A deţinut mai multe funcţii oficiale, a fost ambasador în Spania şi reprezentant al Uzbekistanului la Naţiunile Unite, şi-a lansat propria linie de bijuterii, a organizat evenimente de caritate şi s-a lansat în muzică sub pseudonimul Googoosha şi a cântat alături de Julio Iglesias, însă nu pentru asta a intrat în vizorul presei internaţionale, ci datorită implicării sale în mai multe cazuri de corupţie, unde sunt vehiculate sume de milioane de dolari.
Gulnara Karimova era femeia pe care uzbecii o urau cel mai mult din întreaga ţară, era văzută ca „o persoană lacomă, avidă de putere, care se foloseşte de puterea tatălui său pentru a distruge pe oricine îi stă în cale”, potrivit Bloomberg. În prezent, Karimova nu mai părăseşte ţara natală şi este supravegheată de serviciul de protecţie al preşedintelui, însă rămâne protagonista unei poveşti despre corupţie şi lăcomie în care sunt implicate miliarde de dolari şi companii de pe trei continente. Uzbekistanul are o populaţie de aproximativ 30 de milioane de persoane şi este clasată în topul celor mai corupte ţări din lume de către Freedom House şi Transparency International.
Telecomul din Uzbekistan, prilej de corupţie. Mai multe companii multinaţionale sunt acuzate că i-ar fi dat mită Gulnarei Karimova pentru a le facilita accesul pe piaţa de telecom din Uzbekistan. Povestea se întinde pe un deceniu, de la marginile imperiului ţarist până pe străzile din Oslo, via Gibraltar şi Geneva. Sunt implicaţi şase dintre cei mai bogaţi oameni de afaceri din Europa, cinci ruşi şi un norvegian, iar ultimul capitol al acestei poveşti a fost deschis pe 4 noiembrie când Jo Lunder, care fusese angajat de omul de afaceri John Fredriksen să-i administreze afacerile, a fost arestat de către poliţia scandinavă. Autorităţile nu cercetau grupul Fredriksen, ci pe fostul angajator al lui Lunder, VimpelCom Ltd, compania de telecomunicaţii deţinută de mai mulţi miliardari ruşi, printre care şi Mikhail Fridman, fondatorul Alfa Group, care deţine Alfa Bank şi compania Telenor ASA, deţinută de statul norvegian.
Departamentul de justiţie american investighează VimpelCom, fondată la Moscova, cu sediul în Amsterdam, pentru o presupusă dare de mită Gulnarei Karimova, care în schimb trebuia să îi ajute să facă afaceri în Uzbekistan. De asemenea, sunt cercetate MobileTeleSystems PJSC (MTS) şi TeliaSonera AB, cu sediul în Stockholm, din aceleaşi motive. Reprezentanţii celor trei companii au declarat că vor să coopereze cu autorităţile şi au refuzat să comenteze acuzaţiile care li se aduc.
Justiţia americană acuză companiile că ar fi făcut plăţi de peste 500 de milioane de dolari către diferite companii offshore, care au fost înfiinţate pentru beneficiul „unei rude a preşedintelui”. Numele lui Karimova nu este menţionat în dosar, dar se crede că este vorba despre ea, potrivit unor surse implicate în investigaţie. Ea a negat acuzaţiile în repetate rânduri. Lunder, fost executiv al VimpelCom, a fost reţinut timp de şase zile în timp ce autorităţile i-au percheziţionat casa şi au intervievat martorii. După ce a fost eliberat, el a declarat că nu a fost niciodată în Uzbekistan şi că nici nu o cunoaşte pe Karimova. Lunder rămâne în zona de interes a autorităţilor norvegiene, fiind suspectat de corupţie. „Mi-am construit întreaga carieră profesională pe încredere. Am încercat să cooperez cu autorităţile americane şi olandeze”, a declarat el. Între timp, Fredriksen l-a suspendat din funcţie. De asemenea, au fost suspendaţi din funcţie Svein Aaser, preşedintele Telenor, acţionar majoritar al VimpelCom, şi CFO-ul Telenor.
Departamentul de justiţie american a cerut unei instanţe din New York să blocheze 300 de milioane de dolari, deţinuţi în conturi din Belgia, Irlanda şi Luxemburg. Procurorii susţin că banii sunt legaţi de tranzacţii suspecte între MTS, VimpelCom şi un număr de companii offshore.
VimpelCom se află în discuţii cu autorităţiile din Statele Unite privind plata unei sume de 775 de milioane de dolari pentru a soluţiona cazul, potrivit unor surse apropiate acestuia. Dacă ar fi adevărat, atunci această plată ar deveni a doua amendă ca mărime din istoria Statelor Unite aplicată în temeiul legii privind actele de corupţie. Autorităţile americane au refuzat să comenteze.
Plângerea înaintată de Statele Unite detaliază numeroase scheme prin care VimpelCom şi MTS i-au dat mită lui Karimova. De exemplu, în 2011 VimpelCom ar fi virat suma de 30 de milioane de dolari companiei Takilant, controlată de fiica preşedintelui uzbek, pentru consultanţă. Era vorba de nişte rapoarte cu informaţii copiate de pe Wikipedia şi de rapoarte de cercetare care aparţineau chiar VimpelCom. Takilant a fost cercetată de organele de drept din Suedia şi Elveţia sub suspiciunea de luare de mită şi spălare de bani.
În Elveţia, Karimova este bănuită de fraudă şi spălare de bani. În august autorităţile elveţiene au confiscat bunuri care ar fi legate de Gulnara Karimova în valoare de 1,1 miliarde de dolari. În 2011, ea a fost acuzată că ar fi controlat, din Elveţia, sectorul de hidrocarburi din ţara sa, printr-o societate care a „sustras 80 la sută din exporturile de gaze naturale”, potrivit unor note diplomatice obţinute de WikiLeaks. Presa internaţională a scris atunci că aceste documente „aruncă o lumină nouă asupra modului în care Gulnara Karimova ar exploata economia unei ţări a cărei populaţie de 28 de milioane de locuitori trăieşte în proporţie de o treime în sărăcie”.
