BusinessMagazin

Tag: angajati

  • PROTESTE LA OLTCHIM: Peste o sută de angajaţi, nemulţumiţi de neplata salariilor pentru luna mai. Angajaţii l-au forţat pe prefect să discute cu sindicatele

     Potrivit reprezentanţilor sindicali, oamenii sunt nemulţumiţi că nu şi-au primit salariile pentru luna mai, vineri urmând să le fie achitată doar jumătate din suma aferentă acestei perioade.

    “Sunt peste o sută de salariaţi care protestează, după ce au aflat că mâine vor primi doar 50 la sută din suma aferentă lunii mai, aceasta este motivarea pentru faptul că aceşti oameni au ales să protesteze în faţa pavilionului administrativ al societăţii”, a declarat liderul Sindicatului Victoria din cadrul Oltchim, Corneliu Cernev.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • PROTESTE LA OLTCHIM: Peste o sută de angajaţi, nemulţumiţi de neplata salariilor pentru luna mai

     Potrivit reprezentanţilor sindicali, oamenii sunt nemulţumiţi că nu şi-au primit salariile pentru luna mai, vineri urmând să le fie achitată doar jumătate din suma aferentă acestei perioade.

    “Sunt peste o sută de salariaţi care protestează, după ce au aflat că mâine vor primi doar 50 la sută din suma aferentă lunii mai, aceasta este motivarea pentru faptul că aceşti oameni au ales să protesteze în faţa pavilionului administrativ al societăţii”, a declarat liderul Sindicatului Victoria din cadrul Oltchim, Corneliu Cernev.

    Salariaţii strigă “Hoţii” şi “Demisia”, iar la protest sunt aşteptaţi să participe şi persoane care au fost disponibilizate de la Oltchim în luna iunie.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Fenechiu: Mii de angajaţi din CFR-uri au cerut să plece voluntar, cu salarii compensatorii

     Fenechiu a declarat miercuri că în anumite domenii din transporturi sunt necesare restructurări şi reducerea numărului de persone pentru oprirea adâncirii pierderilor, dar că îşi doreşte ca angajaţii de la companiile şi instituţiile aflate sub autoritatea ministerului să nu plece fără plăţi compensatorii.

    “Pentru mine este un obiectiv să nu dăm niciun om afară şi să rămână fara venituri. Restructurările se vor face în special voluntar. Deja le-am cerut celor de la CFR SA, CFR Călători şi CFR Marfă să vină cu propuneri de hotărâri de Guvern pentru aplicarea Ordonanţei 36 la fiecare din aceste instituţii, pe un număr de angajaţi pe care dumnealor îi consideră necesari a fi disponibilizaţi, şi din ceea ce am înţeles există foarte mulţi care s-au înscris deja, adică şi-ar dori să beneficieze de prevederile Ordonanţei 36. În acest mod facem restructurare”, a spus ministrul Transporturilor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Aproape 700.000 de angajaţi au începând de azi salarii mai mari cu 50 de lei pe lună

    Peste 677.000 de angajaţi din sectorul privat plătiţi cu salariul minim pe economie au, începând de astăzi, un salariu brut mai mare cu 50 de lei, aceasta fiind cea de-a doua creştere a salariului minim pe economie înregistrată în acest an, realizată în baza unei hotărâri  de guvern (HG 23/2013).
     
    Astfel, salariul minim a crescut de la 750 la 800 de lei brut pe lună, ceea ce înseamnă că angajaţii plătiţi la nivelul salarial minim vor încasa un salariu „în mână“ de 601 lei pe lună (faţă de 566 lei net până acum).
     
     

    Acest articol a apărut în ediţia tiparită a Ziarului Financiar din data de 01.07.2013

    ZF Corporate este serviciul specializat de ştiri cu plată al Ziarului Financiar. Pentru a putea citi aceste ştiri trebuie să vă abonaţi la ZF Corporate sau la unul din cele 12 fluxuri ale sale, profilate pe sectoare de activitate (Bănci, Retail, Imobiliare şi altele). Detalii de abonare la ZF Corporate: Alexandru Matei (tel. fix: 0318.256.286, tel. mobil: 0766.606.994) sau trimiteţi un email cu datele dumneavoastră de contact prin care solicitaţi informaţii şi abonare la adresa alexandru.matei@zf.ro sau stefan.paraschiv@m.ro. Veţi fi contactat în maximum o oră.

     

  • Bogdan Dumitru, românul pe care vor să îl angajeze zeci de companii din lume şi nu reuşesc

    Bogdan Dumitru, actualul CTO al Bitdefender, a fost între primii cinci angajaţi de la vechiul antivirus AVX. Se întâmpla în 1997 şi îşi aminteşte că nu a fost nevoie să fie convins să vină în companie pentru că lucra de doi ani la astfel de proiecte şi îşi dăduse seama că nu s-ar putea descurca pe cont propriu. „Ironia face că am vrut să lucrez cu altcineva din industrie, dar nu mi-a plăcut colectivul”, spune Dumitru, care a primit la început un salariu de 80 de dolari, faţă de zece dolari, cât era atunci bursa sa de studiu. Întâlnirea dintre Dumitru şi Florin Talpeş, creatorul Bitdefender, a durat cinci minute: „Prima oară m-au pus să dau un test cu un personaj dubios care m-a întors trei ore pe toate feţele„. A trimis CV-ul în plic, după ce l-a tipărit la o imprimantă cu ace şi a fost ulterior sunat. Negocierea a fost simplă: „Domnul Talpeş a spus cât e salariul, iar eu am spus: «OK. Mulţumesc»”.

    Faptul că a învăţat lucruri noi i-a permis să cunoască toate laturile produselor, de la interfaţă, până la cercetare şi analiza viruşilor. A parcurs, aşadar, toate poziţiile, traseu pe care mentorul său îl rezumă amuzat în cifre, în multipli de cinci: 80 de dolari, 85 de dolari, 90 de dolari etc. Cunoaşterea ADN-ului produselor l-a ajutat să înţeleagă fiecare tehnologie, dar şi dinamica pieţelor în care soluţiile de securitate urmează să fie vândute. Astăzi, CTO-ul Bitdefender are în subordine 300 de oameni, pe mulţi dintre programatori angajându-i chiar el. „Cultura în Bitdefender este să creşti oameni. Rar în zona de cercetare şi dezvoltare iei oameni care sunt formaţi şi nici nu ştiu dacă există aşa ceva”, completează Talpeş.

    Creatorul şi creierul spun că ierarhiile sunt cât mai plate în cadrul companiei, tocmai pentru că distanţa de la cea mai joasă poziţie până la cea mai înaltă trebuie să fie cât mai mică, iar dialogul să fie permis oricând rapid între angajaţi din orice nivel – „în ierarhia companiei, Bogdan ocupă poziţia pi; eu am încercat să-mi spun preşedinte, dar n-a mers, deci mi se spune Mr. T”. Pe lângă Bogdan Dumitru, „super-creierul” responsabil de tot ce înseamnă tehnologie şi produse, prima linie de management mai include un director de strategie pentru soluţii de business, un şef de departament comercial, ambii români, şi un responsabil de integrarea de tehnologii în alte produse, de origine americană.

    Bogdan Dumitru a devenit CTO în 2005, însă a început să conducă partea de cercetare şi dezvoltare în urmă cu 14 ani. „Cine vrea să fure creierul Bitdefender nu trebuie să îl fure pe Bogdan, ci pe toţi cei 300 din echipa lui”, glumeşte Talpeş. O zi din viaţa tânărului şef înseamnă discuţii cu clienţi, oameni de vânzări, programatori. Angajaţii sunt priviţi ca nişte antreprenori individuali care vin anual cu proiecte care urmează sau nu să fie aprobate. O tehnologie se creează de regulă pe seama unei nevoi pe care o cere o piaţă, cu echipe mici, cu mai puţin de zece oameni. Raportul performanţei dintre doi programatori poate fi de 1 la 30, de aceea în dezvoltarea de noi produse lucrează cei mai buni oameni din Bitdefender. „Angajaţii din multinaţionalele cu nume mari încep să caute după trei-patru ani de activitate noi provocări. Când vorbim de formarea şi destrămarea echipei, e important să-i faci pe angajaţi să simtă că e propriul lor produs„, spune Florin Talpeş. Vânătoarea lui Bogdan Dumitru de către celelalte companii se manifestă şi în prezent – „headhunterii mă mai sună, mai discutăm, dar nu am genul ăsta de legături”.

    Florin Talpeş spune că e normal ca ucenicul său să se întrebe ce salariu ar primi dacă ar lucra la o altă companie, iar discuţii pe această temă au loc cu regularitate – „trebuie să ai grijă de oamenii tăi”.

  • Trainingul online ia faţa celui tradiţional

    TRAINERII SUNT DE PĂRERE CĂ NU, având în vedere că noile tehnologii permit intercalarea celor două tipuri de instruire, iar de multe ori această alternare are chiar rezultate benefice şi eficientizează programul de training.

    „Modalităţile de instruire online cu trainingul la clasă se completează, în niciun caz nu se exclud. Spre exemplu, un curs online poate fi premergător unui curs la clasă pentru a-i pune în temă pe participanţi cu noţiunile mai simple„, explică Andrei Goşu, directorul general al grupului Ascendis, liderul pieţei locale de training, cu afaceri de peste 4 milioane de euro anul trecut. Grupul a instruit aproximativ 12.000 de angajaţi în programele de training derulate în 2013.

    Goşu explică faptul că există cursuri online de tip sincron – în care participanţii care stau în faţa calculatorului pot adresa, de exemplu, întrebări în scris trainerului, care le va răspunde în timp real, în sesiunea sa de instruire video – şi cursuri de tip asincron, unde cursanţii pot urmări o înregistrare video a unui curs, explicat de un facilitator.

    PLATFORMĂ DE CURSURI ONLINE A FOST LANSATĂ RECENT DE ZIARUL FINANCIAR – ZFeLEARNING.ro – care are, deocamdată, un portofoliu de 10 cursuri de tip e-learning în format video, „predate„ de opt traineri din companiile locale. Cursurile online, de tip asincron, oferă informaţii din cinci domenii de activitate: financiar-contabil, juridic, medical-farmaceutic, marketing şi comunicare şi fonduri europene.

    „Proiectul a fost dezvoltat ca urmare a creşterii interesului angajaţilor români de a-şi îmbunătăţi cunoştinţele printr-o modalitate de instruire flexibilă, care să le permită să înveţe în orice moment disponibil, de exemplu. Cursurile online disponibile pe ZFeLEARNING.ro sunt fără facilitator, fiecare dintre cei opt traineri va veni să ofere informaţii suplimentare la emisiunea de business ZF LIVE, în cadrul căreia cursanţii le pot adresa întrebări suplimentare„, precizează Adina Gheorghe, project manager ZFeLEARNING.

    Platforma este dezvoltată de ZF în parteneriat cu BDO Business School (programul de training al companiei de audit şi consultanţă de business BDO), Expand Health România (consultanţă în management şi marketing farmaceutic), Nestor Nestor Diculescu Kingston Petersen (firmă de avocatură) şi The Academy at PwC (centrul de training al firmei de audit şi consultanţă fiscală PwC). Una dintre cele mai frecvente întrebări adresate de angajator atunci când decide să investească bugetele în instruirea angajaţilor prin cursuri online sau desfăşurate „la clasă„ este legată de modalitatea prin care poate măsura eficienţa acestor programe.

    SPECIALIŞTII SPUN ÎNSĂ CĂ, ÎN CAZUL E-LEARNINGULUI, un manager se poate asigura de reuşita programului dacă îşi motivează angajatul înainte de a-l trimite la curs, dacă îi oferă autonomie în selecţia cursului la care participă şi dacă îi măreşte responsabilităţile după absolvirea programului în aşa fel încât să poată aplica ceea ce a învăţat. Nu trebuie uitat însă că informaţiile sunt foarte concentrate în cadrul unui curs online, astfel că, pentru o eficienţă mai mare, angajaţii trebuie să acceseze şi alte surse de informare dacă vor să se specializeze. De altfel, şi în cazul ZFeLEARNING, participanţii vor primi la final, în funcţie de rezultatele obţinute la teste, un certificat emis de partenerul de conţinut al ZFeLEARNING, iar unele certificate pot fi folosite pentru obţinerea de puncte de credit de dezvoltare profesională continuă (CPD), recunoscute de organizaţii profesionale, internaţionale sau naţionale, cum ar fi: ACCA (Association of Chartered Certified Accountants), CAFR (Camera Auditorilor Financiari din România), CECCAR (Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România).

    În ciuda faptului că sunt folosite, la nivel global, de ani buni pentru instruirea angajaţilor, programele de e-learning au început să aibă un succes mai mare în România în ultimii 3 – 4 ani, mai ales că aduceau reduceri mari de costuri angajatorilor care voiau să îşi motiveze şi să îşi dezvolte angajaţii, însă fără să aloce bugete mari de instruire. Cheltuiala per angajat pentru un curs de training tradiţional, „la clasă„, este de câteva sute de euro, în timp ce costurile unui program de e-learning sunt în jurul a câtorva zeci de euro.

    Cele mai mari costuri ale unui program de training la clasă sunt cele de logistică (cazare, masă, închirierea sălii de hotel etc.), care de multe ori depăşesc onorariul primit de trainer, explică Viorel Panaite, managing parter la firma de training şi consultanţă în dezvoltare organizaţională Human Invest.

    „Printre principalele avantaje ale e-learning-ului se numără faptul că poate fi adresat unui număr mare de oameni, adică «unei clase virtuale» mari, este preferat de către angajaţii din generaţia tânără în special, poate fi interactiv şi oferă posibilitatea cursantului de a înregistra, de exemplu, discuţia cu facilitatorul”, adaugă Viorel Panaite.
     

  • Nestlé România revine pe profit şi trece pragul de 1.000 de angajaţi

    Nestlé România, cel mai mare jucător de pe piaţa dul­ciu­rilor luând în considerare rulajele, a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de 718 mil. lei (161 mil.euro), în creştere cu 8% în lei faţă de anul precedent, potrivit unei analize a ZF pe baza datelor de la Registrul Comerţului şi Ministerul de Finanţe.
     

    Citiţi articolul integral pe www.zfcorporate.ro

    Acest articol a apărut în ediţia tiparită a Ziarului Financiar din data de 28.06.2013

    ZF Corporate este serviciul specializat de ştiri cu plată al Ziarului Financiar. Pentru a putea citi aceste ştiri trebuie să vă abonaţi la ZF Corporate sau la unul din cele 12 fluxuri ale sale, profilate pe sectoare de activitate (Bănci, Retail, Imobiliare şi altele). Detalii de abonare la ZF Corporate: Alexandru Matei (tel. fix: 0318.256.286, tel. mobil: 0766.606.994) sau trimiteţi un email cu datele dumneavoastră de contact prin care solicitaţi informaţii şi abonare la adresa alexandru.matei@zf.ro sau stefan.paraschiv@m.ro. Veţi fi contactat în maximum o oră.
     

     

     

  • Pan Group renunţă la 100 de angajaţi la câteva luni de la tranzacţia cu Tymbark

    Pan Group Craiova, producător din industria de panificaţie cu afaceri de 22,8 milioane de euro anul trecut, va concedia pe parcursul acestui ani 102 angajaţi, adică 13% din totalul schemei de personal care urmează să coboare până la un total de 687 în urma acestei decizii.
     
     
    Acest articol a apărut în ediţia tiparită a Ziarului Financiar din data de 27.06.2013
     
    ZF Corporate este serviciul specializat de ştiri cu plată al Ziarului Financiar. Pentru a putea citi aceste ştiri trebuie să vă abonaţi la ZF Corporate sau la unul din cele 12 fluxuri ale sale, profilate pe sectoare de activitate (Bănci, Retail, Imobiliare şi altele). Detalii de abonare la ZF Corporate: Alexandru Matei (tel. fix: 0318.256.286, tel. mobil: 0766.606.994) sau trimiteţi un email cu datele dumneavoastră de contact prin care solicitaţi informaţii şi abonare la adresa alexandru.matei@zf.ro sau stefan.paraschiv@m.ro. Veţi fi contactat în maximum o oră.
     

     

  • Xerox va recruta peste 400 de persoane în Iaşi şi Bucureşti până la finalul anului

    Xerox România, subsidiara celui mai mare producător de copiatoare din lume, vrea să recruteze 440 de persoane până la finalul acestui an pentru biroul din Bucureşti şi pentru centrul de servicii partajate din Iaşi, deschis anul trecut.

     
    Acest articol a apărut în ediţia tiparită a Ziarului Financiar din data de 27.06.2013
     
    ZF Corporate este serviciul specializat de ştiri cu plată al Ziarului Financiar. Pentru a putea citi aceste ştiri trebuie să vă abonaţi la ZF Corporate sau la unul din cele 12 fluxuri ale sale, profilate pe sectoare de activitate (Bănci, Retail, Imobiliare şi altele). Detalii de abonare la ZF Corporate: Alexandru Matei (tel. fix: 0318.256.286, tel. mobil: 0766.606.994) sau trimiteţi un email cu datele dumneavoastră de contact prin care solicitaţi informaţii şi abonare la adresa alexandru.matei@zf.ro sau stefan.paraschiv@m.ro. Veţi fi contactat în maximum o oră.
     

     

  • Silicon Valley de România

    Despre un Silicon Valley al meleagurilor noastre, o aglomerare de antreprenori şi investitori din domeniul tehnologiei care să ducă la apariţia de start-up-uri pe bandă rulantă, aşa cum se întâmplă în SUA, se vorbeşte deja de multă vreme. Ba, mai mult, câteva oraşe s-au autoproclamat de-a lungul timpului Silicon Valley de România, dar intenţiile n-au fost concretizate dincolo de conjunctura în care câţiva antreprenori au pornit de acolo afaceri în domeniul IT. Câteva planuri concrete, dar la o primă vedere nu foarte uşor de realizat, vizează acum transformarea oraşului Cluj-Napoca într-un soi de Silicon Valley, iar primii paşi au fost deja făcuţi.

    „Este vorba despre o iniţiativă de business, Cluj IT Cluster, cu scopul de a creşte competitivitatea în domeniu, de a face mai vizibilă şi mai atractivă industria de profil din România, respectiv de a poziţiona Clujul ca un hub regional IT inovativ„, explică Alexandru Tulai, preşedintele consiliului director al Cluj IT Cluster şi head of business consulting în cadrul iQuest Group. Clusterul pornit în octombrie anul trecut, o asociaţie compusă din 27 de companii din domeniul IT cu afaceri cumulate care depăşesc 100 de milioane de euro în 2012  , două universităţi şi şapte instituţii publice, printre care şi primăria oraşului, ceea ce înseamnă implicit susţinere din partea guvernului şi a autorităţilor locale, este o mişcare menită să dezvolte IT-ul în regiune şi să transforme oraşul într-un hub de tehnologie.

    Astfel, companii în teorie concurente au decis să coopereze pentru o serie de obiective comune, de la pregătirea forţei de muncă specializate în domeniu, o resursă oricum deja destul de rară pe plan local, şi până la cercetare şi dezvoltare sau promovarea competenţelor pe pieţele internaţionale. „În esenţă, clusterul este un catalizator pentru dezvoltarea regională, cu potenţialul de a creşte atât performanţa firmelor membre, dar şi de a stimula avansul domeniului în sine şi de a face loc pentru inovaţie„, spune Andrei Kelemen, directorul executiv al Cluj IT Cluster.

    REPREZENTANŢII MEMBRILOR CLUSTERULUI SE ÎNTÂLNESC ASTFEL PERIODIC, IAR „SIMULTAN A ÎNCEPUT DIALOGUL ŞI CU INSTITUŢIILE GUVERNAMENTALE„, spune Tulai. Principalele teme de discuţie sunt extinderea prezenţei internaţionale a companiilor din cluster şi dezvoltarea unui mecanism de cooperare între universităţi şi industria IT aşa încât să fie formaţi cât mai mulţi specialişti în domeniu, potenţiali angajaţi ai companiilor în viitor.

    Cel mai ambiţios plan al Cluj IT Cluster îl reprezintă însă realizarea proiectului Innovation City. Undeva în preajma oraşului este căutat un teren de 300 de hectare pentru un Sillicon Valley propriu-zis, un orăşel unde să fie construite nu doar birouri pentru companiile din domeniu, dar şi locuinţe pentru angajaţii lor şi nu numai. Investiţia nu este însă deloc neglijabilă – cifra pusă pe hârtie se ridică la 300 de milioane de euro, însă cum o investiţie similară nu a fost încă realizată pe plan local, socoteala de acasă şi cea din târg ar putea să nu se potrivească, iar investiţia ar putea fi chiar mai mare decât atât.

    LA O PRIVIRE MAI ATENTĂ, Cluj Innovation City este practic un proiect de dezvoltare urbană ce urmează să fie realizat în parteneriat public-privat. „Este primul de acest fel din România, iar transformarea lui în realitate se va face în mai multe etape, pe parcursul a 15 ani„, explică Alexandru Tulai. Drept urmare, în acest orăşel gândit pe modelul Silicon Valley vor fi concentrate majoritatea companiilor IT din regiune, dar şi companii din domenii conexe, mai cu seamă că au existat deja solicitări de aderare la proiect din partea unor asemenea organizaţii. În total, se estimează că vor lucra acolo peste 20.000 de specialişti IT, adică aproape o treime din forţa de muncă angajată în prezent în domeniul software, conform datelor publicate anual de Institutul pentru Tehnică de Calcul.

    Deocamdată, în cluster sunt 3.500 de angajaţi care reprezintă aproximativ 40% din forţa de muncă specializată de la Cluj în domeniul IT calculată la 9.000 de oameni, după cum spune Adrian Kelemen. Hub-ul de tehnologie în sine va susţine crearea de start-up-uri în domeniu, mai ales că viitorilor antreprenori li se promite acces la infrastructură, suport şi consultanţă. „Cu siguranţă va fi stimulat antreprenoriatul în zonă, ceea ce va duce implicit la impulsionarea dezvoltării economice a Clujului„, spune Alexandru Tulai.