Noua imagine a marcii este reprezentata doar de sirena cu doua
cozi, prezenta si in trecut. Miscarea da cale libera diversificarii
gamei de produse, dupa ce reprezentantii companiei si-au manifestat
intentia de a lansa noi produse si chiar sa vanda bere si vin in
unele dintre cafenele sale din Statele Unite.
Cititi mai multe pe www.zf.ro
In medie, in Romania se produc anual circa 6 milioane hectolitri
vin, din care piata oficiala a vinului este de 1,2-1,5 milioane
hectolitri de vin, restul fiind autoconsum si piata neagra. In
medie, un roman consuma 24 litri pe an, adica jumatate din consumul
din statele dezvoltate din Uniunea Europeana.
Exporturile in lume de vin romanesc realizate in primele opt
luni din acest an au fost de circa 7,68 milioane euro, din care
4,48 milioane euro in UE si 3,2 milioane euro in afara Uniunii
Europene. Pe aceasta piata au intrat si o serie de personalitati
din viata publica. Una dintre cele mai cunoscute este guvernatorul
BNR, Mugur Isarescu.
Cititi mai multe pe www.gandul.info
Printre cele mai scumpe vinuri din lume se gaseste o sticla de
Chateau Lafite 1787, care este considerata a fi cea mai scumpa din
lume. Aceasta a fost achizitionata pentru colectia Forbes in anul
1985 pentru suma de 160.000 de dolari.
Si vinul Chateau Mouton Rothschild 1945 este considerat a fi
unul din cele mai bune vinuri din lume. A fost vandut pentru suma
de 114.614 dolari in anul 1997.Chateau d Yquem ocupa locul trei in
topul celor mai scumpe sticle de vin vandute vreodata. Aceasta a
fost cumparata in anul 1986 pentru suma de 56.588 de dolari si are
inscriptionate initialele lui Thomas Jefferson.
Nu se compara nimic cu faptul ca stii ca in locuinta ta exista o
varietate din cele mai fine si bune vinuri din lume, potrivit
winexpert.com. In plus, adevaratii iubitori de vinuri
isi cumpara si frigidere speciale pentru a depozita pretioasele
sticle. Spre exemplu, anul trecut in Romania, primul loc in
topul celor mai scumpe electrocasnice vandute
era ocupat de un frigider marca Miele care avea un compartiment
special pentru vinuri.
Potrivit presei ruse, Oniscenko a declarat ca aproximativ
jumatate din cantitatea de vin importata ar contine “substante
nocive”. “Daca situatia nu se va schimba in urmatoarele doua
saptamani, Rusia va fi nevoita sa aplice masuri restrictive, pentru
a nu impune organelor vamale si laboratoarelor sa constate o
problema evidenta”, a spus acesta. In opinia oficialului rus,
“actualul Guvern moldovean face doar declaratii, insa nu a depus
niciun efort pentru a schimba situatia”.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Jumatate din vinurile comercializate pe piata romaneasca, in
special cele foarte ieftine, sunt falsuri, a avertizat ieri
secretarul de stat in Ministerul Agriculturii, Adrian
Radulescu.
“Ele sunt vandute la preturi foarte mici, de 3-5 lei sticla de
plastic de doi litri, sub denumirea de bautura fermentata linistit.
De fapt sunt niste falsuri, dar pe timp de criza omul este tentat
sa cumpere, neglijand problema calitatii. Se folosesc in general de
diminutive, cum ar fi Muscatel sau Crasmarita, dar intalnim si
Cetera”, a declarat Radulescu, intrebat de Gandul.
Cititi mai multe pe www.gandul.info
“Productia anuala de vin este de 5,5 milioane de hectolitri, din
care 1,5 milioane de hectolitri sunt in piata fiscala. Restul
reprezinta autoconsum si piata neagra”, a spus Gheorghe.
El crede ca statul ar trebui sa faca exceptie de la fiscalizare
pentru maxim 20 hectolitri de vin la producatorii individuali, iar
cei care produc intre aceasta cantitate si 1.000 hectolitri sa fie
luati in evidenta fiscala.
Cititi mai multe pe www.incont.ro
“Cel mai mare segment al pietei era segmentul mediu si acesta a
fost cel mai afectat (in 2009- n.red). Pentru ca foarte multi din
consumatorii de acolo s-au mutat in economic din cauza crizei”,
spune Daniel Negrescu, brand manager al Murfatlar.
Cititi mai multe pe www.zf.ro
Site-ul www.romanian-winegrowers.com ofera informatii despre
Romania, despre regiunile viticole cele mai importante, dar si
referitor la informatii financiare si premiile obtinute de vinurile
romanesti.
Romanian Winegrowers este o asociatie infiintata anul trecut,
care si-a propus sa promoveze exportul vinurilor romanesti in Marea
Britanie. Din asociatie fac parte Cramele Odobesti, Domeniile
Sahateni, Domeniile Segarcea, Halewood Romania, Recas, Serve,
Stirbey si Vinarte.
“Am incercat sa venim cu ceva nou pe piata romaneasca. Cultivam
de trei ani un soi propriu, Columna, pe care nu il gasiti decat la
noi, iar de la anul vom putea comercializa acest vin cu eticheta
bio”, a declarat Aurora Ranca, director de cercetari viticole in
cadrul societatii.
In 2010 vor fi comercializate 25.000 de sticle, care vor fi
numerotate pentru a putea fi mai bine monitorizate.
Statiunea de Cercetare Murfatlar a dorit sa intre cu acest
produs pe o nisa, care este foarte slab dezvoltata in Romania,
pentru ca piata vinurilor este deja bine reprezentata de companii
mari, cu lanturi de distributie dezvoltate.
Obtinerea vinului bio presupune costuri mai mari de productie,
comparativ cu vinul conventional, deoarece nu se folosesc substante
chimice si din acest motiv productivitatea este mai redusa. De
aceea, si pretul unei sticle de vin bio este de doua ori mai mare
decat al unui produs similar conventional.
In Romania, piata vinurilor bio este dominata de importuri.
Printre producatorii de vinuri obtinute din struguri cultivati
ecologic se mai numara si Statiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru
Viticultura si Vinificatie Bujoru si Domeniile Viticole
Franco-Romane.
Cititi aici un articol despre piata autohtona de vinuri.
Colectia de la castelul Malmaison, resedinta fostei sotii a lui
Napoleon Bonaparte, descoperita dupa moartea proprietarei,
cuprindea peste 13.000 de sticle de vin de prin toata lumea, dintre
care aproape jumatate provenite din vii din zona Bordeaux, putin
cunoscute la inceputul secolului al XIX-lea, cum ar fi Médoc,
Lafite, Margaux sau Haut-Brion.
Aceasta colectie este astazi unul din subiectele unei expozitii la
Malmaison, ce va ajunge si in Germania si Italia, intitulata “La
cave de Josephine” (Pivnita Iosefinei), care urmareste si alte
schimbari din viata nobilimii franceze dupa caderea monarhiei.
Astfel, daca pe vremea lui Ludovic al XVI-lea vinurile
aristocratiei erau cele de Burgundia si din regiunea Champagne,
spre jumatatea secolului al XIX-lea preferintele se indreptau deja
spre zona Bordeaux.
Tot pe vremea acestui rege, la petrecerile aristocratiei mancarea
se servea sub forma de bufet, iar vinul se bea din pahare insirate
pe tavi, de care servitorii se ingrijeau sa fie mereu pline. Dupa
Revolutia franceza, s-a adoptat modelul rusesc, in care mancarea se
aducea fel cu fel invitatilor asezati la mese. Chiar daca nu
Josephine a introdus aceste schimbari, in calitatea sa de gazda a
multor receptii, ea a contribuit la adoptarea lor. Ca organizatoare
de petreceri grandioase, Josephine avea o colectie de vinuri pe
masura; in cadrul expozitiei sunt prezentate documente cu comenzile
sale, precum si etichete de portelan care se prindeau de gatul
sticlelor inainte de introducerea celor de hartie.
Istoricii presupun ca, in ton cu moda vremii, imparateasa avea in
crama si vinuri de Burgundia, iar numarul mic de sticle gasit se
explica probabil prin faptul ca multe au fost consumate si nu s-au
refacut proviziile. Prezenta vinurilor de Bordeaux are ca
justificare o criza a ofertei: dupa razboaiele napoleoniene,
producatorii din regiune nu mai aveau acces la piata britanica si
au inceput sa caute noi piete de desfacere, unele dintre produsele
lor ajungand in colectia imparatesei Josephine prin intermediul
administratorului ei, marchizul de Beaumont, proprietar de vie in
Médoc.