BusinessMagazin

Tag: trafic

  • Starea vremii şi a traficului în ţară la această oră

    În judeţul Constanţa, din cauza vântului puternic, rămân în continuare închise toate porturile.

    Administraţia Naţională de Meteorologie menţine atenţionarea cu codul galben până luni, 27 octombrie ora 2, local în Dobrogea, în special în zona costieră si Delta Dunării, zonă unde se vor semnala intensificări ale vântului ce vor atinge şi depăşi la rafală 55 – 65 km/h.

    Pentru a evita situaţiile nedorite, Poliţia sfătuieşte conducătorii auto ca, înainte de a pleca la drum, să se intereseze cu privire la starea vremii şi a traseului pe care urmează să se deplaseze, să adopte o manieră prudentă la volan, să circule cu o viteză adaptată în permanenţă la condiţiile de drum şi să mărească distanţa de siguranţă faţă de vehiculele dinainte.

  • Trafic îngreunat pe A1 şi A2. Recomandările Poliţiei pentru şoferi – ACTUALIZAT

    Circulaţia rutieră pe A2 Bucureşti- Constanţa rămâne închisă pe sectorul de drum cuprins între Bucureşti şi Fundulea. Se recomandă ca rută alternativă DN3 Bucureşti- Lehliu.

    Pe autostrada A1 Bucureşti- Piteşti se circulă în condiţii de iarnă, între kilometrii 11 şi 23. Până în zona kilometrului 65 plouă.

    Conducătorii auto sunt rugaţi să circule cu mare atenţie şi să respecte semnalele poliţiştilor rutieri. Reamintim că legislaţia rutieră interzice circulaţia autovehiculelor pe drumurile publice acoperite cu zăpadă, gheaţă sau polei, fără ca acestea să fie dotate cu anvelope de iarnă.

    În condiţiile producerii unor fenomene ce pot afecta siguranţa circulaţiei rutiere (vânt puternic, ploaie, lapoviţă), Poliţia Română recomandă tuturor conducătorilor auto să adopte o manieră prudentă de conducere, să respecte cu stricteţe regulile de circulaţie, să adopte o manieră prudentă de conducere şi să adapteze permanent viteza de rulare la condiţiile de drum şi trafic.

    Astfel, chiar dacă vă aflaţi în localităţi sau în afara lor, iar partea carosabilă este umedă ori acoperită de mâzgă sau zăpadă, trebuie să circulaţi cu o viteză care să permită oprirea în siguranţă, având în vedere că distanţa de frânare în astfel de condiţii este mult mai mare.

    Întrucât vântul puternic afectează întotdeauna buna desfăşurare a circulaţiei rutiere, recomandăm conducătorilor auto să-şi sporească atenţia pe toată durata deplasării, dar mai ales la ieşirile din tronsoanele împădurite şi sate, la intrările şi ieşirile de pe poduri sau la încrucişările cu autovehiculele cu gabarit mare. Rafalele de vânt laterale modifică ţinuta de drum a maşinilor, cu atât mai mult cu cât viteza cu care se circulă este mai mare.

    Totodată, trebuie evitate oprirea sau staţionarea în dreptul copacilor de pe marginea drumurilor, pe care vântul puternic îi poate rupe.

    În condiţiile unui trafic aglomerat, precipitaţiile sau ceaţa pot determina apariţia unor blocaje rutiere temporare. Păstraţi-vă calmul, nu uitaţi de politeţea rutieră şi nu blocaţi intersecţiile. De asemenea, nu vă angajaţi în depăşirea unei coloane de autovehicule fără a avea o bună vizibilitate.

    În situaţia în care vizibilitatea în oglinzile autovehiculului este redusă din cauza ploii/lapoviţei/ninsorii, folosirea luminilor de către ceilalţi conducători auto reduce riscul producerii unor accidente pe fondul neasigurării la schimbarea direcţiei de mers. De aceea, poliţiştii rutieri recomandă ca luminile de întâlnire să fie folosite pe timpul zilei permanent, mai ales în condiţii de vreme nefavorabilă. Curăţaţi în permanenţă farurile şi blocurile de semnalizare şi folosiţi corespunzător instalaţia de ventilaţie – climatizare.

    Nu consumaţi alcool şi nu conduceţi dacă simţiţi că sunteţi obosiţi! Evitaţi să vorbiţi la telefonul mobil în timp ce conduceţi maşina, dacă nu aveţi ataşat la acesta dispozitivul de tip hands-free.

    Poliţia le recomandă şi pietonilor să-şi sporească atenţia, să evite pe cât posibil folosirea părţii carosabile, mai ales după lăsarea întunericului şi în condiţii de vizibilitate redusă, să se asigure temeinic înaintea traversării drumurilor şi să procedeze la efectuarea acesteia numai după ce sunt siguri că o pot face în condiţii de siguranţă.

  • Opinie Dragoş Sîrbu: Retail de produse… şi servicii

    Dragoş Sîrbu este CEO al Flanco Retail.

    Cartea câştigătoare pare, evident, să fie fidelizarea clienţilor; dar nici ea nu e o carte ieftină sau lipsită de eforturi. Doar că presupune un alt tip de gândire şi o altă perspectivă asupra industriei.

    Ca reţele de magazine „din cărămidă şi mortar“, cum zic englezii, părem să avem un anume grad de pasivitate: dacă nu vii tu spre noi, nu putem veni noi spre tine; dacă tot ai venit, ne priveşti pe toţi prin comparaţie şi, dintre toţi, alegi pe cel care-ţi place pe moment; până data viitoare când mai ai nevoie de ceva, ai şi uitat ce ai cumpărat ultima oară, de unde şi de ce. Şi o luăm cu toţii – şi tu, şi noi – de la capăt.

    Soluţia pe care am găsit-o noi priveşte publicul nostru nu ca pe o sumă de cumpărători, ci ca pe un grup de clienţi: oameni pe care, odată ce i-am întâlnit şi i-am cunoscut, îi păstrăm aproape de noi. Iar pe noi ne transformă, din comercianţi „tradiţionali“, în furnizori activi de produse şi servicii.

    Nu e o paradigmă simplă sau uşor de implementat, dar e necesară pentru noul context în care operăm. Suntem prezenţi şi online, şi offline, deci pasivitatea aparentă dispare prin comunicarea continuă pe care o întreţinem înainte de vizita în magazin, în timpul ei şi ulterior, într-o relaţie interactivă, în care şi vorbim, şi ascultăm.

    Suntem atenţi la exigenţele clienţilor mai departe de simpla alegere şi achitare a unui produs. Atât de atenţi, încât lista lor de aşteptări, aşa cum le-am determinat în studiile noastre de cercetare, a devenit pentru compania pe care o conduc un decalog al priorităţilor de business. Îi consiliem, le oferim soluţii de finanţare, de multe ori fără dobândă, garanţii şi asigurări, servicii de mobilitate în parteneriat, transport, asistenţă de specialitate, informaţii despre cele mai noi tehnologii. Le stăm la dispoziţie online şi offline şi le mulţumim, prin programele de fidelitate, pentru fiecare vizită pe care ne-au făcut-o, pentru fiecare dată în care au ales să revină.

    Nu e nici simplu şi nici ieftin, dar e necesar într-o lume în care internetul a spart graniţele comerţului şi a ridicat standardele de customer service la nivel internaţional.
    Aş spune că ne reinventăm, dacă nu mi-aş aduce aminte de relaţia pe care vânzătorul de la magazinul de la parterul blocului o avea cu toţi clienţii care îi treceau pragul acum treizeci de ani. Omul care îi ştia pe toţi pe nume, care le spunea de ce maşină de spălat au nevoie pentru doi copii mici, cum să-şi conecteze aragazul la ţevile de gaz din apartament şi de ce au nevoie de câlţi.

    Nu ne reinventăm, de fapt, ci punem în practică într-un context nou nişte principii pe care, precum se vede, oamenii de marketing le ştiu de multă vreme şi pe care vânzătorul de la parterul blocului le folosea intuitiv cu muşteriii lui. Folosim pentru ele, firesc, instrumentele pe care lumea modernă ni le pune la dispoziţie – internet, Facebook, carduri, baze de date şi aşa mai departe. Şi adăugam la ele, într-o formă structurată şi adecvată consumatorului de azi, un adevărat portofoliu de servicii conexe. Şi aşa evoluăm.

  • Ce viteză are internetul nelimitat de la Digi Mobil. Cât primesc de fapt clienţii RCS&RDS

    Clienţii care folosesc serviciile de internet mobil Digi Mobil, furnizate de operatorul telecom RCS&RDS, beneficiază de cele mai mici viteze de pe piaţa din România, arată datele prezentate de oficialii companiei Orange România. Datele au fost extrase din topul realizat de catre compania Ookla, lider global in testarea internetului de mare viteza, in urma tuturor testelor de viteza realizate de catre utilizatorii de internet. Topul este actualizat in timp real si poate fi consultat pe http://www.netindex.com/ .

    Astfel, viteza reală a internetului de care beneficiază clienţii RCS&RDS este de 3,08 Mbps. Prin comparaţie, acest indicator este de şapte ori mai mic decât cel de care au parte clienţii Orange România, de 21,93 Mbps.

    În pagina de prezentare a serviciilor Digi Mobil de pe siteul RCS&RDS, compania susţine că oferă “internet mobil cu trafic nelimitat, cu viteze de până la 21,6 Mbps pentru traficul până la 5 GB”, însă cifrele publicate de Orange arată că vitezele reale sunt, de fapt, de şapte ori mai mici. Potrivit documentului, Telekom România are viteze de download mobil de 11,98 Mbps, iar Vodafone România de 11,83 Mbps.

    Media globală a vitezei de download pe internet mobil este de 8,9 Mbps.

    Preţul pentru abonamentul Digi Mobil Optim Nelimitat este de patru euro, în situaţia în care clientul se abonează la televiziune şi internet şi contractează cel puţin două abonamente, de cinci euro, când clientul este abonat la TV şi internet sau la un singur serviciu şi contractează două abonamente, de şapte euro dacă este abonat doar la TV sau internet sau contractează cel puţin două abonamente, ori de 10 euro dacă nu doreşte alte servicii Digi. Contractele pentru pachetele Digi Mobil Optim se încheie pe o perioadă de 12 luni pentru abonamentele fără telefon şi de 24 de luni pentru abonamentele cu achiziţia telefoanelor mobile.

    RCS&RDS, companie controlată de antreprenorul român Zoltan Teszari, a semnat în primăvara acestui an un contract de roaming naţional cu subsidiara locală a grupului britanic Voda­fone, care le oferea utilizatorilor companiei de cablu acces la reţeaua Vodafone în zonele în care reţeaua Digi Mobil nu are acoperire.

  • Traficul rutier pe DN1E Râşnov – Poiana Braşov, închis duminică între 8.00 şi 18.00

    În intervalul orar 11:30 – 12:15, drumul va fi deschis pentru a se permite accesul spectatorilor, mai precizează sursa citată.

  • Povestea businessmagazin.ro. Articolele noastre ajung la jumătate de milion de cititori

    Lansarea site-ului Business Magazin în 2007 venea pe fondul dezvoltării online a produselor media tipărite, odată cu creşterea accesului populaţiei la internet şi la noile tehnologii. Mobilitatea nu era atunci una dintre caracteristicile cititorilor, aşa că Business Magazin a început prin a oferi articole din ediţia tipărită, la un interval de timp după apariţia pe piaţă a revistei. Astfel, publicaţia a grupat de-a lungul timpului peste 50.000 de materiale despre evoluţia mediului de afaceri din România. Încă de la început echipa Business Magazin a scris articole ample despre antreprenori, companii, nu doar simple ştiri, ci interviuri sau analize care să răspundă în profunzime la întrebarea „De ce?“. Fireşte, mediul online, caracterizat mai ales de rapiditate, a încurajat mai puţin timpul alocat lecturii unui articol, însă Business Magazin a continuat de-a lungul timpului să scrie pentru cei care înţeleg că zecile de mii de caractere alocate unui subiect nu sunt scrise doar pentru a umple un spaţiu, ci pentru că fenomenele economice complexe trebuie privite din multiple unghiuri. Iar ochi care să ne citească au fost mereu.

    Businessmagazin.ro şi-a crescut întotdeauna numărul de cititori în mediul online, ajungând de la 100.000 de vizitatori unici în 2008 la 200.000 în 2011 şi la 500.000 în acest an. Foştii mei colegi Cătălin Ştefancu şi Mihai Mitrică, care nu mai lucrează în presă dar continuă să activeze în industria comunicării, au pus bazele site-ului Business Magazin într-o perioadă în care echipa redacţională nu prea înţelegea de ce i se cer articole scrise exclusiv online sau de ce contează numărul de afişări înregistrat de o ştire. Treptat, redacţia a văzut site-ul ca unul dintre cele mai bune instrumente de a publica o informaţie perisabilă, o ştire care nu putea aştepta până în săptămâna următoare. Singurul canal de distribuţie a informaţiei era Ziarul Financiar, însă din 2007 revista are propria platformă de distribuţie de ştiri.

    Din cei zece ani de existenţă ai revistei, am prins ultimii cinci. În iulie 2009 am ajuns în echipa Business Magazin, iar din decembrie 2010 am început să gestionez pagina de internet a publicaţiei. Am încercat în ultimii cinci ani să demonstrăm că într-o lume în care presa este o afacere, iar monetizarea online-ului se face în funcţie de audienţa atinsă de informaţii, traficul nu trebuie să se facă cu orice preţ. Nu am părăsit subiectele legate de business şi am ales să rămânem cu orice preţ în zona articolelor de interes pentru cititori. Cifrele dovedesc că jumătate de milion de cititori ajung astăzi lunar pe pagina Business Magazin, nu doar pentru că vor să citească poveşti, dar şi pentru că aici găsesc cea mai utilă arhivă legată de afacerile şi oamenii de afaceri de pe piaţa locală. Pe site-ul bmag.ro, secretul bogăţiei lui Dinu Patriciu dobora toate recordurile de trafic în 2007. Iar cei interesaţi de subiect îl pot citi şi astăzi. Business Magazin scria atunci în premieră despre grămada de bani pe care KazMunaiGas i-a plătit-o lui Dinu Patriciu pentru 75% din Rompetrol: „Din punct de vedere geopolitic, marele proprietar de hidrocarburi Kazahstan se situează pe malul greşit al Mării Caspice. Şi a avut nevoie de un pod, ca să-şi poată trece marfă pe malul cel bun, spre Europa de Est şi de aici mai departe, spre Occident“. Dinu Patriciu a ţinut homepage-ul site-ului ani la rând, iar creşterea şi descreşterea imperiului omului de afaceri, decedat între timp, sunt stocate în articolele din arhiva online a publicaţiei. Venirea nemţilor de la Obi în România a generat cel mai ridicat interes un an mai târziu, alături de articolele legate de venirea marilor retaileri pe piaţa authotonă. Obi a închis toate cele şapte magazine în 2014, iar succesul mult trâmbiţat şi ameninţarea la adresa Praktiker, vândut între timp de grupul german către un investitor turc, au întârziat să se concretizeze. Deschiderea celui mai mare mall din România în 2009, AFI Palace Cotroceni, devenea cel mai citit subiect al anului, fapt care confirma cozile de mii de oameni de la primul IMAX din ţară, dar şi de la hipermarketul cu program nonstop Real sau de la Zara, Bershka, C&A şi New Yorker.

    Apetitul populaţiei pentru preţuri mici, apărut în anii de criză, s-a reflectat vizibil în traficul de pe site. Programul Rabla, alături de subiecte precum cele mai ieftine maşini, bilete de avion, vacanţe, telefoane şi locuinţe au devenit intens vehiculate pe motoarele de căutare, şi, deci, şi articole online în Business Magazin. „Topul celor mai mari dobânzi la depozite“ aducea zeci de mii de cititori pe site în 2010. După mai multe luni în care au oferit clienţilor câştiguri avantajoase pentru economiile aduse în seifurile lor, bancherii tăiau pe scară largă dobânzile la depozite. Valul succesiv de reduceri făcea ca pe piaţă să nu mai existe oferte cu dobânzi de două cifre pentru depozitele la termen. Mai apoi, parcursul celui mai tânăr în milionar în euro, Iustin Paraschiv, în vârstă de 23 de ani, a fost subiectul numărul unu din 2011. Omul de afaceri avea să fie implicat în acest an într-un dosar de evaziune fiscală, fără însă ca demersurile procurorilor legate de trimiterea sa în judecată să fie finalizate.

    Site-ul Business Magazin a crescut până la jumătate de milion de cititori, iar niciun alt site din România nu grupează atât de multe poveşti ale oamenilor din business. Pentru că, aşa cum bine spun colegii noştri de la Ziarul Financiar, de fiecare dată când apare un breaking news despre un manager sau antreprenor, „haideţi să dăm rapid ştirea şi apoi să căutăm povestea lui în articolele de la BM“.

  • Wizz Air doboară toate recordurile în aviaţia din România. Supremaţia nu este o veste bună

    John Stephenson, vicepreşedintele companiei aeriene Wizz Air, a prezentat, în premieră, într-o conferinţă de presă desfăşurată la Bucureşti, cota de piaţă din România. 31,5% dintre pasagerii care zboară din Bucureşti şi din ţară cumpără bilete de la Wizz Air, 23,4% de la TAROM şi 10,8% de la Blue Air. Numărul de pasageri transportaţi pe piaţa locală de compania controlată de fondul american de investiţii Indigo Partners va ajunge la 3,8 milioane în acest an, cu o cincime mai mult faţă de nivelul din de 3,1 milioane din 2013. Doar în ultimele două luni oficialii au anunţat 20 de noi rute din România, precum şi demararea operarării zborurilor de pe aeroportul din Iaşi, ceea ce va însemna, potrivit reprezentanţilor Wizz Air, 1,35 milioane de locuri suplimentare în 2015, respectiv un plus de capacitate de 29% .

    „Reţeaua se află în plină expansiune şi frecvenţele crescute pe rutele existente vor atrage cu siguranţă mai mulţi pasageri, fie că vor fi călători în scopuri turistice sau de business. Creşterea va stimula turismul la nivel naţional“, spunea Stephenson. Un calcul simplu arată aşadar că, dacă estimările celor de la Wizz Air se vor adeveri, compania va ajunge să transporte cinci milioane de pasageri la finele anului viitor de pe aeroporturile din Bucureşti, Arad, Cluj-Napoca, Craiova, Iaşi, Sibiu, Târgu-Mureş şi Timişoara.

    Cinci milioane de pasageri transportaţi dintr-o piaţă în care jucători precum TAROM şi Blue Air raportează an de an scăderi sau, în cel mai bun caz, stagnări vor duce Wizz Air în poziţia de a deveni lider detaşat în topul celor mai mari companii aeriene de pe plan local, cu o cotă de piaţă apropiată de 50%. Practic, pasagerii câstigaţi de Wizz Air nu vor fi doar noi, ci cei mai mulţi vor fi luaţi de la concurenţă. În prezent, Wizz Air transportă de aproape două ori mai mulţi pasageri decât TAROM şi de aproape trei ori mai mulţi decât Blue Air. Creşterea accentuată a operaţiunilor Wizz Air din ultimii ani din România a făcut ca numărul de aeronave Airbus A320, cu 180 de locuri, alocate acestei pieţe să ajungă la 17. Prin comparaţie, transportatorul aerian naţional are în flotă 24 de aeronave – ATR, Boeing şi Airbus – cu o capacitate totală mai mică decât cea a rivalilor roz. În prezent, Wizz Air zboară pe 93 de rute, faţă de cele 43 ale TAROM.

    „Este o piaţă în care competiţia este liberă, iar interesul statului român este să le permită cetăţenilor să zboare în Europa. În condiţiile în care concurenţii din piaţă au flota veche şi nu au deloc resurse să se dezvolte, este normal că americanii au ajuns să domine piaţa“, spune Adrian Ionaşcu, director în cadrul companiei Blue Air. El dă exemplul Italiei, unde compania low-cost Ryanair a speculat slăbiciunile Alitalia într-un mod similar şi a ajuns să controleze traficul din Peninsulă. „Diferenţa faţă de alte ţări este modul cum Wizz Air a ajuns astăzi numărul unu. Mă refer la felul în care au intrat pe piaţă şi la ajutoarele de stat primite de la autorităţi pe diverse aeroporturi din ţară, în condiţiile în care ei nu plătesc taxe statului român întrucât nu au nicio sucursală deschisă în România, ci doar câţiva piloţi şi stewardeze“, mai spune managerul.

    Tribunalul Timiş a stabilit în 2012 că Wizz Air a primit „ajutor de stat ilegal“ de la aeroportul Traian Vuia din Timişoara, estimat la 4 milioane de euro. În prezent, compania mai beneficiază de ajutoare de stat pentru deschiderea de noi rute din partea consiliilor judeţene din Dolj, Sibiu, Mureş

    „Conform legislaţiei în domeniul concurenţei, se prezumă, până la proba contrară, că o companie se află în poziţie dominantă în cazul în care cota de piaţa înregistrată în perioada supusă analizei depăşeşte 40%. Trebuie avut în vedere, însă, că legea nu interzice deţinerea unei poziţii dominante, ci abuzul de poziţie dominantă“, spune Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei.

    Astfel, compania care are poziţie dominantă nu are voie, printre altele, să impună partenerilor preţurile de vânzare sau de cumpărare, să aplice, în raporturile cu partenerii comerciali, condiţii inegale la prestaţii echivalente, să practice preţuri foarte mari (excesive) sau foarte mici (preţuri de ruinare), în scopul eliminării concurenţilor. Preţurile mici sau „de ruinare a concurenţei“, despre care vorbeşte şeful Concurenţei, reprezintă tocmai magnetul care a atras milioane de pasageri către serviciile Wizz Air, companie care a intrat pe piaţă cu tarife de până la patru ori mai mici faţă de companiile tradiţionale de aviaţie, diferenţă care s-a mai atenuat de-a lungul timpului.

    Oficialii companiei Wizz Air au declarat că operatorul aerian „nu are preţuri de dumping, iar competiţia este binevenită, consumatorii fiind cei care aleg“. Compania operează peste 340 de rute, iar preţul mediu pentru un zbor este de 47 de euro – „ne aşteptăm ca tarifele noastre foarte mici să continue să genereze creştere“. Principalul instrument de marketing al companiei va fi aşadar atent supravegheat cât de curând de autorităţile de resort, iar poziţia dominantă ar putea duce la creşterea tarifelor plătite de pasageri.

    Motivele sunt uşor de intuit: scumpirea ar arăta că preţurile nu mai sunt „foarte mici“ şi nu pot aşadar ruina concurenţa, ceea ce ar ilustra că nu se face abuz de putere, într-un context în care Wizz Air ar avea jumătate din piaţă, deci o putere mult mai mare, controlând exclusiv zeci de rute şi transportând de două ori mai mulţi pasageri decât cel mai apropiat concurent.

  • Infotrafic: Circulaţie intensă pe Autostrada Soarelui, două accidente s-au produs de dimineaţă

    Accidentele au avut loc la kilometrul 139 şi la kilometrul 140 pe sensul de mers către litoral, în condiţiile în care vizibilitatea în zona kilometrilor 140 şi 215 a fost redusă sub 50 de metri din cauza ceţii, vineri dimineaţă.

    Primul accident a implicat patru maşini şi s-a soldat cu doi răniţi, iar cel de-al doilea – şase autovehicule, o persoană fiind rănită grav.

    În prezent, traficul rutier pe autostrada Soarelui se desfăşoaă normal, dar şi în coloană pe anumite tronsoane, din cauza numărului mare de autovehicule.

    În cazul producerii unor blocaje de trafic pe autostradă, Centrul Infotrafic aminteşte că poate fi utilizată ruta DN3 Bucureşti – Lehliu-Gară, DN3A Lehliu-Gară – Feteşti, A2 Feteşti – Cernavodă, DN22C Cernavodă – Murfatlar, DN3 Murfatlar – Constanţa.

    Totodată, poliţiştii recomandă automobiliştilor care se deplasează dinspre Moldova către litoral să circule pe DN2A Hârşova – Ovidiu sau să traverseze Dunărea cu bacul la Brăila sau Galaţi, urmând traseul Măcin – Caugagia – Constanţa (DN22D-DN22).

  • Trafic de călători prin Vama Siret mai mic cu 30% după limitarea produselor ce pot fi aduse în ţară

    Potrivit acestei statistici, în primele şase luni ale acestui an, în sectorul de călători, traficul a fost de 250.000 de persoane la intrarea în ţară şi de 238.547 de persoane la ieşirea din ţară, iar faţă de întreg anul 2013, când traficul înregistrat a fost de 796.983 persoane înregistrate ca intrate în ţară şi 816.746 de persoane înregistrate pe sensul de ieşire din ţară, se constată o scădere cu aproximativ 30 la sută a traficului în anul 2014 la sectorul de călători.

    “Aceasta se datorează, în principal, unor restricţii impuse prin aplicarea instrucţiunilor privind asigurarea supravegherii vamale şi gestionarea informaţiilor referitoare la unele categorii de bunuri introduse în România de către călători în bagajele personale, instrucţiuni aprobate prin Ordinul Preşedintelui A.N.A.F. numărul 230/2014, cu aplicare începând cu data de 15.02.2014”, se arată în documentul Biroului Vamal Siret.

    Sursa citată arată că prin aplicarea instrucţiunilor se impun restricţii cantitative în special produselor supuse accizării, fiind permisă intrarea cu două pachete de ţigarete, un litru de produse alcoolice peste 22%, patru litri de vin, 16 litri de bere, zece litri de carburant peste capacitatea rezervorului standard, pentru fiecare persoană, o singură dată în decurs de o săptămână.

    În document se menţionează că prin această măsură s-a reuşit în bună măsură restrângerea micului trafic de frontieră în condiţiile în care dimensiunea micului trafic de frontieră de la Biroul Vamal de Frontieră Siret a fost generat în principal de diferenţele de preţ practicate la unele produse pe piaţa din Ucraina, comparativ cu cele practicate pe piaţa romanească.

    În analiza Biroului Vamal de Frontieră Siret se mai arată că traficul de persoane creşte foarte mult în sezonul estival, în perioada 1 iunie-31 august datorită fluxului de turişti din ţări precum Ucraina, Rusia, Belarus care doresc să-şi petreacă concediul în Grecia, Turcia, România sau Bulgaria şi s-a constatat că aproximativ 55 la sută din totalul cetăţenilor ucraineni care intră în ţară pe parcursul întregului an sunt înregistraţi doar în perioada sezonului estival.

    De asemenea, aceleaşi date se înregistrează şi pentru aproximativ 70 la sută dintre cetăţenii ruşi şi 89 la sută pentru cetăţenii bieloruşi.

     

  • Cine vine la mare ca să facă trafic de droguri

    În noaptea de 25 spre 26 iulie, poliţiştii din cadrul Brigăzii de Combatere a Criminalităţii Organizate Constanţa au desfăşurat o acţiune pentru prevenirea şi combaterea traficului şi consumului de droguri în staţiunea Mamaia. Pe numele a 6 persoane au fost întocmite dosare penale pentru deţinere de droguri de risc sau de mare risc, fiind cercetate în continuare, sub coordonarea procurorilor D.I.I.C.O.T. – Serviciul Teritorial Constanţa.

    Astfel, a fost depistat un bărbat, de 25 de ani, din Călăraşi, care avea asupra sa 3 comprimate ecstasy, iar două fete, de 18 şi 19 ani, din Râmnicu Vâlcea au fost prinse în flagrant având asupra lor câte un comprimat ecstasy.

    Pe numele celor 3 au fost întocmite dosare penale sub aspectul săvârşirii infracţiunii de deţinere fără drept de droguri de mare risc, în vederea consumului propriu.

    De asemenea, un bărbat, de 27 de ani, din Giurgiu, a fost prins în flagrant de poliţişti având la el o bilă de staniol care conţinea aproximativ 4 g. de canabis, iar un bărbat, de 31 de ani, din Bucureşti a fost depistat având asupra sa 2 ţigarete cu canabis, de circa 10 cm. lungime, confecţionate artizanal şi disimulate într-un pachet de ţigări.

    Un alt bărbat, de 31 de ani, din Drobeta Turnu Severin, a fost prins în flagrant, având asupra sa o ţigaretă cu canabis, de circa 10 cm. lungime, confecţionată artizanal.

    Cei 3 bărbaţi sunt cercetaţi sub aspectul săvârşirii infracţiunii de deţinere fără drept de droguri de risc, în vederea consumului propriu.

    POLIŢIA ROMÂNĂ VĂ RECOMANDĂ:

    Nu incercaţi droguri! Cândva veţi deveni în mod sigur dependent de ele!

    Drogurile, atât cele de risc, cât şi cele de mare risc, acţionează asupra fizicului şi psihicului şi pot cauza afecţiuni grave şi chiar moartea!

    Nu vă dovediti curajul sau barbăţia consumând droguri, ci doar că sunteţi o persoană slabă şi influenţabilă, faţă de care nimeni nu va avea respect sau compasiune!

    Nu intraţi în relaţie cu plasatorii de droguri, indiferent cât de tentante sunt „atenţiile” (doze gratuite, bani, obiecte etc.)!

    Nu acceptaţi intrarea în reţelele traficanţilor de droguri, oricâte avantaje aţi obţine! Gândiţi-vă la implicaţiile şi riscurile afacerilor cu droguri (şantaje, proxenetism), precum şi la durerea şi suferinţa provocată celor dragi!

    Dacă aveţi un prieten consumator de droguri, îndrumaţi-l să ceară sprijinul familiei, profesorilor, medicului sau altor persoane care îl pot ajuta!