La bordul acestora se află 11 medici şi 11 asistenţi SMURD şi cinci angajaţi ai MApN. Aceştia sunt coordonaţi de Bogdan Opriţa, coordonatorul SMURD Bucureşti şi purtătorul de cuvânt al Spitalului de Urgenţă Floreasca.
Luni seară, la Baza 90 din Otopeni, au fost prezentate presei, de către ministrul Mircea Duşă, cele două avioane militare – Hercule şi Spartan – cu care vor fi transportate persoanele rănite în accidentul de duminică din Muntenegru.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Lidl va continua investiţiile în România în paralel cu crearea de noi locuri de muncă la nivel naţional. Lidl are în prezent mai mult de 3.000 de angajaţi în reţeaua de magazine, centrele regionale de distribuţie şi în sediul central.
Lidl este unul dintre cele mai mari lanţuri de magazine din Europa, activând în peste 20 de ţări europene şi având peste 100 de centre logistice ce asigură aprovizionarea celor aproximativ 9.000 de magazine. Cu peste 170.000 de angajaţi, Lidl se numără printre primii 10 comercianţi de produse alimentare la nivel mondial.
Lidl a intrat pe piaţa locală în 2011, prin preluarea celor 107 magazine Plus. În ultimele trei luni din 2011 compania a deschis primele 22 de unităţi proprii, construite de la zero, iar anul trecut au fost inaugurate alte 26 de magazine, comparativ cu cinci în prima jumătate a acestui an.
Spre deosebire de alte supermarketuri locale, care pun accent în gama de produse pe branduri naţionale, completate cu mărci proprii, la Lidl domină mărcile proprii, o bună parte dintre acestea fiind produse în alte ţări în care compania este prezentă
“Avem un contract colectiv de muncă în vigoare până în luna aprilie a anului viitor. Sunt convins că vom găsi soluţiile pentru ca oamenii să nu fie disponibilizaţi şi să nu li se găsească o soluţie pentru venituri”, a a firmat ministrul.
El a adăugat că au început procedurile legale pentru ca aproximativ 1.000 de salariaţi de la CFR Marfă să poată beneficia de prevederile Ordonanţei 36/2013 privind protecţa socială.
Ordonanţa 36, adoptată la începutul acestui an, prevede că persoanele disponibilizate de la companii de stat vor primi indemnizaţie de şomaj, venit lunar de completare şi plăţi compensatorii acordate în conformitate cu contractelor de muncă aplicabile la nivelul fiecărei societăţi.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Anunţul privind protestele personalului medico-sanitar a fost făcut, miercuri, de preşedintele Colegiului Medicilor din România (CMR), prof. dr. Vasile Astărăstoae, care a spus că vorbeşte în numele tuturor organizaţiilor profesionale din sistem.
Medicii reclamă, în primul rând, salariile mici – echivalentul a 200 de euro pe lună pentru un rezident şi, respectiv, 500 de euro în cazul unui specialist.
Personalul din Sănătate se plânge şi de condiţiile de lucru, dar şi de modul în care este tratat de către autorităţi şi chiar de către unii pacienţi.
“Lunile de vară nu vor fi de vacanţă”, a subliniat Astărăstoae, potrivit căruia calendarul protestelor va include marşuri, greve şi chiar demisii în bloc, dacă nu sunt rezolvate problemele.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
“Depunem vineri oferta pentru privatizarea operatorului naţional feroviar din Bulgaria şi în aceeaşi zi în Croaţia. Este vorba despre companii cu o cifră de afaceri de 90 milioane euro, respectiv 160 milioane euro, fiecare cu câte 5.000 de angajaţi şi cu o flotă de 5.000 de vagoane şi 140 de locomotive în Bulgaria şi 5.900 de vagoane şi 180 de locomotive în Croaţia. Dacă reuşim să câştigăm şi acolo, vom fi operatorul feroviar care acoperă aproape toată Europa de Sud-Est, după ce deja am legat Marea Nordului de Marea Neagră şi de Adriatica şi avem acord de colaborare la graniţa (transfer mărfuri) cu Turcia, deci trimitem mai departe spre Asia”, a spus Stoica.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
“Majoritatea respondenţilor din România contestă existenţa mitei şi a corupţiei în apropierea afacerilor pe care le desfăşoară. Astfel, 61% dintre respondenţii din România sunt de părere că practicile de corupţie sunt întâlnite pe scară largă în România, dar numai un procent de 17% consideră că firmele locale îşi supraevaluează rezultatele din situaţiile financiare şi doar 1% recunosc faptul că firmele lor sunt angajate în astfel de practici, cum ar fi supraevaluarea veniturilor şi subevaluarea costurilor în vederea atingerii obiectivelor pe termen scurt şi respectarea bugetului”, se arată într-un comunicat al firmei de consultanţă şi audit.
Mai mult, dintre românii chestionaţi, doar 19% au indicat că în sectorul în care firma lor îşi desfăşoară activitatea, mita este o practică des întâlnită pentru a câştiga contracte, comparativ cu o rată de răspuns de 37% înregistrată în Europa de Est. Această afirmaţie a fost susţinută şi de cei 59% dintre respondenţii români, care consideră că oferirea de cadouri, bani sau alte atenţii pentru a câştiga sau menţine o afacere nu poate fi justificată pentru a ajuta o companie să supravieţuiască, nici măcar în situaţia unei recesiuni economice.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
“Vom continua să ocupăm sediul până la redeschiderea ERT şi până la retragerea actului legislativ prin care radio-televiziunea a fost închisă”, a declarat, pentru AFP, Nikos Tsimpidas, un reprezentant al sindicatului angajaţilor radio-televiziunii publice din Grecia.
După întreruperea emisiei ERT marţi seară, ca urmare a deciziei guvernamentale semnate doar de premierul conservator Antonis Samaras şi de ministrul elen de Finanţe Yannis Stournaras, angajaţii ERT şi câteva mii de persoane s-au adunat în sediul central al radio-televiziunii din Atena.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Tudor Maier şi-a construit o carieră la care mulţi angajaţi de multinaţională nici măcar nu visează. Nu depinde de nimeni în meseria lui, nu ştie ce înseamnă să ai un şef, îşi organizează timpul după bunul-plac fără să se spetească muncind şi, cel mai important dintre toate, câştigă suficient cât să ducă un trai mai mult decât decent, fără grija zilei de mâine. Tânărul în vârstă de 32 de ani este freelancer, liber-profesionist pe internet, dacă vreţi, şi încă unul dintre cel mai bine plătiţi din România, cu un salariu care se poate compara chiar cu unul de executiv – câteva zeci bune de mii de dolari pe an. “Niciun job din România, oricât de bine plătit ar fi, nu m-ar putea determina acum să renunţ la statutul de freelancer şi să devin angajat”, spune Maier.
Ce-i drept, aşa este obişnuit, pentru că a fost dintotdeauna antreprenor. După ce a absolvit Facultatea de Ştiinţe Economice din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai de la Cluj, a avut timp de câţiva ani o firmă de publicitate în Alba Iulia şi mai apoi a publicat un ziar de anunţuri şi mică publicitate. Câştigurile ca antreprenor n-au fost însă strălucite, iar presiunea facturilor scadente a fost mereu o problemă, dar în 2008 a aflat pentru prima dată despre platformele unde freelancerii îşi pot găsi de lucru şi a decis să încerce şi el. “Începutul a fost foarte slab, cu doar două proiecte în primul an”, dezvăluie Tudor Maier, situaţie care arată acum cu totul altfel.
Tânărul este designer grafic şi lucrează, în cea mai mare parte a timpului, coperţi pentru cărţi, design de cărţi în format electronic, dar şi paginare şi design pentru reviste, cataloage, broşuri, afişe şi alte materiale de marketing printre care inclusiv ambalaje pentru diverse produse. Pentru munca lui cere cel puţin 20 de dolari pe oră şi lucrează în jur de 30 de ore pe săptămână, dar există şi proiecte pentru care este plătit în ansamblu, indiferent de numărul orelor lucrate. “Cel mai bun contract pe care l-am avut vreodată a fost cu o editură pentru care am lucrat designul a 20 de cărţi pentru 7.000 de dolari”, spune Maier despre unul dintre cele 200 de proiecte realizate în ultimii patru ani.
Ca el, zeci de milioane de oameni din toate colţurile lumii, între care şi câteva zeci de mii de români, îşi încearcă în permanenţă norocul pe cont propriu, pe platforme de freelancing precum Freelancer.com, Elance.com, oDesk.com sau vWorker.com. Speră, ca oricine de altfel, să găsească cheia banilor mulţi în schimbul muncii lor şi, deşi unii chiar reuşesc, trebuie spus de la bun început că freelancingul ca meserie nu-i chiar pentru oricine. Modul de funcţionare al platformelor de acest gen este destul de simplu – companii din toată lumea caută forţă de muncă bine pregătită şi mai ieftină decât ar găsi în ţara de unde provin pentru diverse proiecte specifice, iar freelancerii cei mulţi concurează unii cu ceilalţi folosind arme precum preţul, termenul de predare şi experienţa anterioară pentru a câştiga proiectele. De la sine înţeles că, pentru cineva de-abia pornit pe calea freelancingului, nici companiile nu se vor înghesui cu proiecte şi nici banii nu vor curge prea uşor, dar pentru cei care nu se lasă uşor descurajaţi, recompensele se pot dovedi mai mult decât suficiente pentru o viaţă relaxată. Daniel Simion (35 de ani), de exemplu, câştigă în medie 2.000 de dolari pe lună, aproape cât salariul pe care l-a avut în postura de angajat, dar cu un număr considerabil mai mic de ore lucrate. Activitatea lui ca freelancer se învârte în jurul editării de imagine şi sunet, procesării digitale a imaginii sau adăugării de efecte speciale sau animaţii. Mai exact tot ce are legătură cu etapa de post-producţie video. “Pe scurt, clientul îmi spune cu ce ar vrea să-l ajut, îmi trimite materialul brut (filmare, imagini, logo-uri, texte, explicaţii, exemple etc.), iar eu le asamblez pe toate ca pe nişte puzzle-uri sau fac modificările cerute”, explică Simion.
Absolvent al Facultăţii de Film din cadrul Universităţii Naţionale de Artă Teatrală şi Cinematografică, n-a fost însă dintotdeauna freelancer. A început să lucreze încă din vremea liceului, ca impresar artistic cu jumătate de normă, organizând printre altele spectacole pentru o trupă care promova cultura braziliană în România. Apoi a lucrat timp de şapte ani ca fotograf şi operator foto pentru un studio de cartier, iar din 2004 a intrat în lumea filmului. “Am primit un job part-time la AMV Film, companie condusă de Mihai Vasilache, unul dintre cei mai experimentaţi editori de imagine din România”, povesteşte tânărul.
Compania românească Bitdefender, producătorul uneia dintre cele mai performante şi eficiente game de soluţii de securitate informatică atestate pe plan internaţional, pune la dispoziţia angajaţilor săi un număr de telefon unde se colectează nemulţumirile angajaţilor pentru a fi rezolvate în cei mai scurt timp.
„Avem echipa de vânzări şi marketing. Escaladează la mine că ceva nu merge, că departamentul juridic mă blochează, că financiarul mă întârzie. Am zis să punem un om care să nu facă altceva decât să colecteze toate nemulţumirile. Să ştie toată lumea că dacă vor să se plângă trebuie să-l sune imediat pe respectivul angajat şi să se plângă”, spune Florin Talpeş, fondatorul Bitdefender şi unul dintre cei mai puternici oameni de afaceri din România.
„Am decis să le strângem pe toate (reclamaţiile – n.red.), să le analizăm zi de zi şi să revizuim procesele. O lecţie pe care am învăţat-o este că simplificarea şi eficienţa pot să însemne lucuri foarte diferite de la un departament la altul. Cei care au funcţii suport şi cei din teren pot să înţeleagă diferit simplificarea unei proceduri şi să ducă de fapt la complicarea lucrurilor”, mai spune Talpeş.
Bitdefender este producătorul uneia dintre cele mai performante şi eficiente game de soluţii de securitate informatică atestate pe plan internaţional. În fiecare zi, tehnologia Bitdefender protejează datele digitale ale 400 de milioane de utilizatori, iar tehnologiile antivirus Bitdefender se clasează pe primul loc la nivel mondial în urma testelor specializate realizate de organisme independente de profil, printre care AV Test şi AV-Comparatives. Compania are 500 de angajaţi în România, dar şi în ţări precum SUA, Spania, Germania, Marea Britanie, Danemarca şi Emiratele Arabe Unite.