BusinessMagazin

Tag: angajati

  • Au lăsat fără şomeri un oraş şi zeci de comune din România

    Aproape 2.500 de angajaţi lucrează la producătorul de componente pentru aparate de uz casnic şi industrial Zoppas Industries România, din judeţul Timiş, potrivit celor mai recente date disponibile la ministerul de finanţe. Şi compania Delphi Packard Romania SRL deţine în zonă două fabrici pentru echipamente electrice/electronice, situate în Sânnicolau Mare şi Ineu. Circa 10.000 de angajaţi lucrează pentru companie, mare parte în Sânnicolau Mare şi Ineu, iar restul la fabrica din Iaşi.

    De la şapte locuri de muncă în 1997, compania a evoluat până la 3.276 în 2006. Pe fondul recesiunii economice, în anul 2008, numărul angajaţilor a scăzut la 2.938, iar datele din 2011 indicau că Zoppas angajează 2.461 de oameni. Compania a recurs în anul 2009 la facilităţile acordate prin ordonanţa de guvern pentru întreruperea temporară a activităţii şi trimiterea şi şomaj tehnic, dar în urma dialogului cu primăria locală, nu s-a recurs la disponibilizări, potrivit unui raport al International Training Centre. Afacerile companiei din 2011 au fost de aproape 40 de milioane de euro.

    În localitatea Sânnicolau Mare, din judeţul, funcţionau până la Revoluţie două companii textile, Banatex şi Fimotex, care după 1990 s-au confruntat cu mari dificultăţi economice. În anul 1997, acestea au fost preluate de către Irca Spa şi Fines Spa Italia, care au creat compania Zoppas Industries România SRL, având ca obiect de activitate iniţial producţia de componente pentru aparate de uz casnic şi industrial, se mai arată în documentul citat.

    Contribuţia companiei la dezvoltarea economică a zonei sa concretizat şi prin construirea unei secţii de producţie într-o localitate din apropierea oraşului, în care au fost create alte 250 locuri de muncă. Prin cele două hoteluri pe care le administrează, compania a contribuit şi la dezvoltarea activităţii turistice.

    “Când am înfiinţat Zoppas, aduceam muncitori din Sânnicolau şi satele învecinate. Părea incredibil atunci că vom ajunge după câţiva ani să aducem oameni de la 70 de kilometri”, a declarat un reprezentant al Zoppas România. Până în anul 2008, Sânnicolau Mare era recunoscut ca oraşul cu şomaj zero, ajungând să se confrunte cu lipsa de forţă de muncă, care era adusă inclusiv din judeţul vecin.

    Sânnicolau Mare este cel mai vestic oraş al României, cu o populaţie de circa 13.000 de locuitori.
     

  • Un producător de mobilă din România a ajuns în 10 ani de la 4 la 900 de angajaţi. Acum mai caută 400 de oameni

    Cristian Rusu a preluat conducerea companiei producătoare de mobilă Rus Savitar în 2000, când firma avea atunci numai patru angajaţi şi s-a extins treptat de la importator la producţie şi reţea de magazine, având în prezent peste 900 de angajaţi, scrie Business Magazin.

    Producătorul de mobilă Rus Savitar din Timişoara, deţinut de familia Rusu, va angaja aproximativ 400 de oameni anul acesta, odată cu finalizarea unui proiect de extindere de 6 milioane de euro început în 2012.

    Rus Savitar continuă recrutările după ce şi în 2012 a avut nevoie de aproximativ 100 de oameni tot pentru extindere. Jumătate dintre ei au fost recrutaţi pentru proiectul ce se finalizează în acest an, iar diferenţa pentru o fabrică de mobilă la comandă, care funcţionează deja de nouă luni.

    Alte stiri pe zf.ro

  • Povestea ardelenilor cu sânge molcom care inundă România cu tăiţei

    Părinţii mei m-au învăţat un lucru: «Lucrează ca şi cum ai avea să trăieşti în veci, roagă-te ca şi când ar fi să mori mâine!»„, spune Richard Hutton, proprietarul afacerii cu paste făinoase din Satu Mare care îi poartă numele. Citatul lui Benjamin Franklin este o învăţătură primită de la tatăl său, de la care a moştenit şi fabrica locală de paste pe care o conduce din 2001. Pentru el şi restul familiei aceasta a devenit un mod de viaţă: „…le producem de mai bine de două decenii şi nu ne-am gândit că am putea vinde vreodată afacerea„. Prin „noi„, Hutton se referă şi la alţi membri ai familiei. De pildă, sora lui este gestionară la un depozit în apropiere de Satu Mare unde lucrează timp de opt ore; mama lor lucrează la acelaşi depozit; soţia coordonează angajaţii din fabrică şi se ocupă de „creşterea viitorilor acţionari„, respectiv cei patru copii. Speră că toţi se vor implica, la rândul lor, în afacere. Firma, care are 40 de angajaţi, a crescut în ultimii cinci ani de la circa şase milioane de lei în 2009 până la peste opt milioane de lei în 2012; capacitatea de producţie a ajuns la 2.000 de tone de paste făinoase pe an.

    DACĂ 20 DE ANI PARE O ISTORIE LUNGĂ PENTRU O FIRMĂ ROMÂNEASCĂ, pentru piaţa mondială de paste vârsta este a unei companii la început de drum: „Există branduri mari, nu doar în Italia, cu secole de existenţă„, spune Hutton. În rândul exemplelor se află Barilla, italienii aflaţi la cea de-a patra generaţie de proprietari, toţi descendenţi ai lui Pietro Barilla, fondatorul unui mic depozit de panificaţie şi paste la începutul secolului XX. Şi fraţii Martelli conduc o afacere începută de tatăl şi unchiul lor. Iar Di Martino, una dintre cele mai vechi companii din piaţa pastelor făinoase, condusă de familia care îi poartă numele, este la cea de-a treia generaţie de producători. Toate aceste afaceri au în comun faptul că au pornit să cucerească lumea din mici oraşe italiene, similar cu modelul de afacere din Satu Mare. Sau invers.

    Se spune că exploratorul veneţian Marco Polo a adus pastele în Europa după o călătorie în China; iar preşedintele Thomas Jefferson le-a popularizat în America. Pastele româneşti, mai cunoscute drept „tăiţei”, s-au dezvoltat pe baza tradiţiilor, a preferinţelor de consum din regiune. Modelul de afacere de familie cu acţionariat 100% românesc, precum cel întâlnit deseori la italieni, a fost dezvoltat, instinctiv. Deschiderea unui atelier de 50 de metri pătraţi în localitatea Botiz, lângă Satu Mare, „la casa părintească„ a fost primul pas, făcut de tatăl lui Richard Hutton, în 1990. Acolo, familia a pornit iniţial prin producţia de sărăţele, vândute prin lanţul de magazine „Alimentara„. Doi ani mai târziu, au ales să se reorienteze spre paste făinoase, alegând „o reţetă de tăiţei de casă cu ouă specifică zonei Ardealului„. Richard Hutton lucra în acea perioadă ca electromecanic la o fabrică de utilaje miniere, dar în scurt timp s-a dedicat în totalitate lucrului la producţia de paste făinoase. Toţi cei cinci implicaţi în firmă erau membri ai familiei: „tatăl, mama, sora, cumnatul şi cu mine„. Au început astfel să facă fără niciun utilaj câte 20-30 de kilograme de paste pe zi. Odată ce sistemul capitalist s-a dezvoltat, şi implicit se deschideau noi magazine, creştea şi cererea; iar familia a hotărât să cumpere utilaje.

    Astfel, s-au extins şi producţia zilnică a crescut de peste cinci ori, ajungând la circa 1.000 de kilograme. Chiar şi aşa nu era de ajuns pentru a onora cererile şi pentru că în Botiz extinderea nu era posibilă, familia a ales o zonă industrială din Satu Mare, unde a construit o hală de circa 700 de metri pătraţi. Aici au început să fie produse pastele în iunie 2003: „Am diversificat atât producţia, prin paste scurte şi medii, dar am crescut şi capacitatea de producţie la 35 de tone/zi„. Ca urmare, extinderea spre pieţele din judeţele limitrofe şi din alte 15 judeţe între 2006 şi 2012 a fost inerentă. Acoperă acum toată zona Ardealului şi o parte din Moldova.

    Cu mai mult curaj, în 2012 familia Hutton a mizat pe o investiţie de 4,7 milioane de euro, cu care a fost ridicată o nouă hală pentru producţie şi au fost cumpărate tehnologiile specifice. 860.000 de euro au fost fonduri proprii, iar restul au fost împărţite între o finanţare europeană (2,1 milioane de euro) şi un credit bancar (1,74 milioane de euro). Iar utilajele folosite la retehnologizare sunt identice cu cele folosite de companiile italiene; ardelenii au acelaşi furnizor de echipamente cu fabricile Barilla, pe care membrii familiei Hutton le-au vizitat în călătoriile în Europa.

  • Sectorul telecomunicaţiilor: 300.000 de locuri de muncă în Europa, puse în pericol de modernizarea reţelelor

     “Operatorii europeni de telecomunicaţii vor reduce probabil efectivele cu 30%, respectiv peste 300.000 de posturi în următorii cinci ani”, a declarat Franca Salis Madinier, preşedinte al sindicatului UNI Europa ICTS, care reprezintă angajaţi din telecomunicaţii din 27 de ţări, relatează Bloomberg

    În decurs de un deceniu, numărul angajaţilor din sectorul telecomunicaţiilor va scădea la jumătate, companiile urmărind să elimine decalajul de eficienţă în raport cu companiile nord-americane, anticipează un director de la o companie mare de telefonie, care nu a dorit să îşi facă publică identitatea din cauza sensibilităţii problemei locurilor de muncă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Coşurile cadou de Paşte: Câţi bani alocă firmele pentru angajaţi şi parteneri

     Potrivit sursei citate, coşurile cadou sunt deductibile şi neimpozabile în măsura în care valoarea cadoului oferit fiecărei persoane nu depăşeşte 150 de lei.

    Sodexo estimează ca 68% din cererea pentru coşurile cadou este în perioada Sărbătorilor de iarnă şi peste un sfert dintre acestea de Paşte. Un procent în creştere este cel al vânzărilor coşurilor cadou cu alte ocazii, precum zilele de 1 şi 8 Martie, care generează 5% din vânzările totale.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • INTERVIU cu şeful supravegherii BNR: “Marfin poate onora orice solicitare şi va avea lichiditate”

     Oficialul BNR a explicat, într-un interviu acordat MEDIAFAX că deşi tranzacţia a fost finalizată, deponenţii Bank of Cyprus vor avea acces la conturi abia începând de luni, întrucât angajaţii Marfin Bank trebuie să preia fiecare dosar pentru a putea verifica specimenele de semnături ale clienţilor.

    Cinteză a arătat că pentru deponenţii care doresc să-şi menţină depuinerile până la scadenţă se vor păstra termenii de dobândă negociaţi la constituire, iar depozitele vor fi remunerate şi pentru perioada în care Bank of Cyprus a fost închisă.

    Prezentăm integral interviul cu directorul general al Direcţiei Supraveghere din BNR, Nicolae Cinteză:

    Reporter: Domnule Director, s-a tot dezbătut cu privire la raporturile dintre BNR şi sucursala Bank of Cyprus. În ce măsură cazul a reprezentat o problemă pentru BNR?

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Un miliard de euro pe an, „costul“ cu zilele libere ale angajaţilor

    Economia pierde anual peste un miliard de euro pe an din zilele libere acordate celor 4,3 milioane de angajaţi, aceasta fiind valoarea costurilor pe care le au angajatorii cu cele 9 zile libere de săbătoare legală acordate anga­jaţilor în timpul săptămânii, arată un calcul al ZF pe baza datelor de la Institutul de Statistică.

    Costul mediu total al unei companii din România cu un angajat este de circa 27 de euro pe zi, iar angajaţii îşi primesc salariul şi în zilele libere legale. „Suma pierdută este mai mare dacă luăm în calcul impactul pe baza valorii adău­gate create în fiecare zi lucrătoare în economie, se pierde, de exemplu, profitul generat de fiecare angajat, precum şi alte elemente care formează valoarea adăugată. Dar acest lucru nu înseamnă că toată lumea ar trebui să muncească 365 de zile pe an“, explică analistul economic Aurelian Dochia. El spune că, totuşi, la nivel european, România se află undeva la mijloc în ceea ce priveşte numărul de zile libere legale. Guvernul a aprobat ca zilele de 2 şi 3 mai să fie libere pentru bugetari, acestea urmând să fie recuperate în weekend, însă analiştii spun că eficienţa anga­jaţilor în zilele de sâmbătă este mult mai scăzută.

    Citiţi articolul integral pe www.zfcorporate.ro

  • Angajaţii Uzinelor Sodice Govora au intrat în grevă generală. 58 de salariaţi sunt în greva foamei

     Potrivit reprezentanţilor Sindicatului “Sodistul”, muncitorii se află în fabrică, dar producţia este oprită, fiind asigurată doar o treime din activitate.

    “Au fost şapte sau mai multe ore de negocieri nu am putut ajunge la niciun rezultat cu patronatul, dar ne aşteptam la aşa ceva, după ce negociem cu ei de patru luni şi jumătate şi nu sunt de acord să mărească salariile şi să semnăm contractul colectiv de muncă. Am purtat negocieri pe tema revendicărilor salariaţilor de la USG, respectiv semnarea contractului colectiv de muncă pe 2013, alocarea a 16 la sută din veniturile de exploatare pentru fondul de salarii şi menţinerea numărului de angajaţi existent la începutul acestui an. Am intrat în grevă generală de astăzi (n.r – joi), oamenii sunt în unitate, producţia s-a oprit şi se asigură o treime din activitate, conform legii”, a declarat preşedintele Sindicatului “Sodistul”, Adrian Gheorghe Mugioiu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • SALARIILE LA ROMÂNI: Peste jumătate dintre angajaţi au câştiguri brute sub 1.500 de lei pe lună. În ce domenii au crescut veniturile

     Cercetarea statistică asupra salariilor în luna octombrie 2012, publicată joi de INS, arată că 5% din numărul salariaţilor care au lucrat cel puţin 23 de zile, cu program complet, au realizat sub şi la nivelul salariului minim pe economie (700 lei), 46,7% dintre salariaţi au câştigat între 701 lei şi 1.500 lei şi 32,1% între 1.501 şi 3.000 de lei.

    În luna octombrie, 11% dintre salariaţi au avut câştiguri brute între 3.001 lei şi 5.000 lei, iar 5,2 % au câştigat peste 5.000 de lei. Distribuţia salariaţilor relevă o concentrare în zona câştigurilor mai mici de 2.000 de lei, atât în rândul femeilor (70,1%), cât şi al bărbaţilor (65,4%).

    Efectivul salariaţilor la 31 octombrie 2012, exceptând firmele cu mai puţin de patru salariaţi, a fost de 4,3 milioane de persoane, bărbaţii reprezentând 53,9%. Numărul salariaţilor care au lucrat 23 de zile, cu program complet, în luna octombrie, a fost de 3,6 milioane de persoane (84,4% din efectivul total al salariaţilor). Ponderea femeilor în această categorie a fost de 46,6%.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • 1.300 de caracaleni fac zilnic 15.000 de haine pentru H&M, Zara şi C&A: “Tot ce producem ia drumul exportului”

    Fabrica Romaniţa din Caracal lucrează de opt ani pentru cei trei giganţi din lumea modei şi ar avea nevoie de încă 300 de angajaţi pentru a face faţă comenzilor. „Circa 50% din producţie merge către H&M, restul către Zara şi C&A. Realizăm îmbrăcăminte pentru femei şi tineret şi tot ce producem ia drumul exportului”, spune Iuliana Dinoiu Tihon, directorul fabricii şi unul dintre acţionari.

    România a fost mulţi ani una dintre principalele destinaţii de producţie ale retailerilor vest-europeni. Principalul avantaj al pieţei locale era forţa de muncă ieftină comparativ cu orice altă ţară europeană. În ultimii ani România a pierdut o parte din comenzi din cauza pieţei asiatice, care s-a făcut remarcată prin costuri chiar mai mici cu forţa de muncă. Cu toate acestea, apropierea geografică de pieţele vestice face ca România să fie în continuare o destinaţie atrăgătoare pentru retaileri, în special europeni. Aşa că suntem singurul stat din Europa care se numără în top zece furnizori ai retailerului C&A, alături de China, Bangladesh sau Pakistan. Olandezii produc anual în sistem lohn circa opt milioane de articole de îmbrăcăminte, pe care ulterior le vând în toate ţările din Europa.

    Tot opt milioane de haine şi pantofi ai grupului spaniol Inditex sunt realizaţi pe piaţa locală. Proprietarul brandurilor Zara, Bershka şi Pull & Bear realizează anual în sistem de lohn în România 1% din totalul producţiei de la nivel mondial. „Inditex are o bază stabilă de furnizori în România. Avem o relaţie de lungă durată cu circa 80 de producători care ne oferă o largă varietate de haine şi pantofi. Producţia în România reprezintă aproximativ 1% din tot ce vinde Inditex„, spuneau acum câteva luni reprezentanţii grupului spaniol. Inditex, un business de circa 16 miliarde de euro anul trecut, deţine în continuare fabrici proprii, însă cei mai mulţi parteneri realizează haine sub brandurile Zara, Bershka sau Pull & Bear în sistem de lohn pentru compania spaniolă. Una dintre unităţile proprii de producţie ale lanţului se află la doar câţiva paşi de sediul central al grupului, în Arteixo, un sat de circa 25.000 de locuitori, aflat la circa zece kilometri de La Coruñna, în nord-vestul Spaniei. De aici, din acest sat aruncat parcă la marginea Europei, la doar câţiva kilometri de Oceanul Atlantic, sunt controlate cele aproape 6.000 de magazine, cei peste 100.000 de angajaţi şi vânzările de miliarde de euro.