BusinessMagazin

Tag: transport

  • Chiria este atât de scumpă în acest oraş încât o companie a preferat să cumpere un avion cu 3 milioane de dolari pentru transportul angajaţilor decât să-i acomodeze în localitate

    Chiria este atât de scumpă în regiunea Bay Area (San Francisco, Oakland, San Jose), încât firma de avocatură Patterson and Sheridan, cu sediul în Houston, a achiziţionat un avion cu nouă locuri pentru a transporta avocaţii la clienţii din Bay Area odată pe lună.

    Deşi avionul a costat 3 milioane de dolari, firma susţine că e mai ieftin decât angajarea unor avocaţi din zonă sau decât relocarea avocaţilor din Houston.

    “Tinerii pe care vrem să-i angajăm au aşteptări şi pretenţii foarte ridicate”, a declarat Bruce Patterson, partener al firmei de avocatură, care adaugă că de multe ori angajaţii nu-şi permit o maşină deoarece chiria este atât de mare.

    Confom Zillow, în medie o persoană plăteşte chirie 4,450 de dolari pe lună în San Francisco, iar o casă în acest oraş costă puţin sub 1,2 milioane de dolari.

    Fiecare zbor costă compania în jur de 1900 de dolari per pasager plus alţi 2500 de dolari pe oră, drept costuri operaţionale. Reprezentanţii firmei spun că pot oferi servicii mai ieftine deoarece chiria este cu 43% mai ieftină, salariile cu 52% mai mici, iar competiţia pentru talent este mai puţin feroce. 

  • Primul oraş din România în care biletul pentru transportul în comun se va plăti doar cu telefonul şi cu cardul

    Primarul Timişoarei, Nicolae Robu, a declarat, marţi, în cadrul unei conferinţe de presă, că vor dispărea biletele pentru transportul în comun, motiv pentru care şi chioşcurile Regiei Autonome de Transport vor fi închise.

    “Noi vom introduce în curând plata de pe telefon, şi nu doar de pe telefon, pentru transportul în comun. Nu ne mai complicăm cu alte subsisteme, alte variante. Este epoca telefoanelor multifuncţionale, care nu sunt telefoane de fapt, ci aparate inteligente care vor avea tot mai multă utilizare şi se pretează să fie folosite pentru plata biletelor pentru transportul în comun. Nu vom mai ţine chioşcurile unde se vând bilete, este total depăşit sistemul, ci vom avea un sistem care va permite plata de pe telefon sau cu cardul bancar. Nu mai merge cu bilete, trebuie să ne adaptăm vremurilor pe care le trăim”, a afirmat Nicolae Robu.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Firea VREA SĂ INTERZICĂ Uber şi Taxify în Bucureşti. Care e poziţia Uber

    „Vom promova în următoarea şedinţă a Consiliului General al Municipiului Bucureşti un nou proiect de hotărâre ce va stabili norme şi reguli clare pentru toţi cei care practică taximetria în Capitală, astfel încât, atât bucureştenii, cât şi turiştii, să poată folosi acest serviciu cu încredere, şi în deplină siguranţă, beneficiind de aceeaşi calitate a transportului în regim de taxi că în marile capitale europene. Concret, prin noul regulament vor fi interzise toate formele de practicare a taximetriei care nu se încadrează în prevederile Legii nr. 38/2003 privind transportul în regim de taxi şi în regim de închiriere, precum şi în cele ale HCGMB 78/2008 şi ale Codului Fiscal. Toţi cei care practică activitatea de taxi în Capitală vor fi obligaţi să respecte acest regulament. Îi anunţ pe toţi cei care practică taximetria că ne vom asigură, prin departamentele de resort, că acest regulament va fi respectat în integralitate”, a spus primarul general Gabriela Firea. 

    Uber şi Taxify sunt servicii de ridesharing. 

    Conform noulului regulament, operatorii de taxi vor fi obligaţi să aibă o ţinută civilizată, un limbaj adecvat, maşini curate şi care să garanteze siguranţă cetăţenilor.

    Uber a transmis, printr-un comunicat de presă, poziţia companiei faţă de declaraţiile Gabrielei Firea:

    “Aplicaţiile ca Uber, serviciile de carsharing, de taxi şi transportul în comun constituie, împreună, soluţii care pot duce la reducerea aglomeraţiei, a poluării şi pot rezolva problema parcărilor din Bucureşti. Peste 350.000 de bucureşteni se bazează pe Uber pentru drumurile zilnice şi mii de şoferi parteneri fac un venit în plus, prin intermediul aplicaţiei şi contribuie la bugetul public. Ne dorim să discutăm despre viitorul industriei de transport împreună cu municipalitatea şi cu alţi actori din industrie pentru a face ceea ce este cel mai bine pentru consumatori şi pentru oraş. Credem că dialogul este cea mai bună cale pentru a oferi bucureştenilor cele mai bune servicii de transport”, au declarat oficialii Uber Romania prin intermediul comunicatului.

  • Piteştenii au primit gratuitate la metrou, deşi în oraş nu circulă decât autobuze şi tramvaie

    Primarul Cornel Ionică a explicat că este vorba despre o eroare la redactarea legii care s-a… rostogolit şi în loc de transport în comun trebuie musai să treci în hotărâre „metrou”, scrie Ziarul Argeşul.

    „Aşa zice legea, aşa facem. Am tot căutat modalităţi să ocolim acest termen, dar nu avem cum. Este evident că gratuitatea în Piteşti se referă la autobuz, căci metrou nu cred că vom avea în următorii 200 de ani!”, a spus Ionică. Lista de gratuităţi include persoanele cu handicap grav şi accentuat, asistenţii personali ai acestora, dar şi cetăţenii de onoare ai municipiului, notează sursa citată.

  • Piteştenii au primit gratuitate la metrou, deşi în oraş nu circulă decât autobuze şi tramvaie

    Primarul Cornel Ionică a explicat că este vorba despre o eroare la redactarea legii care s-a… rostogolit şi în loc de transport în comun trebuie musai să treci în hotărâre „metrou”, scrie Ziarul Argeşul.

    „Aşa zice legea, aşa facem. Am tot căutat modalităţi să ocolim acest termen, dar nu avem cum. Este evident că gratuitatea în Piteşti se referă la autobuz, căci metrou nu cred că vom avea în următorii 200 de ani!”, a spus Ionică. Lista de gratuităţi include persoanele cu handicap grav şi accentuat, asistenţii personali ai acestora, dar şi cetăţenii de onoare ai municipiului, notează sursa citată.

  • Jobul din România plătit cu 1800 de euro pe lună pentru care nu se găsesc candidaţi. ”Oamenii pleacă în alte ţări pentru 200, 300 sau 500 de euro în plus”

     „Găsim greu candidaţi care să lucreze ca şoferi de camion, deşi cerinţele sunt normale: să aibă atestat profesional de transport agabaritic şi permis de conducere pentru camion.
     
    Firmele din Vest ne fac concurenţă, îi atrag cu salarii mai mari şi şoferii români preferă să lucreze în alte ţări. În Germania, venitul unui şofer de camion depăşeşte 2.000 de euro net pe lună“, a spus Şer­ban Popescu, managing direc­tor în cadrul companiei Lager­max Autotransport, care are sediul în Curtici (judeţul Arad). Compania are 250 de angajaţi, dintre care 134 sunt şoferi.
     

  • Povestea FIROBUZULUI. Care a fost primul oraş din România care a folosit acest mijloc de transport

    Intr-o perioada in care al doilea razboi mondial era in plina desfasurare, in urma cu exact 75 de ani, Timisoara se pregatea de o noua premiera, primul firobuz din Romania.

    Prima linie de troleibuz a fost creata dupa planuri elaborate in 1938 de catre firma Brown-Bovery din Mannheim si s-a dat in folosinta la 15 noiembrie 1942.  Circulatia se facea pe un traseu in forma de potcoava: Gara de Nord – Cetate – Piata Lahovary (actuala Piata Nicolae Balcescu) – unind astfel direct centrul istoric cu gara principala, pe de o parte, si cu cartierul Elisabetin, pe de alta parte. In acest mod, calatorii economiseau – fata de parcursul pe trasee de tramvai – portiunea prin Piata Maria si Iosefin.

    Aceasta prima linie a fost complet prevazuta cu retea pe ambele sensuri, a avut lungimea de circa 2,5 km si a fost denumita cu indicativul 7, in completare la cele sase linii de tramvai existente la acea data.

    Primul troleibuz, sau firobuz, a inceput sa circule pe linii in 15 noiembrie 1942, cu un model denumit Marelli, si construit de italienii de la Fiat. Pana in anii ’50, la Timisoara aveau sa ajunga trei asemenea vehicule, alaturi de alte cinci modele sovietice. Toate aveau sa fie casate pana in 1963. Denumirea de firobuz este folosita doar in Banat si are legatura cu vehiculele aduse din Italia, unde acestea sunt denumite ‘filobus’.

    Anul 1942 este si cel care coincide cu ridicarea halei pentru troleibuze, langa Depoul de Tramvaie nr. 3, existent atunci la nordul Strazii Tache Ionescu. Cladirea pastrata pana in zilele noastre are 30 m lungime, 10,5 m latime si putea adaposti 4 vehicule. Depoul troleibuzelor era astfel accesibil doar printr-o linie de serviciu de aproximativ un kilometru lungime, prevazuta din pacate doar cu cale simpla.

    In anii 1947-1948 a aparut cea de-a doua linie in zona nordica a orasului. Noul tronson, in lungime de 2800 m, lega Cetatea cu Calea Lipovei, prin Calea Aradului, bucla de intoarcere fiind situata – la fel ca si astazi – la intersectia cu Str. Ion Ionescu de la Brad (actuala linie 14).

    In 1951, la Timisoara ajunge si primul model de troleibuz rusesc, MTB 82, in timp ce pana in 1960, la Timisoara au ajuns si firobuze construite la Bucuresti.

    In anul 1954 s-a deschis prelungirea de 100 m de la Gara de Nord la Str. Gelu, careia i-a urmat in 1955 legatura de 2500 m la Calea Aradului, actuala linie 18.

  • Paletul, unitatea de măsură a capitalismului

    Piaţa de distribuţie şi logistică din România începe să se maturizeze, iar în acest context Pall-Ex, serviciu de curierat de marfă paletizată lansat pe piaţă în 2011, are creşteri consistente, compania încheind 2016 cu o cifră de afaceri de 3,5 milioane de euro, cu 30% mai mult faţă de 2015. Danor Ionescu, CEO al Pall-Ex România, povesteşte despre evoluţia firmei, despre planurile acesteia, dar şi despre piaţa locală şi cea din regiune.

    Nu este ieşit din comun ca în prezent magazinele să promită consumatorilor livrarea produselor a doua zi, în aceeaşi zi sau chiar în câteva ore. Comerţul a devenit extrem de dinamic, dar acest lucru nu ar fi fost posibil, în forma actuală, fără infrastructura solidă din spate, fără punerea la punct a serviciilor de transport şi logistică. Un rol esenţial, şi unitatea de măsură a capitalismului, zicem noi, îl are obiectul de lemn a cărui importanţă o pierdem din vedere cei mai mulţi dintre noi: paletul.

    Paletul este cel mai simplu şi mai practic instrument folosit în transportul mărfurilor, păstrându-şi forma iniţială de acum mai bine de 70 de ani, de când se presupune că a fost inventat de către olandezi. Utilizat pentru prima oară în transporturile de mărfuri ale International Union of Railways, a devenit extrem de popular în America în timpul celui de-al doilea război mondial, când a revoluţionat industria alături de stivuitoarele folosite în transportul încărcăturilor de război. Practic, paletul a mărit viteza de încărcare şi descărcare; astfel, în trecut, descărcarea unui transport de 13.000 de conserve putea dura şi trei zile. În prezent, cu paleţi, aceeaşi cantitate poate fi descărcată în doar patru ore, potrivit publicaţiei Pallet Enterprise.

    Mai mult de atât, acest simplu obiect de lemn a influenţat evoluţia mai multor industrii. Un exemplu în acest sens este IKEA, care a redimensionat un anume model de cană pentru a putea încăpea mai multe pe un palet, astfel au trecut de la 864 de bucăţi la 2.204. În spatele aşezării eficiente a mărfurilor pe paleţi stă o întreagă ştiinţă, concentrată pe reducerea spaţiilor goale care se pot ivi, ştiinţă cu principii asemănătoare cu ale unui joc Tetris.

    Acest lucru nu este însă o noutate pentru Danor Ionescu, care are o experienţă de 21 ani de experienţă managerială în România, Bulgaria, Ungaria, Austria şi Marea Britanie, în transport şi logistică, vânzări şi operaţiuni în industriile FMCG. Danor Ionescu este CEO al Pallet Express, companie care operează franciza Pall-Ex pe pieţele din România, Ungaria şi Republica Moldova. De asemenea, el ocupă şi funcţia de Group CEO Logistics pentru grupul Delamode, firmă de transport şi logistică.

    El s-a alăturat Delamode din 2006, pe poziţia de corporate development director. Doi ani mai târziu, în decembrie 2008, a devenit CEO al Central & Eastern Europe la Delamode. Din această poziţie, a coordonat timp de trei ani pieţele din România, Ungaria, Bulgaria şi Republica Moldova. În 2011 a demarat pe plan local şi proiectul Pall-Ex România, Danor Ionescu ocupând şi aici poziţia de CEO. El este absolvent ASE şi a obţinut un MBA de la University of South Australia şi Swiss Business School.

    Pall-Ex este un serviciu de curierat de marfă paletizată lansat pe piaţa locală la 1 decembrie 2011, prin intermediul Pall-Ex România, care deţine franciza pe plan local. Serviciul a fost lansat în 1996 în Marea Britanie, apoi s-a extins în mai multe ţări din Europa, precum Spania, Franţa, Italia, Polonia şi România.

    Modelul Pall-Ex înseamnă formarea unei reţele de transportatori şi distribuitori locali, de regulă firme independente; astfel, în 24 de ore mărfurile paletizate pot fi livrate pe întreg teritoriul ţării, dar şi în străinătate prin intermediul membrilor Pall-Ex din alte ţări. Practic, transporturile de mărfuri sunt realizate prin intermediul companiilor de transport.

    Membrii colectează marfa de la clienţii locali, apoi aceasta este transportată la un depozit pentru ambalare şi pregătirea de transport. În cadrul depozitului Pall-Ex toată marfa este organizată, aşezată şi reîncărcată pe paleţi pentru transport către alte depozite ale membrilor, de unde firmele înscrise în această reţea îşi preiau mărfurile, cu vehicule mai mici pentru livrarea către consumator.

  • Nu vi se pare, trenul chiar vine greu: CFR Călători a avut întârzieri ZILNICE de 12.500 de minute în primele nouă luni

    Ministrul Transporturilor a explicat că demisiile directorului CFR SA şi a şefului din Gara de Nord au avut ca motiv întârzierea medie zilnică a CFR Călători.

    „Nu e vorba de cele 53 de minute pe care le-a înregistrat trenul cu care am fost la Deva, este vorba despre întârzierea medie zilnică pe care CFR Călători o are în ultimul an şi în alţi an, fireşte. De la 1 ianuarie până la 1 octombrie, acest an, întârzierea medie zilnică a fost de 12.500 de minute. Nu se poate aşa ceva”, a spus Stroe.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Restructurări la minister: din 438 de posturi din structura centrală a Ministerului Transporturilor vor rămâne doar 300

    Comentând reorganizarea pe care intenţionează să o realizeze în cadrul companiei aeriene Tarom, ministrul Transporturilor, Felix Stroe, a declarat că procesul de restructurarea va avea loc inclusiv în structura centrală a ministerului pe care îl conduce.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro