Declaratiile presedintelui la RRA:
• M-as bucura sa fie magazine la care sa se vanda mai ieftin pentru
pensionari, dar vreau sa stiu cate magazine ar trebui deschise.
Dorinta mea la clasa politica este legata de responsabilitate si
prudenta. Stiu ca romanii sunt suparati pe mine, dar fac apel sa
inteleaga ca nimeni nu a vrut sa le ia din salarii, dar sunt
momente in care Guvernul face ce trebuie si nu ce vrea.
• Mesajul meu este de prudenta, ca sa nu ne facem singuri un rau
mai mare decat ne fac altii. Cel mai mare risc este dat de populism
si de instabilitatea politica. In momentul de fata cele mai mari
cheltuieli cu aparatul de stat sunt in teritoriu. Politica de
diminuare a cheltuielilor trebuie dusa si in teritoriu. Birocratia
e generata chiar de organizarea noastra, iar dezvoltarea regionala
aproape ca nu poate fi intrevazuta pe zone atat de mici, la nivel
de judet.
• Apelul la prudenta vine din faptul ca analistii economici de
calibru nu exclud riscul unei intoarceri a crizei in aceasta toamna
si semnalul dat pentru SUA nu este cel mai fericit. Romania este
pregatita pentru un nou val al crizei, dar nu ne va fi bine.
Textul a fost adoptat cu 269 de voturi pentru si 161 impotriva,
in conditiile in care mai multi congresmeni democrati sunt
nemultumiti de concesiile facute de presedintele Barack Obama.
In ritmul actual al discutiilor de la Washington privind
plafonul de indatorare si intrarea in incetare de plati, SUA risca
sa aiba mai mult de un plan de reducere a cheltuielilor pentru
fiecare 1.000 de miliarde de dolari datorie, noteaza intr-o opinie
pentru Reuters jurnalistul independent Chadwick Matlin.
Chiar si cele mai austere propuneri ar lasa Statelor Unite
datorii de 5.000 de miliarde de dolari, iar planul cu cele mai mari
sanse de a fi aprobat presupune scaderea pasivelor la peste 10.000
de miliarde de dolari. Undeva, Andrew Jackson da din capul
scheletic, enervat ca niste americani risipitori i-au stricat
mostenirea, afirma Matlin.
Ramane insa ca liderii grupurilor parlamentare sa-i convinga pe
congresmeni sa aprobe planul de compromis, ceea ce ar trebui sa se
intample probabil in cursul zilei de luni, inainte de fatidica zi
de 2 august, cand ar incepe sa inceteze o serie de plati in
sectorul public daca aprobarea cresterii plafonului de indatorare
nu va avea loc.
In schimbul acordului asupra majorarii plafonului de indatorare,
legislatorii americani au convenit asupra reducerii imediate a
cheltuielilor de la bugetul federal cu 917 miliarde de dolari
pentru urmatorii zece ani, urmand ca o noua transa de reduceri, de
1.500 miliarde de dolari pentru urmatorii zece ani, sa fie decisa
de un comitet de reducere a deficitului, ce va fi format din 12
congresmeni democrati si republicani (3 + 3 din Camera, 3 + 3 din
Senat), transmit Wall Street Journal si Reuters.
Cei 12 vor lucra impreuna, pana in noiembrie, spre a examina
posibilitatile de taiere a cheltuielilor publice (subventii pentru
agricultura, Medicare, Medicaid, poate si realizarea unor economii
prin modificarea codului fiscal), probabil cu grija insa de a
menaja sectoarele cele mai sensibile (armata in primul rand), mai
ales in perspectiva alegerilor din 2012.
Daca pana la 24 noiembrie comitetul de reducere a deficitului nu va
reusi sa se puna de acord spre a face recomandari Congresului ori
daca aceste recomandari nu vor fi legiferate de Congres pana la 23
decembrie, atunci va fi declansata automat o reducere cu 1.200 de
miliarde de dolari a cheltuielilor incepand din 2013, din care
jumatate va afecta armata (minus salariile militarilor), iar
cealalta jumatate va afecta alte cheltuieli, dar nu si cele de
asigurari sociale sau serviciul Medicaid.
Congresul va urma, de asemenea, sa se pronunte si asupra unei
reforme a codului fiscal (in conditiile in care presedintele Obama
a declarat ca isi va exercita dreptul de veto fata de orice
prelungire a scutirilor fiscale din epoca Bush pentru cei cu
venituri de peste 250.000 de dolari pe an), precum si asupra
includerii in constitutie a unui amendament care va obliga
Congresul sa adopte un buget federal echilibrat (cu deficit
zero).
Majorarea plafonului datoriei urmeaza sa aiba loc in doua etape:
900 de miliarde de dolari initial, apoi inca 1.500 de miliarde daca
se aproba in Congres reducerile de cheltuieli initiate de comitetul
pentru reducerea deficitului sau daca este aprobat amendamentul
constitutional privind bugetul echilibrat. Daca niciuna dintre
conditii nu este indeplinita, transa a doua de crestere a
plafonului va fi limitata la 1.200 de miliarde.
“Acordul nu este contra principiilor noastre, intrucat nu prevede
majorari de taxe”, a declarat John Boehner, liderul majoritatii
republicane din Camera Reprezentantilor. La randul sau,
presedintele Barack Obama a declarat ca va incerca sa-i convinga pe
membrii Congresului sa aprobe si majorari de taxe in lunile
urmatoare si a dat asigurari ca reducerile de cheltuieli nu vor fi
facute atat de rapid incat sa pericliteze redresarea fragila a
economiei americane.
In primele ore de tranzactionare la bursele din Asia, dolarul
era in crestere fata de euro, yen si francul elvetian, indicele
Nikkei a trecut de plafonul de 10.000 de puncte, iar pretul aurului
a scazut cu 1% fata de vineri, la 1.609.89 de dolari/uncie,
reflectand reactia pozitiva a investitorilor fata de evitarea de
catre SUA a intrarii in incapacitate de plata. Congresmenii
democrati si republicani dornici de compromis au incercat sa evite
prelungirea negocierilor pana la deschiderea de luni a burselor
americane, spre a impiedica o reactie negativa a acestora, dupa ce
initial paruse cert ca impasul va fi rezolvat sambata sau
duminica.
NEGOCIERI LUNGI SI MULTE ORGOLII
Acordul a fost precedat de zile intregi de negocieri intense,
care s-au prelungit sambata si duminica si au fost marcate de
conflicte puternice intre cei ce au sustinut ca problema datoriei
sa fie rezolvata prin cresterea impozitelor pentru cei bogati si
marile corporatii (in special factiunea progresivilor liberali,
adversari fermi ai reducerii cheltuielilor sociale) si cei care au
sustinut ca rezolvarea sta in reducerea drastica a cheltuielilor
(in special factiunea Tea Party, aripa cea mai radicala a
republicanilor).
La aceste divergente de baza s-au adaugat cele privind identitatea
membrilor viitorului comitet de reducere a deficitului (unii
congresmeni au cerut ca mai intai sa fie numiti cei 12 membri,
drept conditie pentru a vota majorarea plafonului datoriei), precum
si incercarea republicanilor de a limita la 2% reducerea din primul
an a cheltuielilor militare, fata de 3%, cat au propus
democratii.
Duminica dupa-amiaza, senatorii au respins un plan al liderului
majoritatii democrate, Harry Reid, care propunea majorarea
plafonului de indatorare urmata de o serie de reduceri de
cheltuieli cu peste 2.000 de miliarde de dolari in urmatorii zece
ani. Liderul senatorilor republicani, Mitch McConnell, a declarat
in schimb ca planul de compromis va viza reduceri de 3.000 de
miliarde in total, cu plafoane de cheltuieli impuse pentru
urmatorii zece ani.
Conflictul din Senat a urmat celui din Camera Reprezentantilor,
dominata de republicani, unde vineri a fost aprobat, dupa alte
indelungi parlamentari, un plan de reducere imediata a
cheltuielilor cu 900 de miliarde de dolari, prezentat de liderul
majoritatii, John Boehner. Aprobarea a fost insa inutila, intrucat
atat republicanii, cat si democratii din Camera au anuntat deja ca
vor respinge planul Boehner, ceea ce s-a si intamplat.
Michael Spence, profesor de economie la NYU Stern Business School
si laureat Nobel, a declarat pentru Reuters, inainte de aprobarea
acordului, ca o reducere a cheltuielilor cu pana la 3.000 de
miliarde de dolari ar calma deocamdata pietele financiare si ar
reduce riscul ca agentiile de rating sa depuncteze SUA, in ciuda
faptului ca agentia Standard&Poor’s a apreciat ca o reducere
eficienta ar trebui sa aiba in vedere 4.000 de miliarde de dolari.
Spence considera insa ca reducerea de cheltuieli planificata nu va
fi suficienta spre a rezolva durabil problema datoriei
excesive.
Pe de alta parte, Spence crede ca SUA nu se indreapta spre temuta
recesiune in forma de W, intrucat exista in prezent un impuls de
crestere in economia americana, “desi acesta e deocamdata
dezamagitor”. Conditia pentru ca recesiunea in forma de W sa fie
evitata este insa, in opinia economistului, ca politicienii sa
lucreze pentru consolidare fiscala, evitand impasuri de genul celui
din ultimele saptamani, care submineaza credibilitatea SUA.
Comentatorii Reuters noteaza ca presedintele Barack Obama ar fi
avut la indemana solutia simpla a invocarii amendamentului 14, care
i-ar fi permis sa evite incertitudinile create de prelungirea
negocierilor intre republicani si democrati si sa decida singur
asupra plafonului de indatorare, prevalandu-se de atributiile sale
constitutionale, insa aceasta ar fi creat o criza politica,
intrucat republicanii ar fi initiat procedura de suspendare, pe
motiv ca Obama abuzeaza de putere, trecand peste vointa
Congresului. Curtea Suprema, la randul sau, ar fi trebuit sa decida
in ce masura prevederile amendamentului 14, datand din 1860, ar fi
putut fi interpretate drept un cec in alb pentru presedinte de a
mari plafonul de indatorare dupa bunul sau plac.
Imaginea de pe panou reprezinta un pachet de tigari, cu un cap
de mort desenat in loc de marca si din care ies cativa carnaciori,
cu avertismentul aferent “Hotdogii va pot ruina sanatatea”. Panoul
a fost platit de asociatia nonprofit Comitetul Doctorilor pentru o
Medicina Responsabila (Physicians Committee for Responsible
Medicine – PCRM), care isi promoveaza astfel proiectul de lupta
contra cancerului, Cancer Project.
Susan Levin, directorul departamentului de educatie pentru
alimentatie sanatoasa in cadrul PCRM, sustine ca “un hotdog va
poate trimite la moarte prematura”, intrucat “carnea procesata de
genul mezelurilor folosite la prepararea unui hotdog poate creste
riscul de diabet, boli de inima si diverse tipuri de cancer”, in
special cancer colorectal si de prostata. “La fel ca tigarile,
hotdogii ar trebui sa fie vanduti cu etichete de avertisment care
sa-i ajute pe fanii curselor auto si pe ceilalti consumatori sa
inteleaga riscurile de sanatate la care se expun”, afirma Levin pe
site-ul PCRM.
Neil Barnard, seful Cancer Project, i-a si dat in judecata pe
marii producatori de mezeluri, intre care Oscar Mayer si Hebrew
National, insistand ca produsele lor sa fie vandute numai cu
etichete de avertizare, la fel cum sunt vandute tigarile.
Anul trecut, cu ocazia curselor organizate pe circuitul de la
Indianapolis s-au vandut la standurile din apropierea pistei peste
1,1 milioane de hotdogi. Conform Institutului American pentru
Cercetari in domeniul Cancerului, o simpla portie de 50 de grame de
carne procesata (adica atat cat se gaseste intr-un hotdog),
consumata zilnic, creste in medie cu 21% riscul de cancer
colorectal. Anual, din cauza cancerului colorectal mor circa 53.000
de americani, dintr-un total de circa 143.000 diagnosticati cu
aceasta afectiune.
Producatorii de mezeluri au reactionat imediat la ideea panoului
publicitar. “Este o acuzatie absurda”, a declarat pentru CBS News
Janet Riley, presedinta Consiliului National al Producatorilor de
Hotdog si Mezeluri. “A incerca sa faci legatura intre un produs
alimentar cu valoare nutritiva clara si un produs precum tigarile,
care nu are nicio astfel de calitate, este provocator si
alarmist.”
Amuzamentul nu se trage in toate cazurile din faptul ca
reclamele ar fi absurde sau prea ermetice pentru gustul
americanilor sau al europenilor, ci mai ales din prestatia
actorilor, ramasa la vremea aceea necunoscuta publicului american,
scrie CNN, care a publicat un fel de top al celor mai hazlii
spoturi. Multumita internetului, reclamele de atunci au devenit
intre timp accesibile tuturor, cu tot cu vocile dublate ale
actorilor, racnindu-si entuziasmul fata de niste produse
necunoscute sau incercand cu greu sa mimeze interesul fata de
produsele respective.
Pentru Sylvester Stallone, o lovitura buna la jocul de golf e
rasplatita cu o portie de crenvursti Bayern, Bruce Willis sare din
pat, in pijama si cu scufie, strigand (in japoneza) ceva despre
cardurile Eneos, Hulk Hogan canta un cantecel menit sa-l
inveseleasca pe un bebelus fericit ca are aer conditionat, iar
Nicholas Cage isi ciocneste capul de cel al unui soi de robot
metalic, spre a promova un producator de masini pentru jocuri
mecanice. Cat despre Ben Stiller, el pare ca joaca intr-una din
propriile lui comedii: extazul fata de bautura la care face reclama
il face mai intai sa-i laude (in japoneza) virtutile, apoi sa
inghete, la propriu.
Acordul, care va sta la baza legislatiei ce va fi adoptata in
toamna de consiliul municipal, este vazut drept un mod de a reduce
populatia de pisici fara stapan din oras si de a creste sansele ca
felinele aflate in adaposturile municipalitatii sa fie adoptate,
scris The New York Times.
Reducerile de bugete din ultimii ani au redus posibilitatile
municipalitatii de a prinde si gazdui pisicile vagabonde, iar
organizatiile de voluntari au preluat tot mai multe animale – caini
si pisici – care inainte cadeau in sarcina adaposturilor publice.
Din iunie 2010 si pana in mai 2011, totusi, nu mai putin de 21.086
de pisici au fost preluate de adaposturile municipale de animale,
conform Departamentului Sanatatii si al Igienei Mintale. Pisicile
au reprezentat 59% din toate animalele preluate de adaposturi si
doua treimi dintre cele eutanasiate din motive de boala.
Oficialii din New York spera sa rezolve problema pisicilor
vagabonde prin strategia de prindere, sterilizare, marcare si
eliberare inapoi in mediul urban, care ar urma sa reduca numarul
animalelor ce raman multa vreme in adaposturi pentru ca nu sunt
adoptate de nimeni.
Strategia, cunoscuta sub initialele TNR (trapping, neutering and
releasing), este combatuta de unii activisti pentru drepturile
animalelor, care considera ca ar fi mai bine ca animalele sa fie
eutanasiate si nu abandonate inapoi in mediul lor dupa ce au fost
sterilizate. “Ar trebui sa-i spunem de fapt TNA (trap, neuter and
abandon)”, a declarat Ingrid Newkirk, presedinta fundatiei
Cetatenii pentru un Tratament Etic al Animalelor.
Bugetul alocat adaposturilor municipale ar urma sa creasca pana in
2014 cu 77%, la peste 12 milioane de dolari, si va fi destinat
imbunatatirii conditiilor in cele trei sedii existente. Daca nu ar
fi existat noul acord, municipalitatea ar fi trebuit sa
construiasca adaposturi in Queens si Bronx, singurele cartiere unde
pana acum nu a functionat niciun adapost pentru animale fara
stapan.
Acordul a fost semnat si de primarul Michael Bloomberg, care a
aprobat deja din ianuarie cresterea cheltuielilor de personal, in
virtutea faptului ca bugetul alocat de municipalitate a fost
suplimentat cu un milion de dolari in anul fiscal curent.
Ca atare, la un recent eveniment dedicat scriitorilor de romane
de dragoste, romanciera Deeanne Gist a organizat la New York un
atelier cu demonstratii concrete, care sa le explice confratilor
dedesubturile garderobei feminine de odinioara – mai exact,
auditoriul a invatat cum se imbraca un corset si ce mai purtau
femeile de altadata pe sub rochii.
Demonstratia a fost foarte bine primita, iar autorii au luat notite
cu atentie, pentru a-si adecva scenele fierbinti la realitatile
istorice.
Cheltuielile nu includ maturitati de aproape 500 de miliarde de
dolari la obligatiuni. Trezoreria va trebui, probabil, sa reduca
valoarea licitatiilor de vanzare de noi titluri, intrucat, daca
plafonul de indatorare nu va fi majorat, statul nu va mai putea
imprumuta decat in limita valorii datoriei care ajunge la
scadenta.
Trezoreria SUA a atins limita maxima de indatorare, de 14.300 de
miliarde de dolari, la 16 mai, cand au fost activate “masuri
extraordinare” care permit statului sa imprumute inca 232 miliarde
de dolari. Autoritatile americane estimeaza ca pana marti va fi
epuizat si acest plafon suplimentar. Pentru intreaga luna august,
cheltuielile statului se ridica la 363 miliarde de dolari, iar
veniturile ajung la 203 miliarde de dolari, potrivit unui studiu al
Centrului de Politici Echidistante din Washington.
Ca efect, hashtagul #compromise (cuvantul-cheie folosit in
mesajele de Twitter adresate republicanilor) a fost folosit de
peste 22.000 de ori si a ajuns, prin multiplicarea mesajelor, in
total la 36 de milioane de utilizatori de Twitter.
Utilizatorii au mentionat numele presedintelui de circa 28.000 de
ori in mesajele lor in cursul zilei de vineri, conform serviciului
de statistica in social media NM Incite. Circa 40% dintre
mentiunile numelui @BarackObama si 28% dintre mentiunile termenului #compromise au exprimat perceptii pozitive asupra
acestora, in timp ce numai 13%, respectiv 12% au exprimat perceptii
negative.
Reversul medaliei a fost ca, in cursul zilei de vineri, contul
presedintelui a pierdut aproape 37.000 de urmaritori, dintr-un
total de peste 9,4 milioane (un record pentru “Twittersfera”
americana), semn ca nu toti americanii care urmaresc ce scrie
presedintele pe Twitter au fost incantati de indemnul de a face
campanie online pentru cresterea plafonului datoriei.
Mai mult, comentatorii republicani au inceput sa se intrebe daca nu
cumva Partidul Republican este cel ce are de castigat de fapt din
toata miscarea, avand in vedere popularitatea care le-a fost creata
congresmanilor republicani, dupa ce pe contul presedintelui au fost
publicate contactele acestora, spre a fi folosite de sustinatorii
lui Obama. Un membru al partidului a declarat pentru National
Journal ca senatorii republicani si-au adaugat in total circa 6.500
de urmaritori noi pe Twitter doar in cursul dupa-amiezii de
vineri.
Presedintele Obama le-a cerut inca o data, sambata,
republicanilor sa ajunga pana marti la un compromis cu democratii
pentru ridicarea plafonului de indatorare, situat in prezent la
14.300 miliarde de dolari, afirmand ca pozitiile celor doua partide
nu sunt ireconciliabile. Congresmanii celor doua partide continua
negocierile in acest sfarsit de saptamana.
