un plan de acţiune pentru a susţine profitabilitatea”, se arată într-un raport Ernst&Young.

    În plus, multe din noile conectări sunt acum generate de consumatorii care folosesc dispozitive multi-SIM, de companii şi de comunicarea M2M (machine-to-machine), astfel încât indicatorul referitor la noii clienţi devine neclar.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Fan Courier aşteaptă o treime din business din comerţul online

    Fan Courier, unul dintre cei mai importanţi jucători din piaţa locală de curierat, a închis anul trecut cu o creştere a afacerilor exprimate în moneda locală de circa 10 procente, cifra de afaceri a companiei ajungând la circa 244 milioane de lei (55 milioane de euro). Acţionarii companiei, fraţii Pătrăşcanu, afirmă că lansarea de noi servicii precum şi comenzile din mediul electronic au fost principalii factori care au impus trendul ascendent al pieţei anul trecut. De asemenea, Felix Pătrăşcanu suţine că vânzările online îşi vor continua evo­lu­ţia pozitivă din ultimii ani, iar compania pe care o conduce va înregistra o creştere a veniturilor de pe urma acestui seg­ment. Astfel, o bună parte din afacerile com­pa­niei va fi ge­nerată de comenzile transmise magazi­nelor de pe internet. “Comerţul electronic câştigă din ce în ce mai mult teren, pentru că foarte multe companii dezvoltă şi un magazin online pe lângă cel tradiţional. Vânzările online ne-au generat 20% din afaceri anul trecut, iar pentru acest an ne aşteptăm la o contribuţie de circa 30% la încasări”, a afirmat Pătrăşcanu.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

    Adrian Mihai proprietar FAN Courier

  • Cine mai cumpără călătorii de business când managerii se desprind de birou tot mai rar

    EU UNUL PARTICIP DE ZECE ORI PE SĂPTĂMÂNĂ LA VIDEOCONFERINŢE. Deşi în ultima perioadă am călătorit mai puţin în interes de serviciu, nu îmi pare rău, pentru că deplasările înseamnă pierdere de timp şi lipsă de productivitate.” Un mod de a gândi care părea greu de imaginat în anii de boom economic, când bugetele alocate călătoriilor erau nelimitate, este explicat astăzi de Cristian Popescu, directorul general al Cisco România.

    De exemplu, P&G România, subsidiara locală a gigantului american în bunuri de larg consum Procter & Gamble, a redus aproape total cheltuielile cu angajaţii care erau nevoiţi să călătorească în interes de serviciu. “Am eliminat de ceva timp deplasările în alte ţări pentru a lucra cu alţi colegi, în prezent facem acest lucru numai dacă este cu adevărat necesar, declara recent Ghazala Nadeem, directorul de resurse umane al P&G România, citată de Ziarul Financiar. În viziunea managerului, eliminarea călătoriilor de afaceri este o metodă “foarte eficientă” de reducere a costurilor, dar şi de asigurare a unui anumit confort al angajaţilor.

    Ea declară că, dacă la începutul carierei ideea de a călători este “foarte ispititoare”, odată ce angajaţii îşi întemeiază o familie nu mai sunt atât de entuziasmaţi de eventuale plecări. Din 2009 încoace, tot mai multe companii au preferat să înlocuiască bugetele de deplasări ale angajaţilor care mergeau la şedinţe în străinătate cu ajutorul videoconferinţelor, care sunt realizate fie prin clasicul program Skype sau prin intermediul unor soluţii mai securizate, în săli de conferinţe special amenajate. Astfel, s-au redus masiv cheltuielile cu biletele de avion, transportul cu taxiul, cazarea şi diurnele acordate angajaţilor plecaţi la meetinguri în sediile centrale ale companiilor.

    Cei mai loviţi au fost tocmai cei care gestionau bugetele de călătorii ale companiilor. Antonio Niţu lucrează din 1998 în cadrul agenţiei de turism Aerotravel, numărul doi în piaţa agenţiilor de turism, potrivit anuarului “Cei mai mari jucători din economie” întocmit de Ziarul Financiar. A plecat de la vânzări de 700.000 de dolari în primul an şi a condus afacerile în vremuri în care acestea se dublau de la an la an.

    Piaţa românească nu a înţeles uşor sensul călătoriilor de business, aşa că Aerotravel s-a văzut nevoită să asocieze numelui agenţiei brandul Lufthansa. Se întâmpla în anul 2000, când Niţu a făcut prima plată către IATA, de 100.000 de dolari – “când am văzut factura mi s-a părut enorm, salariile erau de 100 de dolari”. Brandul a ajutat compania la nivel de imagine şi la înţelegerea conceptului de business travel: pachete concepute astfel încât să rezolve problemele, de la cazare şi transport până la organizarea de evenimente. Primii clienţi care au înţeles produsul au fost companiile multinaţionale, însă treptat şi ceilalţi jucători din economie s-au adaptat tendinţei. Iar plusurile au fost raportate de la an la an până în 2008. Căderea a fost mai bruscă decât se aşteptau jucătorii din industrie, deşi expunerea în cazul Aerotravel Lufthansa City Center, companie deţinută de Mihai David, nu a fost “prea mare” pe seama portofoliului echilibrat de clienţi. Cel mai slab an a venit după cel mai bun.

    VÂRFUL A FOST ATINS ÎN 2008, IAR CĂDEREA ÎNCEPUTĂ ÎN 2009 – “nu m-am aşteptat să fie atât de mare, de la 34 de milioane de euro am zis că vom scădea cu cinci” – a dus rapid la o scădere a tarifelor în piaţă şi deci la mai multă muncă pentru venituri mai mici. 2009 şi, ulterior, 2010 au fost momentele în care s-a atins minimul – compania a obţinut venituri de 25 de milioane de euro – ani în care ofertele companiilor aeriene au fost dictate de tarifele din piaţă şi nicidecum de costul serviciului oferit. “Probleme cu lichidităţile am şi astăzi.

  • România priveşte de pe margine în terenul inovaţiei mondiale

    TEHNOLOGIA BENZII MAGNETICE FOLOSITĂ LA CARDURI, codul de bare universal al produselor, primul smartphone sunt câteva dintre realizările companiei americane International Business Machines (IBM), care ocupă de 20 ani primul loc în topul inventatorilor mondiali IFI Patent Intelligence. Cu 6.478 de brevete aprobate în 2012 în SUA, IBM conduce clasamentul în care se află alte nume mari ale industriei tehnologice, cum ar fi compania coreeană Samsung, cele japoneze Sony, Canon sau Panasonic, companiile americane Microsoft, Apple sau Hewlett-Packard, Siemens sau Bosch din Germania. Iar contextul în care acestea conduc clasamentul nu este întâmplător deoarece “campionii inovaţiei” fac parte din ţările-lideri în structurarea mediului necesar promovării inovaţiei, potrivit unui studiu global iniţiat de General Electric şi realizat de compania de cercetare StrategyOne. Mai mult de 3.000 de directori executivi din 25 de ţări au trimis la concluzia că SUA, Germania şi Japonia se bucură de cele mai multe politici de încurajare a inovaţiei. Studiul s-a bazat pe cinci repere: mediul strict de reglementare al autorităţilor şi modul în care acestea promovează şi investesc în programe care ar putea ajuta inovaţia, factori pe care companiile nu îi pot controla, cum ar fi tipurile de finanţare de capital disponibile şi gradul de accesibilitate a creditelor, promovarea de către firme a unui mediu inovator în propria organizaţie şi calitatea pregătirii profesionale şi educaţiei din fiecare ţară.

    Concluzia la care s-a ajuns este că mediul de business global este supus unui adevărat “vertij” cauzat de încetinirea creşterii economice, dezvoltarea tehnologiilor într-un ritm rapid, precum şi concurenţa care vine din interiorul şi exteriorul pieţelor. Astfel, ritmul inovării a devenit o provocare pentru economiile locale şi îi plasează pe liderii din afaceri într-un conflict: pe de o parte, îşi doresc acces la pieţele globale şi promovarea inovaţiei specifice lor, dar în acelaşi timp sunt conştienţi de provocările concurenţei globale pe piaţa lor şi ar vrea să fie protejaţi de acestea. Totuşi, 91% dintre executivii interogaţi consideră inovaţia o prioritate strategică pentru companiile pe care le conduc, în timp ce 30% dintre ei cred că creşterea concurenţei şi ritmul accelerat al progresului tehnologic au un impact negativ. Colaborarea dintre ţări ar reprezenta un motor al succesului în afaceri prin accesul la noi tehnologii şi posibilitatea de a intra pe noi pieţe, 90% dintre respondenţi considerând colaborarea esenţială pentru continuarea inovaţiei. Cele mai mari piedici în această direcţie sunt furtul de proprietate intelectuală, lipsa de încredere şi teama braconajului de talente.

    Cert este că tendinţa generală a modelelor de afaceri este inovaţia, iar un rol esenţial în dezvoltarea acesteia îl reprezintă sprijinul guvernului şi al politicienilor. Modul în care ei ar trebui să acţioneze ar fi prin educarea şi dezvoltarea specialiştilor – 76% din directorii executivi doresc ca politicienii să încurajeze antreprenoriatul astfel încât să se creeze o legătură mai puternică între companii şi educaţie, – dar şi prin combaterea birocraţiei şi rutinei administrative, în special în privinţa accesării fondurilor şi stimulentelor, precum şi prin protejarea secretului comercial şi a proprietăţii intelectuale.

    PRINCIPALELE GRIJI ALE EXECUTIVILOR SUNT CELE LEGATE DE PREGĂTIREA FORŢEI DE MUNCĂ ŞI DE MOBILITATEA TALENTELOR, la nivel global începând cursa pentru atragerea celor mai bine pregătiţi şi mai valoroşi angajaţi. Tendinţa spre măsuri protecţioniste a managerilor din întreaga lume vine în contextul în care ei manifestă o atitudine precaută şi chiar o oarecare teamă din cauza creşterii econonomice lente, potrivit economistului-şef al General Electric, Marco Annunziata: “Este un rezultat extrem de neaşteptat, deoarece ştim că inovaţia încurajează productivitatea, care este motorul cheie al creşterii economice”. Tendinţa spre măsuri protecţioniste a corporaţiilor este o soluţie simplă, dar antiproductivă. Dacă România nu a fost inclusă în “Barometrul Inovaţiei Globale”, în studiu au fost incluşi directori executivi din Polonia, considerată “un exemplu bun” pentru ţările din Europa Centrală şi de Est datorită modului în care managerii încearcă să rezolve problema birocraţiei şi să creeze un mediu mai flexibil pentru inovaţii. O particularitate a regiunii este dată de nivelul ridicat al “apetitului şi sprijinului populaţiei pentru companiile care doresc să inoveze”. Potrivit oficialilor General Electric, succesul companiilor prin inovaţie necesită sprijin din partea autorilor de politici şi a societăţii civile şi poate avea un impact pozitiv asupra economiei, dar şi asupra bunăstării generale şi nevoilor umane ale populaţiei.

  • Cine sunt antreprenorii care fac business cu imprimante 3D

    Alexandru Cristal şi Laura Steigerwald au pornit în 2006 ceea ce avea să devină trei ani mai târziu una dintre puţinele companii din România care să investească în tehnologia de imprimare în format tridimensional. Spot Design oferă practic servicii de tipărire 3D în praf compozit adresate cu precădere arhitecţilor şi studenţilor din domeniu, inginerilor proiectanţi şi modelatorilor 3D.

    Investiţia iniţială, în 2009, a fost de aproximativ 55.000 de euro prin leasing pentru imprimanta 3D Zcorp Spectrum 510 Full Color şi firma urmează să primească o a doua imprimantă 3D în următoarele luni, de astă dată în valoare de numai 18.000 de euro. “Făceam machete imobiliare şi lucram la proiecte de diplomă pentru studenţii de la Arhitectură, doar că dura chiar şi o lună şi jumătate să finalizăm o lucrare prin metodele tradiţionale. Acum putem preda un proiect în cel mult 10 zile”, explică Alexandru Cristal.

    Dincolo de proiectele de diplomă ale viitorilor arhitecţi cu preţuri de pornire de 150 de euro ce pot ajunge chiar şi la peste 1.000 de euro în funcţie de complexitate, cei doi antreprenori au primit de-a lungul timpului şi proiecte din mediul de business. Au lucrat, spre exemplu, macheta centrului istoric al Bucureştiului expusă în muzeul Băncii Naţionale Române, au produs chiar prototipuri de dispozitive mobile pentru braşovenii de la Allview sau de aparate de taxare RATB, iar anul trecut de sărbători au avut un contract pentru globuri de Crăciun, cu preţuri între 15 şi 20 de euro bucata. “Cererea e totuşi destul de scăzută pentru că tehnologia nu e foarte cunoscută”, spune antreprenorul, cu menţiunea că imprimarea 3D înseamnă cel mult 10-15% din afacerile anuale care au depăşit în 2012 pragul de 100.000 de euro.

    Un obiect mic, precum un pandantiv sau ceva care să încapă în palmă, necesită în jur de trei ore de muncă şi poate costa chiar mai puţin de 10 euro. Macheta clădirii BNR prezentată în paginile revistei a fost tipărită în aproximativ două zile şi a costat 350 de euro. “Pot fi realizate orice fel de obiecte, dar o asemenea imprimantă nu este eficientă să tipărească un obiect mărunt, costurile sunt prea mari”, explică Alexandru Cristal de ce nu se justifică deocamdată un business de tipărire de obiecte personalizate.

  • Symmetrica şi-a majorat business-ul cu 10% după ce a inaugurat două fabrici anul trecut

    Producătorul sucevean de pavele, borduri şi rigole Symmetrica, deţinut de Florentina-Mihaela Stanciu şi Florin-Cristinel Stanciu, şi-a majorat anul trecut cifra de afaceri cu 10%, până la 14,6 milioane de euro. “Această creştere a fost susţinută cu precădere de majorarea producţiei prin inaugurarea a două noi fabrici, la Prejmer (Braşov) şi Şintereag (Bistriţa)”, a declarat Sebastian Bobu, director executiv al Symmetrica. Compania estimează că în 2012 piaţa de pavele şi borduri a scăzut cu aproape 10%, până la 66,3 milioane de euro, pe fondul instabilităţii politice, a lipsei capacităţii de atragere a fondurilor private şi a întreruperii unor lucrări de reabilitare. “Cu toate că în primul semestru am observat o creştere a pieţei cu aproximativ 15-20% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, a doua parte a anului a consemnat un regres puternic”, a spus Bobu.

    Mai multe pe zf.ro