BusinessMagazin

Tag: angajati

  • Manifestaţii ale muncitorilor în Bangladesh: Mii de oameni cer măriri salariale. Poliţia a tras cu gloanţe de cauciuc

     Poliţia afirmă că a intervenit după ce muncitorii au blocat accesul pe un drum, în zona industrială Ashulia, la periferia capitalei, unde se află sute de fabrici de confecţii care lucrează pentru grupuri occidentale, precum cel american Walmart sau francez Carrefour.

    Săptămâna trecută, aceste fabrici au fost închise câteva zile din cauza violenţei muncitorilor. Ele s-au redeschis vineri, Asociaţia Fabricanţilor şi Exportatorilor de Textile din Bangladesh (BGMEA) anunţând că a obţinut garanţii din partea Guvernului că fabricile vor beneficia de o “securitate sporită”.

    După prăbuşirea unui imobil, pe 24 aprilie, care s-a soldat cu 1.127 de morţi, muncitorii din industria textilă, plătiţi cu 38 de dolari americani (30 de euro) lunar, au întrerupt lucrul aproape zilnic pentru a cere creşteri salariale şi executarea proprietarului imobilului.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • SNFP: Oare Grapini, prin activitatea firmelor sale, a fost mereu înăuntrul cadrului fiscal legal?

     Într-un comunicat remis joi MEDIAFAX se arată că SNFP, “organizaţie naţională sindicală ce reprezintă şi comisarii Gărzii Financiare, dezaprobă declaraţiile doamnei Maria Grapini, ministru delegat pentru întreprinderi mici şi mijlocii, mediu de afaceri şi turism, cu referire la eficienţa şi calitatea oamenilor din cadrul acestei instituţii”.

    “Oare distinsa doamnă ministru Maria Grapini s-a situat prin activitatea firmelor sale întotdeauna înăuntrul cadrului fiscal legal? Doamna ministru nu ar trebui să profite de poziţia publică deţinută acum, atacând activitatea angajaţilor Gărzii Financiare. Ca şi reprezentanţi ai angajaţilor acestei instituţii, putem spune că Garda Financiară nu şi-a putut atinge în totalitate scopul pentru care a fost creată, pe motiv că oameni politici, profitând de poziţii publice, asemenea doamnei ministru Maria Grapini, au căutat prin orice metodă să diminueze din atribuţiile şi competenţele pe care Garda Financiară le-a avut în decursul timpului, făcând-o vulnerabilă în combaterea evaziunii fiscale, chiar favorizându-i pe cei certaţi cu legea”, se spune în comunicat.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • 200 de milioane de euro din afacerea relaţii cu clienţii

    Zece apeluri pe oră, 7 ore şi jumătate de lucru într-o zi, 21 de zile lucrătoare pe lună. Totalul de 1.575 de convorbiri telefonice, o cifră aparent seacă, descrie viaţa de zi cu zi a unui singur angajat din orice departament sau centru de relaţii cu clienţii din România, cu zarva şi toate celelalte implicaţii pe care le are o astfel de profesie. Cam 25.000 de oameni răspund zilnic la telefon cu „Bună ziua. Aţi sunat la relaţii cu clienţii„, preluând, în ansamblu, câteva sute de milioane spre jumătate de miliard de apeluri telefonice pe parcursul unui an întreg. Dus chiar mai departe, calculul indică o afacere a serviciilor de relaţii cu clienţii de 200 de milioane de euro în România în 2012, în creştere cu 10-15% de la un an la altul.

    Matematica îi aparţine lui Vladimir Sterescu, şeful biroului local al companiei americane Computer Generated Solutions (CGS), pe vremuri angajat în call-center la Connex şi apoi antreprenor în domeniu, până la vânzarea din 2006 a afacerii sale către actualul acţionar. La şapte ani de la tranzacţia care a propulsat compania de la o cifră de afaceri de ordinul milioanelor de euro la una de câteva zeci de milioane de euro, omul de afaceri încă vorbeşte despre corporaţia pe care o conduce ca şi cum ar fi o companie antreprenorială, chiar dacă structura organizaţională, birocraţia şi procedurile care trebuie urmate îl contrazic.

    Sub umbrela CGS România sunt 2.500 de angajaţi în trei centre din ţară, la Bucureşti, Braşov şi Sibiu. La fiecare 15 agenţi care răspund la telefon există un şef de echipă, la patru şefi de echipă e nevoie de un manager, la patru manageri există un operations manager. Apoi, la fiecare 50 de angajaţi din companie există un trainer, la 100 de de oameni trebuie un om de IT şi unul în zona de resurse umane. „Dacă respecţi aceste raţii pe care noi le-am învăţat mai degrabă de la clienţii noştri, lucrurile merg ca pe roate şi n-ai cum să dai greş la nivel organizaţional„, spune Sterescu.

    IN BUCUREŞTI, ÎNTR-O CLĂDIRE DE BIROURI CU CINCI ETAJE DINTR-UN CENTRU DE AFACERI, lucrează pentru CGS aproximativ 900 de oameni. Sediul de la Braşov, inaugurat în 2008, pe vremea când nu se vorbea de nicio criză, şi gândit în prima fază pentru cel mult 800 de oameni, numără acum 1.300 dintre angajaţii companiei. Creşterea s-a datorat însă tocmai crizei. „Nimeni nu mai vorbea atunci de calitate, ci doar de reducere de costuri. De asta am vândut atunci aproape în totalitate numai soluţia din Braşov, în mod evident mai puţin costisitoare decât cea din Bucureşti„, explică şeful CGS România despre perioada 2009-2010.

    Costurile mai mici de acolo veneau, dincolo de cheltuielile operaţionale în sine, din salarii, diferenţa de remuneraţie faţă de Capitală fiind încă sesizabilă, iar pe de altă parte inclusiv accesul mai facil la vorbitori de limbă germană presupunea într-o oarecare măsură o reducere de costuri. „Angajaţii sunt foarte sensibili la componenta salarială şi rareori se uită dincolo de partea fixă, luând în calcul şi remuneraţia variabilă„, spune executivul.

    Nivelul salarial depinde însă, în mod evident, de limba străină vorbită. În centrul de relaţii cu clienţii CGS se vorbesc 17 limbi străine pe lângă română. Obligatorii pentru orice companie din domeniu sunt cel puţin cinci, anume engleză, franceză, germană, spaniolă şi italiană. Apoi vin limbile aşa-numite exotice, deşi nu este nimic exotic la limba maghiară, de pildă, printre care se numără portugheza, turca, olandeza, croata, sârba, poloneza, rusa sau o parte din limbile nordice. La CGS, 1.600 din cei 2.500 de angajaţi vorbesc cele cinci limbi străine obligatorii alături de maghiară (cu 200 de vorbitori), alţi 200 cunosc limbile exotice, iar restul sunt angajaţi pentru serviciile oferite în limba română.

  • Ponta, despre disponibilizări la Poştă: Cei care au venit pe criterii politice să plece

     Solicitarea a fost adresată în şedinţa de guvern.

    “Sigur va trebui făcută o restructurare. Vor fi oameni care nu mai au cum să rămână, pentru că nu e nevoie, însă cel mai important, domnule ministru, vă rog, să discutaţi criteriile pe care se fac disponibilizările. Cei care au venit pe criterii politice cred că trebuie să plece. Trebuie să găsiţi acele criterii. Oricum nu vor fi acceptate de toată lumea, dar trebuie să fie cât mai transparente şi cât mai clare”, i-a spus Ponta ministrului.

    El a susţinut faptul că Guvernul doreşte să găsească o “soluţie realistă” şi nu una care să păcălească oamenii.

    “Nu vreau să-i păcălim pe oameni, vreau să le spunem foarte clar că, din 2009 încoace, când compania a trecut pe pierdere sub conducerea PDL, s-au angajat 6.000 de oameni, în condiţiile în care activitatea Poştei, ca de altfel în toată lumea şi în toată Europa, se reduce prin mijloacele moderne de comunicare”, a explicat premierul.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Valoarea tichetelor de masă şi de creşă A FOST MAJORATĂ. Ce sume vor primi angajaţii

     Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice (MMFPSPV) a anunţat, miercuri, că ministrul Mariana Câmpeanu a aprobat, în 14 mai, ordinul care prevede majorarea prin indexare a valorii nominale a tichetului de masă de la 9 la la 9,35 de lei, precum şi a valorii sumei lunare care poate fi acordată de angajatori sub forma tichetelor de creşă, de la 400 la 420 de lei.

    Valoarea nominală indexată a unui tichet de masă se stabileşte, potrivit normelor metodologice de aplicare a Legii 142/1998, în funcţie de evoluţia indicelui preţurilor de consum înregistrat la mărfurile alimentare.

    Modul de calcul al valorii nominale indexate a unui tichet de creşă se face conform Normelor metodologice de aplicare a dispoziţiilor Legii 193/2006, ţinând cont de evoluţia indicelui lunar al preţurilor de consum total, a precizat MMFPSPV.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Estimare Guvern: Peste 10.000 de angajaţi de la stat ar putea fi disponibilizaţi până în 2018

     Docuymentul este anexat ordonanţei de urgenţă privind protecţia angajaţilor disponibilizaţi, aprobată recent de Guvern, şi a fost discutat şi în Comisia pentru Muncă de la Senat.

    “Comisia pentru muncă a avut în atenţie, în mod deosebit, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr.36/2013 privind aplicarea în perioada 2013-2018 a unor măsuri de protecţie socială acordată persoanelor disponibilizate prin concedieri colective efectuate în baza planurilor de disponibilizare care stabileşte principalele măsuri de protecţie socială de care beneficiază persoanele disponibilizate prin concediere colective.

    Astfel, s-a estimat că, în urma aplicării planurilor de disponibilizare din cadrul societăţilor naţionale, regiilor autonome, companiilor naţionale şi societăţilor comerciale cu capital majoritar de stat, precum şi a societăţilor comerciale şi a regiilor autonome subordonate autorităţilor administraţiei publice locale, numărul beneficiarilor acestor măsuri de protecţie va fi în jur de 10.500 de persoane”, se arată în comunicatul Comisiei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Grapini spune că o “masă critică” de angajaţi de la stat nu îşi face treaba şi vrea schimbarea legii

     Ea a spus că după desfiinţarea Gărzii Financiare, angajaţii instituţiei vor fi în continuare funcţionari publici şi vor fi la dispoziţia Agenţiei pentru Funcţionari Publici.

    Agenţia Naţională de Administrare Fiscală va fi restructurată şi va rămâne în subordinea Ministerului Finanţelor, iar controlul operativ va fi realizat de către o singură entitate, rezultată din comasarea Gărzii Financiare, Vamă şi Direcţia Antifraudă.

    “Asta este sarcina ministrului de resort, să vadă ce fac, dar eu nu asta aş plânge. Din contră, eu astăzi la întâlnire am criticat calitatea funcţionarului public şi am cerut acestui grup de lucru să îmi vină cu o propunere de schimbare a legii funcţionarului public, pentru că eficienţa unui ministru este dată de modul cum lucrează funcţionarii publici”, a adăugat ea.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • PROTESTELE LA POŞTĂ continuă: 20 de oficii din Bucureşti şi Centrul de Tranzit sunt închise. Şi poştaşii din Cluj au întrerupt lucrul, în prima zi de plată a pensiilor

     UPDATE 12:11 – Protestul poştaşilor s-a extins în Capitală, 20 de oficii şi Centrul de Tranzit fiind închise

    Protestul angajaţilor din Poşta Română s-a extins în Capitală, fiind închise 20 de oficii poştale şi Centrul de tranzit, locul în care ajunge toată corespondenţa şi de unde se distribuie către unităţi, a declarat, pentru MEDIAFAX, preşedintele filialei Bucureşti a SLPR, Marin Ciubeică.

    Liderul filialei Bucureşti a Sindicatului Lucrătorilor din Poşta Română (SLPR) a spus că angajaţii Centrului Tranzit s-au alăturat protestului declanşat de lucrătorii din oficiile poştale, în jurul orei 10.30 fiind întreruptă activitatea.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Coşmarul angajaţilor din bănci: muncesc mai mult, pe bani mai puţini şi au spus adio bonusurilor în cash

    DACĂ ÎN PERIOADA 2005 – 2008 BĂNCILE FĂCEAU SUTE SAU CHIAR MII DE ANGAJĂRI PE AN în încercarea de a câştiga o cotă de piaţă cât mai mare, fără să ţină cont de pregătirea noilor angajaţi, în patru ani de criză strategiile de resurse umane ale băncilor au început să se rescrie. De la zero.

    “Angajaţii din sistemul bancar trebuie să se gândească care sunt fluxurile din cadrul băncii care să le permită să personalizeze anumite produse sau servicii în aşa fel încât să îşi păstreze clienţii. Oferta era atât de mare până acum, existau atât de mulţi clienţi şi era o piaţă atât de liberă încât, ca angajat în bancă, nu îţi băteai capul să personalizezi, ziceai că e o piaţă liberă, iar dacă unui client nu-i plăcea ceva, îi ziceai să plece, pentru că altor clienţi le place respectivul produs”, explică Horaţiu Cocheci, senior manager în cadrul firmei de audit şi consultanţă fiscală PwC România, liderul echipei de consultanţă în resurse umane.

    Cocheci vorbeşte de faptul că băncile încearcă să folosească în prezent un mecanism care să le ajute să pună laolaltă angajaţii din departamente diferite – de la risc, juridic sau product management şi până la front office – care să lucreze sinergic, în aşa fel încât să îi ofere clientului un nou produs, care să îl facă atât de “fericit” încât să nu îşi schimbe banca.

    CRIZA A CREAT NOI TIPURI DE JOBURI ÎN SECTORUL BANCAR, cum este cea de recuperator de creanţe, sau a generat o creştere semnificativă a importanţei unor departamente, cum ar fi cel de risc.

    Directorii de HR din bănci vorbesc deja de o schimbare a profesiei de bancher. “Cu siguranţă oamenilor le este mai greu să vândă decât în urmă cu cinci ani şi contează mai mult calitatea serviciilor şi încrederea pe care o au clienţii în angajaţii din bancă. Meseria de bancher devine mai degrabă una de consultant”, este de părere Andreea Voinea, directorul executiv de resurse umane al BCR, cea mai mare bancă locală, cu peste 7.700 de angajaţi. În materie de beneficii, în cadrul BCR s-au “rescris” politicile de remunerare pentru oamenii de vânzări, astfel încât în evaluarea performanţei lor au fost încorporaţi şi indicatori de risc.

    “Strategia unei bănci a ajuns să fie rescrisă ţinând cont de două elemente: cel legat de cerinţele autorităţilor de reglementare şi cel al apropierii de client din punct de vedere al proceselor”, mai explică Cocheci.
    SCHIMBARE TOTALĂ A MODULUI ÎN CARE VOR FI REMUNERAŢI ANGAJAŢII DIN BĂNCI VA AVEA LOC ODATĂ CU INTRODUCEREA BASEL III, un set de reguli europene care au ca scop o corelare mai strictă a riscurilor asumate cu capitalurile proprii ale băncilor.

  • Foşti şefi şi angajaţi ai BCR de la sucursalele Gorj şi Novaci, condamnaţi la închisoare cu executare

     Tribunalul Argeş a decis, la sfârşitul lunii aprilie, ca fostul director al BCR Gorj Dumitru Contoloru să fie condamnat pentru abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, spălare de bani şi asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni, pentru prima dintre ele acesta fiind condamnat la cinci ani de închisoare. Toate pedepsele decise au fost contopite într-una singură, cea de cinci ani, care a fost majorată cu un an, inculpatul având astfel de executat şase ani de închisoare.

    Magistraţii au mai decis ca pe perioada executării sentinţei, precum şi trei ani după aceea să-i fie interzise o serie de drepturi civile.

    În aceeaşi sentinţă, magistraţii au decis ca procesul să înceteze pentru acuzaţia de fals adusă altor patru inculpaţi din dosar întrucât s-a împlinit termenul de prescripţie a răspunderii penale. Cei patru, Sorin Popescu, Marilena Giurcă, Ion Chiriac şi Ion Marin, au fost condamnaţi, în schimb, pentru alte acuzaţii ce le-au fost aduse de către procurorii DNA.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro