BusinessMagazin

Tag: Schimbari

  • Austriecii de la Erste au schimbat aproape toată conducerea BCR. Cine sunt noii directori

    Comitetul Executiv al BCR va fi extins de la de cinci membri în prezent la şapte, prin includerea poziţiei de vicepreşedinte executiv Operaţiuni (Chief Operating Officer) şi a celei de vicepreşedinte executiv Trezorerie, Pieţe de Capital şi Group Large Corporates, funcţie nou înfiinţată.

    Tomáš Spurný (foto), care va fi noul preşedinte executiv de la 1 aprilie, este un bancher cu experienţă internaţională, care în ultimii zece ani a ocupat funcţia de director general al mai multor instituţii financiare şi bancare importante din Slovacia, Cehia şi Ungaria. În ultima perioadă a fost directorul general al CIB Bank Ungaria, membră a grupului financiar italian Intesa Sanpaolo. Înainte de a activa în domeniul bancar, Tomáš Spurný a lucrat câţiva ani la firma de consultanţă pentru management McKinsey and Company, oferind consiliere instituţiilor financiare pe diverse pieţe din Europa Centrala şi de Est.

    “În ciuda mediului de afaceri în continuare dificil, România şi-a păstrat excelentul potenţial de creştere şi reprezintă una dintre principalele pieţe asupra cărora Erste Group se concentrează. Deciziile de astăzi ne pregătesc pentru a deveni parteneri şi mai buni ai cetăţenilor români şi ai economiei reale”, a declarat Andreas Treichl, preşedintele Consiliului de Supraveghere al BCR.

    “Aş dori să îi mulţumesc lui Dominic Bruynseels pentru că şi-a folosit talentul şi experienţa în cel mai bun mod posibil pentru consolidarea poziţiei BCR de lider al pieţei şi pentru calităţile de lider de care a dat dovadă, conducând eficient banca printr-o perioadă dificilă”, a mai spus Treichl.

    Noii directori ai BCR (GALERIE FOTO)

    Funcţia de vicepreşedinte executiv financiar (CFO) va fi preluată de Bernd Mittermair (43 de ani), actualul şef al departamentului Managementul Performanţei Grupului din Erste Group Bank AG. El îi succede în funcţie lui Helmuth Hintringer (61 de ani), care se va retrage după o carieră de peste patru decenii în domeniul bancar în Europa Centrală şi de Est.

    Bernd Mittermair a venit în Erste Group în 1992, dezvoltându-şi cariera, în diferite funcţii, în domeniul managementului activelor şi pasivelor, în controlling şi managementul performanţei. Este specialist în planificarea strategică şi operaţională şi în elaborarea bugetelor. A fost implicat în toate procesele majore de due diligence ale Erste Group începând din 1999.

    Sergiu Manea (39 de ani) este numit în funcţia nou-creată de vicepreşedinte pentru Trezorerie, Pieţe de Capital si Group Large Corporates. El va prelua o parte din atribuţiile actuale ale liniei de afaceri conduse de Wolfgang Schoiswohl.

    Sergiu Manea are peste 15 ani de experienţă pe pieţele financiare şi a lucrat în cadrul mai multor bănci internaţionale, precum Citibank, ING, ABN Amro şi Bank Austria Creditanstalt. În ultima perioadă, a activat ca partener asociat în cadrul Ithuba Capital, o firmă austriacă independentă care oferă servicii de management al activelor şi consiliere financiară.

    Martin Skopek, în prezent membru al conducerii Erste Group responsabil cu activitatea de retail, va prelua funcţia de vicepreşedinte executiv Retail şi Private Banking începând cu data de 1 aprilie 2012. El o înlocuieşte pe Oana Petrescu, care a fost vicepreşedinte executiv mai bine de cinci ani şi a condus din 2010 divizia de retail.

    Martin Skopek a mai activat în această funcţie între anii 2006 şi 2010, jucând un rol esenţial în dezvoltarea activităţii de retail a băncii. El va continua să coordoneze activităţile de retail la nivelul Erste Group şi va rămâne preşedinte al Consiliului de Retail al grupului.

    “Ne-am întărit echipa de conducere cu bancheri cu experienţă internaţională, dar având şi rădăcini în Europa Centrală şi de Est. Am convingerea că vor constitui o echipă care va conduce banca pe calea dezvoltării”, a comentat Andreas Treichl.

    Singurii vicepreşedinţi executiv care şi-a păstrat funcţia sunt Michael Beitz, care rămâne CRO (Chief Risk Officer) şi Wolfgang Schoiswohl, vicepreşedinte executiv pentru Corporate Banking.

    Christian Bruckner, Chief Operating Officer in BCR din anul 2010 – şi consilier al Comitetului Executiv până în prezent – va deveni membru al Comitetului Executiv si vicepreşedinte executiv Operaţiuni (COO).

    Toate numirile trebuie sa fie aprobate de Banca Naţională a României.

    BCR, controlată de grupul austriac Erste, este cea mai mare bancă din România, cu active de aproape 70 mld. lei la finele lunii septembrie 2011 şi o cotă de piaţă de peste 20%.

  • Ce urmează după FarmVille?

    La doar câteva săptămâni de la lansarea Mafia Wars 2 pe Facebook, Din Shlomi era deja plictisit de joc. Destul de pasionat de asemenea forme de divertisment, israelianul s-a jucat ani de zile prima versiune a Mafia Wars, însă noul titlu lansat cu surle şi trâmbiţe n-a reuşit să-l capteze decât puţină vreme, mai ales că are multe hibe, anumite misiuni nu pot fi duse la bun sfârşit, iar nivelul de complexitate scade de la un anumit punct încolo. “Ca orice joc Zynga, poate crea dependenţă”, a spus Shlomi pentru The New York Times. “Dar odată ce ai trecut de nivelul 50 nu prea mai ai ce face.”

    La fel gândesc probabil mulţi consumatori din toată lumea. Obişnuiţi până acum cu jocuri care să îi atragă pe Facebook şi să le răpească cel puţin câteva zeci de minute în fiecare zi, cei mai mulţi dintre jucători s-au confruntat tot mai mult în ultima perioadă cu problema jocurilor din ce în ce mai repetitive şi, într-un final, plictisitoare. Nimic de zis, jocurile sociale au devenit în doar câţiva ani o industrie în toată regula, mai ales având în vedere estimările de 4,7 miliarde de euro (6,1 mld. dolari) pentru anul trecut şi de 10,5 miliarde de euro (14,2 mld. dolari) pentru 2015, potrivit Lazard Capital Markets. Însă deja creşterea nu mai este la fel de accelerată, jucătorii sunt aceiaşi sau chiar mai puţini şi timpul petrecut de aceştia în jocurile de pe paginile reţelelor sociale este din ce în ce mai scurt.

    Cu toate acestea, dezvoltatorii de astfel de forme de divertisment care se înghesuie pe această felie din industria mondială a jocurilor sunt tot mai mulţi, iar odată cu numărul lor creşte şi presiunea pentru a dezvolta următorul titlu care să creeze aceeaşi frenezie în rândul jucătorilor pe care a reuşit-o cu nu foarte mult timp în urmă popularul FarmVille. Asta în condiţiile în care Zynga, Playfish şi cei alţi doar câţiva mari producători din domeniu investesc milioane de dolari în dezvoltarea şi promovarea de jocuri noi care, însă, chiar şi cu toată puterea financiară din spate, nu reuşesc să se impună pe piaţă. Şi dacă dezvoltatorii mari îşi permit să mai sacrifice din profituri, pentru cei mici este din ce în ce mai greu să reziste pe piaţă.

    “Jocurile sociale nu mai sunt ce-au fost din punct de vedere economic”, apreciază Josh Williams, preşedintele companiei de consultanţă în domeniu Kontagent. “Costul atragerii de noi jucători este din ce în ce mai mare, lucru care nu înseamnă decât o presiune tot mai mare asupra marjelor de profit”, adaugă şi Atul Bagga, analist în cadrul Lazard Capital Markets. Presiune venită în ultima perioadă nu numai din partea acţionarilor, ci şi a investitorilor dispuşi să cheltuie tot mai mult în rundele de finanţare pentru companiile din industria jocurilor sociale – anul trecut a fost atinsă suma record de 807 de milioane de dolari (aproape 631 de milioane de euro), cu condiţia să vadă şi rezultate, potrivit VentureBeat.

    Mafia Wars 2 ar fi trebuit să devină următorul FarmVille între jocurile de pe reţelele sociale. A avut toate ingredientele necesare, de la echipa de dezvoltare formată din 80 de specialişti şi până la perioada de aproape un an alocată de Zynga lucrului la acest joc. Cu toate acestea, titlul a reuşit un vârf de 2,5 de milioane de utilizatori activi pe zi în octombrie, la scurt timp după lansare, cifră care n-a făcut decât să scadă de atunci chiar mai jos de un milion, conform datelor companiei de cercetare AppData, scădere care şi-a spus probabil cuvântul în evoluţia acţiunilor la scurt timp de la listarea companiei la bursă. Or, numărul de jucători este un indicator cheie pentru profitabilitatea unui joc social, după cum evidenţiază Michael Pachter, analist în cadrul Wedbush Securities, iar de frecvenţa cu care aceştia revin la un astfel de joc depinde şi cât de dispuşi sunt să bage mâna în buzunar pentru bunuri virtuale.

  • Ce schimbări a făcut Orange în linia întâi a luptei din telecom

    Cum intrai în magazin, în faţă era recepţia, unde cereai informaţii, cumpărai o cartelă sau un accesoriu sau luai un bon de ordine pentru a discuta cu un agent de relaţii cu clienţii. În dreapta erau asistenţii de vânzări. Un client care avea de gând doar să-şi plătească factura, putea merge cu ochii închişi prin magazin până la casieriile aflate undeva în stânga – putea ajunge acolo fără să vadă nimic din ofertele Orange sau fără ca să fie abordat de vreun om de vânzări. Dacă era coadă – se întâmplă în anumite intervale orare -, clientul stătea în picioare, era cu spatele la toate ofertele Orange şi la ce se întâmpla în magazin şi îşi putea petrece timpul de aşteptare privind, poate, traficul de pe bulevardul Lascăr Catargiu.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Cristian Hostiuc, ZF: Generatia care schimba Romania. Ei au dus economia inainte in ultimii 20 de ani, in timp ce politica a tras-o in jos

    Prin raportarea la liderii nostri politici, de la care asteptam
    zi de zi autostrazi, drumuri fara gropi, profesori si scoli mai
    bune, spitale moderne, taxe si impozite mai mici, Romania este
    repetenta, departe de sperantele noastre.

    Parca nu s-a intamplat nimic, iar romanii s-au saturat de tara
    lor, de aceleasi personaje din generatia “escu” care parca sunt
    batute in cuie la putere. Romanii nu sunt mandri de liderii lor
    politici si nici de urmasii lor la putere. Cred ca nu ii
    reprezinta.

    Si, din acest motiv, interesul pentru politica, pentru cine
    conduce tara s-a transformat intr-o “scarba nationala”.
    Cei mai multi muta canalul, sar peste pagina politica din ziare si
    se duc direct la show-biz si nu se duc la vot.
    Daca liderii politici actuali atata pot, atunci cine duce Romania
    inainte? Avem cu cine?
    Avem, dar nu ii cautati in politica pentru ca nu sunt acolo.

    De trei ani, Ziarul Financiar impreuna cu Universitatea din
    Viena acorda o bursa pentru un Executive MBA unui abonat al
    ziarului. Anul acesta a fost randul meu sa fac parte din juriu
    impreuna cu decanul programului, profesorul Bodo B.
    Schlegelmilch.

    Am cunoscut si discutat cu 27 de candidati: manageri din
    esaloanele doi si trei din multinationale, companii romanesti sau
    antreprenori care sunt mandri de afacerile lor, de cateva milioane
    de euro.
    Ei sunt generatia care are 30-45 de ani, generatia tacuta, care nu
    a iesit in fata. Ei sunt cei care au inceput sa lucreze inca din
    timpul facultatii, care au crescut odata cu companiile, generatia
    care a invatat rigoarea si organizarea multinationalelor si care a
    pus pe picioare afaceri din instinct, fler, energie si
    determinare.

    Ei sunt generatia care a fost trimisa la cursuri, seminarii,
    scoala, adica la pregatire de angajatorii lor, generatia care a
    invatat cum este si la altii, care a extins in tara afacerile
    companiilor pentru care lucreaza, generatia care stie in orice
    moment, pana la ultimul sac, care este cererea de produse si ce vor
    romanii, generatia care se scoala in fiecare dimineata sub
    presiunea targeturilor de vanzari, care se duce la job in fiecare
    zi pentru ca prezenta lor nu este optionala, asa cum se intampla la
    Parlament- unde Crin Antonescu este liderul chiulangiilor,
    generatia care a dat manageri romani pentru alte tari. Ei sunt
    generatia care nu traieste din rente, sinecuri sau comisioane. Ei
    sunt platiti in functie de realizari.

    Eu am stat de vorba cu doar 27 dintre ei, dar sunt mult mai
    multi…mii si zeci de mii.

    De mai bine de trei luni, Ziarul Financiar impreuna cu revista
    BUSINESS Magazin are o rubrica zilnica, “Generatia care trebuie sa
    schimbe Romania”, prin care vrem sa scoatem la lumina macar o parte
    dintre cei care formeaza aceasta generatie, cei ce nu stiu si nu se
    bat cu pumnul in piept ca duc Romania mai departe zi de zi.

    O fata din IT, care candidase pentru acea bursa de Executive
    MBA, povestea la interviu cum este responsabila din Romania si
    pentru alte tari din zona fostei Iugoslavii si cum trebuie sa faca
    lucrurile sa mearga intr-o echipa multinationala. Un candidat in
    varsta de aproximativ 30 de ani din industria auto avea pe mana un
    buget de 50 de milioane de euro pentru mai multe tari. Iar un
    manager din HR, care lucrase la o firma de audit, era responsabil
    de resurse umane pentru noua tari.
    Iar Traian Basescu se chinuia in primavara sa gaseasca un
    premier.

    O alta candidata din industria petroliera, un domeniu despre
    care se spune ca este rezervat barbatilor, spunea, asa ca o
    razvratire personala, ca i se cere de catre seful ei, un expat, sa
    vina cu trei solutii pentru fiecare problema si sa o indice pe cea
    pe care ar alege-o ea. Si aceea era solutia cu care expatul se
    ducea mai departe.

    Acestea sunt doar cateva exemple din generatia tacuta care
    schimba Romania.

    Iar aceasta generatie are o doza de patriotism profesional mult
    mai puternic decat al liderilor politici.

    Ei stiu ca nu sunt mai prejos decat cei pentru care lucreaza,
    decat omologii lor din alte tari si nu inteleg de ce suntem vazuti
    atat de prost la nivel politic. Multi dintre ei si-ar dori ca
    Romania sa fie mai antreprenoriala si sa aiba afacerile ei
    nationale. Iar acest lucru il spun cei care lucreaza de ani buni in
    multinationale.

    Pentru ei politica este un scandal continuu caruia nu ii inteleg
    rostul si de aceea fug de ea. Sunt constienti ca pot schimba
    Romania mult mai repede si mai bine decat cei care conduc aceasta
    tara, dar nu isi gasesc o platforma in care sa se regaseasca. Cei
    care conduc nu sunt din generatia lor, generatia care in ultimii
    douazeci de ani a dus economia inainte in timp ce politica a tras-o
    in jos.
    Una dintre intrebarile mele a fost “Cu cine ar vota, intre
    Ceausescu si Basescu dintr-o perspectiva a realizarilor”. Dupa
    cateva clipe de gandire, toti au spus ca ar vota cu Basescu pentru
    ca tin la libertate si democratie mai mult decat ne-am putea
    inchipui.

  • Noul Cod al Muncii, promulgat de Basescu. Vezi care sunt principalele schimbari pe care le va aduce

    In noul Cod al Muncii a fost introdusa prevederea potrivit
    careia in termen de 45 zile calendaristice de la data concedierii
    colective salariatul concediat are dreptul de a fi reangajat cu
    prioritate pe postul reinfiintat in aceeasi activitate, fara
    examen, concurs sau perioada de proba.

    Noul Cod al Muncii introduce si perioada de stagiu, pentru
    absolventii institutiilor de invatamant superior, aceasta constand
    in primele sase luni dupa debutul in profesie. Fac exceptie acele
    profesii in care stagiatura este reglementata prin legi speciale.
    La sfarsitul perioadei de stagiu, angajatorul elibereaza
    obligatoriu adeverinta care este vizata de Inspectoratul Teritorial
    de Munca in a carui raza teritoriala de competenta acesta isi are
    sediul.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Boc: Cota unica si TVA mentinute anul acesta la nivelul actual, eventuale schimbari doar in viitor

    El a raspuns astfel intrebat de jurnalisti daca Guvernul va
    reduce in acest an cota unica de impozitare. “Astazi avem o
    stabilitate macroeconomica pe care mergem in baza acordului cu
    Comisia Europeana si Fondul Monetar International. In acest moment,
    bugetul este croit pe o cota unica de 16% si TVA de 24% si pe
    aceasta constructie mergem anul asta. Vom vedea in viitor ce vom
    face”, a spus Boc. Prim-vicepresedintele PDL Adriean Videanu a
    declarat recent ca membrii coalitiei de guvernare vor discuta
    despre un pachet de masuri economice care ar putea include scaderea
    cotei unice de impozitare si simplificarea fiscala.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum sa se schimbe zodiacul? A 13-a zodie e cunoscuta de 2.000 de ani

    Kunkle a declarat pentru Associated Press ca aparitia celei de-a
    13-a zodii nu e nicio stire: “Astronomii stiau de existenta lui
    Ophicus inca din anul 130 i.Hr”.

    ABC News o citeaza pe renumitul astrolog Susan Miller care
    numeste noile semne zodiacale drept “ridicole”, intrucat “stia de
    existenta lor de ani buni”.

    “Constelatiile s-au schimbat putin, dar partea cerului pe care o
    privim de pe Pamant e aceeasi”, spune Miller. “E ca si cum ai purta
    o curea cu catarama pe partea dreapta. Desi iti dai seama ca nu o
    porti bine, pantalonii tai sunt tot acolo”, exemplifica astrologul.
    In plus, Susan Miller recomanda sa fim mai putin atenti la semnul
    zodiacal ghidat de Soare si sa privim mai atent inspre ascendent.
    Cat timp ascendentul e influentat de ziua, ora si locul nasterii,
    poate ghida mai precis influentele astrelor asupra vietii
    fiecaruia.

    Aflati care ar fi noile zodii si perioadele in care astrele va
    influenteaza activitatea    , potrivit astrologilor.

  • Noua garda de cinci stele – schimbari in fruntea hotelurilor de top din Bucuresti

    Criza i-a determinat pe multi manageri din piata locala si nu
    numai sa fie mai discreti si sa nu dea prea multe cifre si
    informatii despre cum merg afacerile. Hotelierii nu au facut
    exceptie. Daca anii trecuti, marii jucatori din industria hoteliera
    ofereau cifre pe banda rulanta despre cresterea impresionanta a
    businessului, 2009 si 2010 in special i-a facut mai atenti la modul
    in care isi aleg cuvintele.

    2009 a fost anul in care afacerile hotelierilor s-au contractat
    cu circa 30%, unitatile operand cu grade de ocupare de sub 50%, pe
    fondul reducerii bugetelor de calatorie. Totusi, in 2010 hotelurile
    de cinci stele din Bucuresti au consemnat o usoara crestere a
    afacerilor, insa clar nu se mai poate vorbi de anvergura
    business-ului din anii premergatori crizei. Mult mai rezervati in a
    oferi declaratii legate de activitatea pe piata romaneasca,
    directorii executivi ai hotelurilor de cinci stele din Bucuresti
    admit totusi ca piata si-a atins punctul minim si ca 2011 nu poate
    sa aduca altceva decat crestere. “Piata hoteliera ar putea creste
    cu 4-5% in 2011, insa trebuie sa avem in vedere si faptul ca
    inflatia in Romania este destul de mare, iar furnizorii continua sa
    majoreze preturile”, spune Igael Porecki, General Manager al
    hotelului JW Marriott. “Romania inca e in criza.

    Daca ne referim insa strict la industria hoteliera si comparam
    cu ceea ce se intampla afara, se poate observa ca orase precum
    Londra sau Paris si-au mai revenit, chiar daca nu sunt inca la
    nivelul consemnat in 2008″, explica in continuare Porecki. Aceeasi
    viziune o impartaseste si omologul sau de la Radisson Blu, Ali
    Yilmaz Yildirimlar: “2009 a fost plin de provocari, in special
    prima jumatate a lui 2009. In 2010 am vazut insa o usoara revenire
    a businessului”. In cifre, usoara revenire a insemnat o crestere de
    11,2% a gradului de ocupare si un avans de 14,3% in ceea ce
    priveste veniturile totale in 2010 fata de 2009 in cazul Radisson
    SAS. Pe segmentul food & beverage, cresterea a fost de 10,5%,
    singurul sector in care inca exista probleme fiind cel al
    conferintelor, unde scaderea a fost anul trecut de 5% fata de 2009.
    Pentru acest an, seful de la Radisson Blu estimeaza o crestere a
    cifrei de afaceri cu 7%, pe fondul unui grad de ocupare in
    crestere, dar isi pune mari sperante si in cresterea segmentului de
    conferinte.

    Cel mai nou director de hotel de cinci stele – Linda Griffin,
    canadianca in varsta de 45 de ani care a venit din luna septembrie
    la conducerea Athénée Palace Hilton – a preluat hotelul unde au
    avut loc cele mai multe schimbari in 2010. Athénée Palace Hilton a
    deschis in septembrie restaurantul Cafe Athénée in spatiul in care
    s-a aflat restaurantul Le Bistrot, in urma unui plan de investitii
    de doua milioane de euro. In prezent, pragul restaurantului este
    trecut de circa 150-200 de clienti zilnic. Cu cele doua milioane de
    euro a fost modernizata si receptia, precum si alte spatii de la
    parterul hotelului. Urmeaza in acest an si modernizarea
    restaurantului principal al hotelului, Roberto’s, potrivit Lindei
    Griffin.

  • Tarom schimba de la 1 iulie sistemul de acceptare a bagajelor de cala

    “Pasagerii Business pot transporta gratuit trei piese standard
    de bagaj, iar pasagerii clasei Economic pot transporta gratuit o
    piesa standard. Pasagerii Flying Blue care detin carduri Elite sau
    Elite Plus pot transporta gratuit intre doua si patru piese de
    bagaj, in functie de clasa de calatorie”, se arata intr-un
    comunicat Tarom remis, miercuri, agentiei MEDIAFAX..

    Modificarea va fi operata doar pe zborurile operate cu
    aeronavele proprii.

    O piesa standard de bagaj are o greutate de cel mult 23 de
    kilograme, iar suma maxima admisa a dimensiunilor acesteia
    (inaltime + latime + lungime) este de 158 de centimetri.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Pe mana cui au fost date afaceri de peste 4,3 miliarde de euro

    Cele mai multe schimbari la nivel de top management (pe pozitii
    de general manager, country manager sau CEO) au avut loc in
    domeniile IT, bancar, asigurari sau leasing, insa nu nevoia de
    reducere de costuri i-a determinat pe actionarii unora din cele mai
    mari companii locale sa-si schimbe directorii generali.

    “In general, este recomandat ca o companie sa-si schimbe CEO-ul
    la un interval de cinci ani, aceasta fiind de regula si perioada
    pentru care se incheie contractele de mandat pentru functia de
    CEO”, sustine Alina Popescu, reward manager in cadrul companiei de
    consultanta in management Hay Group Romania, care realizeaza in
    fiecare an studii salariale pe baza informatiilor de la
    companii.

    Mai multe amanunte pe
    www.zf.ro