Tag: venit

  • Câţi migranţi trăiesc în România, de ce au venit aici şi unde sunt angajaţi ei

    Numărul imigranţilor în România este foarte mic, de aproximativ 0,3% din populaţia generală, potrivit informaţiilor publicate în raportul de cercetare „Impactul imigraţiei asupra pieţei muncii din România”, un studiu asupra accesului migranţilor pe piaţa locurilor de muncă, în calitate de angajaţi şi antreprenori, realizat de Centrul de Cercetare şi Documentare în Domeniul Integrării Imigranţilor (CDCDI) din cadrul Asociaţiei Române pentru Promovarea Sănătăţii.

    Cercetarea cuprinde analiza implementării politicilor de imigraţie cu efecte asupra pieţei muncii în perioada 2007 – 2015. Sursa datelor o constituie cadrul legislativ, strategic şi operaţional care reglementează accesul diferitelor categorii de migranţi la angajare şi la iniţiative antreprenoriale, datele oficiale furnizate de diferite instituţii (ITM, ANOFM, AMOFM, AJOFM, Universităţi, IGI şi altele) în baza legii accesului la informaţii publice, precum şi interviuri cu reprezentanţi ai instituţiilor publice şi ai organizaţiilor neguvernamentale şi, nu în ultimul rând, interviuri cu imigranţi aflaţi în România. Studiul se referă la cetăţenii străini cu şedere legală pe teritoriul României care provin din afara Uniunii Europene, Spaţiului Economic European şi Confederaţiei Elveţiene.

    Având în vedere că numai o parte dintre migranţii de pe piaţa locală sunt angajaţi (sub 10% din totalul populaţiei de imigranţi în vârstă de muncă), străinii nu sunt vizibili pe piaţa muncii, iar autorităţile nu consideră necesară adaptarea legislaţiei şi practicilor la nevoile acestora.

    Cei mai mulţi migranţi au venit în România pentru reîntregirea familiei. Studiile se află pe locul doi iar activităţile remunerate pe cel de-al treilea în rândul motivelor şederii migranţilor în România. Numărul străinilor cu şedere pentru desfăşurarea de activităţi remunerate a cunoscut cea mai dramatică scădere după perioada de maxim – 2008, astfel încât ponderea celor care vin în România cu acest scop este în prezent de sub 10% din numărul total de imigranţi.

    Printre altele, în studiul CDCDI se arată că:

    •        Unul din obiectivele declarate ale politicilor privind imigraţia este facilitarea accesului şi şederii legale pe teritoriul României a cetăţenilor din state terţe care răspund nevoilor de ocupare a forţei de muncă. În prezent nici AJOFM, nici alte instituţii publice nu deţin date certe cu privire la nevoile de ocupare ale pieţei romȃneşti.

    •        Procedura avizului de angajare blochează accesul direct pe piaţa muncii a acelor străini care doresc să intre/să rămȃnă ȋn ţară ȋn scop de muncă dar nu răspund estimărilor nevoilor interne de angajare.

    •        Procedura angajării străinilor este deschisă doar acelor angajatori care au eşuat ȋn ocuparea locurilor de muncă din surse interne – cu cetăţeni romȃni sau străini cu drept de şedere pe termen lung, UE sau SEE. La dosarul pentru obţinerea avizului de angajare trebuie să se regăsească adeverinţa eliberată de Agenţiile Judeţene de Ocupare a Forţei de Muncă şi, eventual, dovada anunţării locului de muncă într-un cotidian de largă circulaţie.

    •        Pentru continuarea ȋn Romȃnia a studiilor şi pentru obţinerea avizului de angajare  poate fi necesară, ȋn funcţie de locul de muncă şi de profesia practicată, recunoaşterea diplomelor de studii. Pentru diplomele de studii obţinute în state terţe, procedura de recunoaştere a diplomelor este extrem de greoaie, costisitoare şi discreţionară, mai ales dacă sistemele nu sunt asemănătoare celui românesc sau dacă între România şi statul emitent nu există acorduri bilaterale privind recunoaşterea diplomelor.

    •        Antreprenorii care vor să obţină viză de lungă şedere pentru activităţi comerciale trebuie să se supună cerinţelor din ce în ce mai stricte legate de investiţii şi planul de afaceri. Conform procedurilor de acordare a avizului tehnic de specialitate, investitorii străini trebuie să prezinte acum un plan de afaceri extrem de detaliat, a cărui îndeplinire este urmărită anual de oficiile teritoriale pentru întreprinderi mici şi mijlocii.

    •        Nefăcând parte dintre grupurile vulnerabile pe piaţa muncii în accepţiunea strategiei ANOFM, agenţiile de ocupare nu au programe speciale pentru imigranţi. Aceştia sunt trataţi ca orice cetăţean român  aflat în căutarea unui loc de muncă. Angajaţii AJOFM recunosc că, datorită limbii şi culturii diferite, străinii au dificultăţi mai mari de integrare pe piaţa muncii.

    •        ONG-urile consideră că legislaţia nu este corelată cu realităţile de pe piaţa muncii şi din domeniile conexe (deficitul de medici, sistemele birocratice şi nefuncţionale pentru recunoaşterea studiilor şi calificărilor etc.), cu situaţia particulară a imigranţilor (lipsa actelor sau a diplomelor de studii, calificarea în meserii diferite de cele cerute pe piaţa sau imposibilitatea de a dovedi calificările) şi nici cu dificultăţile inerente perioadei de adaptare într-o ţară nouă (limbă, cultură).

    •        Din interviurile realizate cu cetăţenii străni, dificultăţile menţionate de aceştia în integrarea pe piaţa muncii în România sunt legate în principal de barierele de limbă care constituie un obstacol important în obţinerea informaţiilor, de diferenţele culturale, de necunoaşterea drepturilor migranţilor de către autorităţi, încălcări ale condiţiilor de muncă de către angajatori şi discriminare. În plus, au fost semnalate procedura extrem de lungă şi anevoioasă a recunoaşterii studiilor finalizate în state terţe şi blocarea accesului la exercitarea unor profesii liberale.

    •        Imigranţii intervievaţi care au afaceri în România sau care îşi doresc o implicare antreprenorială, au menţionat obstacole legate de la finanţări/credite, dificultăţi de înţelegere a legislaţiei, birocraţie sau teama de a fi expulzat. Este identificată teama de practici abuzive, discriminatorii – de controale mai frecvente decât la afaceriştii români.

    Cercetarea a fost realizată în cadrul proiectului Dezvoltarea unei reţele de organizaţii active în domeniul migraţiei (EMINET), proiect cofinanţat printr-un grant din partea Elveţiei prin intermediul Contribuţiei Elveţiene pentru Uniunea Europeană extinsă.

  • Eliminarea CASS pe pensii şi a impozitului pe venit pentru pensii sub 2000 lei, adoptate de Cameră

    207 deputaţii au votat pentru şi 29 împotrivă. Voturile contra au venit de la USR.

    ”USR singur a votat împotrivă. Toate celelalte partide au intrat în sarabanda iresponsabilităţii bugetare. Nu a fost o decizie uşoară şi am dezbătut ore în şir în grupul nostru. Am fi votat acest proiect doar dacă reduceam impactul bugetar prin supra-impozitarea pensiilor speciale (sau eliminarea lor). Dar acel amendament nici nu a ajuns la vot în plen. Asta e, suntem singurul partid responsabil şi moderat din acest Parlament”, a explicat deputatul USR Cristian Ghinea pe Facebook.

    Preşedintele intermar al PNL, Raluca Turcan, a declarat, joi, că PNL va vota amendamentul adus de PSD Codului Fiscal care prevede renunţarea la impozitarea pensiilor sub 2000 de lei, afirmând că liberalii vor depune un proiect de lege prin care toate pensiile să fie scutite de impozit.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Care este cea mai dorită limbă străină de către angajatorii din România

    Anul 2016 a venit cu o creştere de 27,04% pentru cursurile corporate de limba engleză, franceză, germană sau limba română pentru străini, potrivit datelor Centrului de Limbi Străine A_BEST. Pe parcursul anului, cursurile de limba germană au reprezentat 35,35% din totalul cursurilor achiziţionate de companii.

    În ceea ce priveşte cursurile de limba franceză şi engleză, procentele sunt de 34,34%, respectiv 17,50%. De asemenea, în rândul persoanelor fizice, cele mai solicitate cursuri au fost cele de limba engleză, nivel pre-intermediar, precum şi limba germană, nivel începător.

    Principalele companii care investesc în acest tip de serviciu, conform Centrului de Limbi Străine A_BEST, vin din industriile IT, Banking, Pharma, Retail, Asigurări sau Transporturi, iar fiecare dintre ele are în vedere câteva criterii, atunci când vine vorba de alocarea bugetului. Printre acestea se numără nevoia imediată, în cazul unui anumit proiect sau nevoia pe termen lung, în cazul în care compania este partener cu/deţinută de o companie străină.

    De asemenea, unele companii oferă cursurile de limbi străine ca beneficiu pentru angajaţii care se remarcă în decursul anului, pentru a contribui la dezvoltarea lor personală.

    „Şi în 2016 am observat o creştere în ceea ce priveşte numărul proiectelor de cursuri de limbi străine pe care le-am organizat, în special pentru companiile multinaţionale. Solicitările au crescut ca urmare a extinderii proiectelor noastre şi în alte oraşe, precum Cluj-Napoca, Timişoara sau Braşov. În materie de training în zona limbilor străine, cursurile de limba germană vor fi la mare căutare şi în 2017, precum şi serviciile de audit lingvistic, un proces externalizat de tot mai multe companii”, declară Aura Ipate, Director General al Centrului de Limbi Străine A_BEST.

    A_BEST a fost înfiinţat în 2008 şi este unul dintre cele mai mari centre independente de învăţare a limbilor străine din România. A_BEST oferă servicii lingvistice complete, la standarde internaţionale: cursuri de limbi străine – limbaj general/ de afaceri/ specializat, open/ corporate; cursuri de limba română pentru expaţi;  testări LCCI; cursuri autorizate ANC; testări ECL; pre-testări Cambridge; traduceri; interpretariat; audit lingvistic; ghidaj turistic în limbi de circulaţie internaţională; sejururi lingvistice.

     

  • Care este cea mai dorită limbă străină de către angajatorii din România

    Anul 2016 a venit cu o creştere de 27,04% pentru cursurile corporate de limba engleză, franceză, germană sau limba română pentru străini, potrivit datelor Centrului de Limbi Străine A_BEST. Pe parcursul anului, cursurile de limba germană au reprezentat 35,35% din totalul cursurilor achiziţionate de companii.

    În ceea ce priveşte cursurile de limba franceză şi engleză, procentele sunt de 34,34%, respectiv 17,50%. De asemenea, în rândul persoanelor fizice, cele mai solicitate cursuri au fost cele de limba engleză, nivel pre-intermediar, precum şi limba germană, nivel începător.

    Principalele companii care investesc în acest tip de serviciu, conform Centrului de Limbi Străine A_BEST, vin din industriile IT, Banking, Pharma, Retail, Asigurări sau Transporturi, iar fiecare dintre ele are în vedere câteva criterii, atunci când vine vorba de alocarea bugetului. Printre acestea se numără nevoia imediată, în cazul unui anumit proiect sau nevoia pe termen lung, în cazul în care compania este partener cu/deţinută de o companie străină.

    De asemenea, unele companii oferă cursurile de limbi străine ca beneficiu pentru angajaţii care se remarcă în decursul anului, pentru a contribui la dezvoltarea lor personală.

    „Şi în 2016 am observat o creştere în ceea ce priveşte numărul proiectelor de cursuri de limbi străine pe care le-am organizat, în special pentru companiile multinaţionale. Solicitările au crescut ca urmare a extinderii proiectelor noastre şi în alte oraşe, precum Cluj-Napoca, Timişoara sau Braşov. În materie de training în zona limbilor străine, cursurile de limba germană vor fi la mare căutare şi în 2017, precum şi serviciile de audit lingvistic, un proces externalizat de tot mai multe companii”, declară Aura Ipate, Director General al Centrului de Limbi Străine A_BEST.

    A_BEST a fost înfiinţat în 2008 şi este unul dintre cele mai mari centre independente de învăţare a limbilor străine din România. A_BEST oferă servicii lingvistice complete, la standarde internaţionale: cursuri de limbi străine – limbaj general/ de afaceri/ specializat, open/ corporate; cursuri de limba română pentru expaţi;  testări LCCI; cursuri autorizate ANC; testări ECL; pre-testări Cambridge; traduceri; interpretariat; audit lingvistic; ghidaj turistic în limbi de circulaţie internaţională; sejururi lingvistice.

     

  • O tânără de 23 de ani primeşte bani ca să se plimbe în jurul lumii. “Uneori mă duc la culcare fără să ştiu unde mă voi trezi a doua zi”

    Mulţi visăm la o vacanţă permanentă, dar o tânără din Australia a reuşit să transforme acest vis într-o sursă de venit. Brooke Saward, de 23 de ani, călătoreşte din ianuarie 2014 şi a transformat acest lucru într-o carieră prin intermediul blogului său.

    Saward a cumpărat un bilet de avion către Londra în ziua în care a absolvit facultatea şi a vizitat de atunci şase continente şi aproape 50 de ţări. Fotografiile ei au atras atenţia multor internauţi, iar conturile sale de Instagram, Facebook şi Snapchat au 320.000 de fani. Blogul său, World of Wanderlust, aduce 950.000 de vizualizări lunar.

    “Anul trecut am plănuit trei-patru luni în avans”, povesteşte tânăra. “Anul acesta, însă, am decis să nu mai planific nimic. Uneori mă duc la culcare fără să ştiu unde mă voi trezi a doua zi”.

    Brooke Saward spune că jumătate din costul călătoriilor este acoperit de ea, în vreme ce restul vin din sponsorizări sau invitaţii din partea unor hoteluri sau resorturi care doresc să apară pe blogul tinerei.

    În 2014, Saward a sărit cu cel mai înalt bungee din lume, a mers cu canoe-ul pe râul Zambezi, a fost pe Insula Paştelui şi în mai multe expediţii prin Africa de Sud şi a escaladat un vulcan din Chile. Tânăra spune că nu are nicio intenţie să încheie călătoriile, cel puţin pentru moment.



  • Antreprenoarea care a construit o aplicaţie fără să ştie programare, iar acum este milionară în dolari

    Tara Reed abia se mutase în Seattle, când i-a venit o idee în timp ce se uita la pereţii albi ai noului său apartament: ”Am realizat ce enervant şi greu poate fi să găsesc obiectele de artă care îmi plac pentru decorarea noului meu apartament”, spune ea într-un articol publicat de entrepreneur.com.

    ”Pentru mâncare, muzică, fashion, filme era suficient să butonez o aplicaţie şi să găsesc o recomandare potrivită. Dar lumea artei nu avea aşa ceva”. Reed a umplut astfel golul sesizat şi a lansat Kollecto.

    Reed a lucrat anterior în marketing, la Microsoft şi Foursquare. Nu ştia să scrie nici măcar o linie de cod, dar a folosit un tipar al unei tehnologii existente pentru a crea un mod mai facil de a cumpăra obiecte de artă. Aceasta îi trece pe utilizatori printr-un sondaj şi oferă obiecte de artă alese în baza gusturilor lor.

    Succesul Kollecto a adus-o pe Reed în lumina reflectoarelor.Ea i-a învăţat pe alţi antreprenori cum să construiască aplicaţii fără să cunoască programare în discuţii TEDx, dar şi printr-o platformă de consultanţă care i-a adus venituri de peste 1 milion de dolari. ”Când oamenii îmi cer sfatul le spun: începeţi. Există posibilitatea să faceţi ceva greşit, dar nu veţi şti acest lucru până când nu veţi testa acele presupuneri cu acţiuni.”

  • Prima ţară din LUME unde şomerii vor primi bani fără să facă NIMIC

    Cei cărora li se oferă banii nu vor plăti impozit pentru acest venit, chiar şi dacă îşi găsesc de lucru şi primesc salariu.    

    Mulţi oameni care primesc ajutoare sociale nu acceptă locuri de muncă cu salarii mici deoarece se tem că după plata taxelor le va fi mai greu ca în perioada în care beneficiau de sprijin de la stat.

    “De asemenea, această schemă le oferă oamenilor siguranţă financiară. Pot conta pe faptul că banii vor fi acolo la timp. Ce vor face cu ei, este treaba lor.”

    Prima ţară din LUME unde şomerii vor primi bani fără să facă NIMIC

  • Prima ţară din LUME unde şomerii vor primi bani fără să facă NIMIC

    Cei cărora li se oferă banii nu vor plăti impozit pentru acest venit, chiar şi dacă îşi găsesc de lucru şi primesc salariu.    

    Mulţi oameni care primesc ajutoare sociale nu acceptă locuri de muncă cu salarii mici deoarece se tem că după plata taxelor le va fi mai greu ca în perioada în care beneficiau de sprijin de la stat.

    “De asemenea, această schemă le oferă oamenilor siguranţă financiară. Pot conta pe faptul că banii vor fi acolo la timp. Ce vor face cu ei, este treaba lor.”

    Prima ţară din LUME unde şomerii vor primi bani fără să facă NIMIC

  • Anunţul de ULTIMĂ ORĂ făcut de ANAF. Toţi românii trebuie să ştie asta, altfel riscaţi PENALITĂŢI grave

    Pe final de an, înainte de alegeri, ANAF vine u o schimbare importantă pentru toţi românii. O nouă declaraţie trebuie depusă de URGENŢĂ la ANAF, în termen de MAXIMUM 30 de zile. Altfel se riscă penalităţi grave.

    Declaraţia se depune odată cu înregistrarea la Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) a contractului . Pentru înregistrare este necesar contractul de închiriere în original (un exemplar în original va fi păstrat la ANAF) şi dacă este cazul, o împuternicire, se arată într-un comunicat al ANAF.

  • A salvat 669 de copii din mâinile naziştilor şi nu a spus nimănui. Soţia a aflat după 40 de ani – FOTO, VIDEO

    În 1938 Winton lucra ca broker la Londra, şi a aflat despre crimele naziste de la un prieten, în timpul unei vacanţe în Elveţia. Şi-a anulat concediul şi a venit la Praga, unde a văzut taberele de refugiaţi. A pus la punct un program de salvarea copiilor din Cehoslovacia, iar la el au venit părinţi care s-au sacrificat şi s-au declarat de acord să nu-i mai vadă niciodată, doar pentru a-i salva. Winton a mituit oficialii nazişti, care au intrat la bănuieli, pentru a câştiga timp. Întors în Marea Britanie, Nicholas Winton a adunat câţiva voluntari, printre care şi mama sa, şi a creat un comitet care s-a ocupat de găsirea unor familii adoptive şi bani pentru cei salvaţi.

    La 14 martie 1939, a plecat primul tren din cele opt trenuri care au transportat copiii din Cehoslovacia, prietenul său s-a ocupat de asta. Dar numai 7 trenuri au ajuns la Londra, adică 669 de copii; un tren cu 250 de copii a fost surprins de atacul lui Hitler asupra Poloniei, iar soarta lor este necunoscută, probabil au murit în lagărele de concentrare. Părinţii copiilor salvaţi au murit, până la sfârşitul războiului, în lagărele din Auschwitz şi Bergen Belsen.

    După război mulţi dintre cei salvaţi au rămas în Marea Britanie, iar alţii au emigrat în Israel. Astăzi au 70 – 80 de ani, iar printre ei se află regizorul Karel Reisz (filmele “Isadora” şi “Iubita locotenentului francez”) un laureat al premiului Nobel pentru fizică – Walter Kohn, astronomul Arno Penzias, şi el laureat al premiului Nobel, dar şi fondatorul forţelor aeriene israeliene, Hugo Marom.

    Soţia lui Winton a trimis scrisori supravieţuitorilor, după ce a găsit documentele, şi a luat legătura cu 80 dintre aceştia; în timpul unei emisiuni la BBC 20 dintre ei şi-au spus povestea. În 1994 Winton a primit o scrisoare de mulţumire din partea statului Israel, în 1998 a fost decorat de cehi iar în 2002 regina Elisabeta a II-a l-a făcut cavaler.

    CELE MAI INTERESANTE GALERII FOTO


    Călătorie spectaculoasă pe cel mai mare râu subteran aflat într-o peşteră – GALERIE FOTO

    Fotografii incredibile ale şahului din Iran şi ale haremului său – GALERIE FOTO

    Titanicul se pregăteşte de un nou drum. Va pleca din Jiangsu, China, pâna la Dubai – GALERIE FOTO

    Cea mai izolată localitate din lume. Acolo trăiesc 800 de oameni – GALERIE FOTO

    Imagini din epoca de aur: cum se distrau oamenii din URSS în anii ’70 şi ’80 – GALERIE FOTO

    Cum arată yachtul secret al lui Steve Jobs – GALERIE FOTO

    Imagini incredibile cu tribul care nu a fost atins de lumea modernă – GALERIE FOTO

    Cum arată noul avion privat de 20 de milioane de dolari al lui Jackie Chan – GALERIE FOTO

    Viaţa în cel mai poluat oraş din lume unde temperatura medie anuală este -10 grade Celsius – GALERIE FOTO

    Restaurantul discret unde preşedinţii îşi duc amantele – GALERIE FOTO