BusinessMagazin

Tag: romania

  • Noul ministru al investiţiilor şi fondurilor europene la preluarea mandatului: România riscă să piardă 7,8 mld. euro din PNRR: discutăm de şcoli, spitale, segmente de autostradă, infrastructura feroviară

    România se află în faţa riscului de a pierde 7,8 miliarde de euro din fondurile europene alocate prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), avertizează Dragoş Pîslaru, noul ministru al investiţiilor şi proiectelor europene. În joc sunt investiţii în şcoli, spitale, autostrăzi şi căi ferate, programe pentru IMM-uri, locuinţe pentru tineri sau împăduriri. 

    „Suma de proiecte de investiţii care au un semn de întrebare în acest moment legat de capacitatea de a fi implementată este de 7,8 miliarde de euro. Discutăm aici de şcoli, discutăm de spitale, discutăm de segmente de autostradă, discutăm de infrastructură feroviară, de infrastructură socială, de locuinţe pentru tineri, de bani pentru întreprinderile micii şi mijlocii şi dezvoltarea sectorului privat, de împăduriri, de cam toate capitolele, sau de o bună parte din capitolele cruciale care au în acest moment un risc de ajustare semnificativ”, a spus Dragoş Pîslaru în cadrul unei conferinţe de presă. 

    Ministrul a explicat că România a pierdut deja 10,7 milioane euro din cererea de plată numărul 2, iar 860 de milioane euro sunt blocate în cadrul celei de-a treia cereri de plată. În plus, România riscă să piardă alte 7,8 miliarde euro bani europeni din componenta de împrumut. Problema principală: întârzierea proiectelor din PNRR.

    Dragoş Pîslaru critică modul în care a fost structurat PNRR-ul României, spunând că pentru a include cât mai multe obiective, proiectele majore – în special cele din infrastructură – au fost împărţite între fonduri europene şi bugetul naţional, fără o analiză realistă a capacităţii de finanţare.

    „Pe cei 28,5 miliarde de euro alocaţi pe PNRR s-a construit un mare balon de săpun. Mai întâi, ca să băgăm cât mai multe lucruri în PNRR, s-au fracţionat proiecte majore, autostrăzi. Cu alte cuvinte, ca să băgăm toate autostrăzile, în loc să zic că se finanţează autostrada A7 integral din PNRR, am pus că se finanţează jumătate din PNRR şi jumătate dintre fonduri naţionale, ca să încapă şi A8-ul şi alte lucruri. Făcând acest lucru fracţionat, ai nişte angajamente bugetare pe bani naţionali, pe care România îi are şi nu îi are în această perioadă, cu deficit bugetar 9,3%”, a detaliat Pîslaru. 

    În infrastructura feroviară, dintre cei 2.741 de kilometri de cale ferată prevăzuţi pentru modernizare sau construcţie, 854 km – în valoare de 1,4 miliarde euro – sunt în pericol.

    „Nu discutăm doar de infrastructura rutieră, discutăm şi de infrastructura feroviară. Cu semn de întrebare în acest moment din cei 2.741 de kilometri de infrastructură feroviară care trebuiau modernizate sau infrastructură nouă 854 de kilometri sunt cu semn de întrebare. Discutăm în acelaşi timp aferent unei sume de 1,4 miliarde de euro. Infrastructura feroviară este o prioritate foarte mare a României. Evident vom găsi o sursă alternativă, se va faza, nu înseamnă că se pierd proiectele, dar înseamnă că ratăm o ocazie a le fi făcut la timp”, a mai spus Pîslaru.

    De asemenea, ministrul susţine că până la mijlocul săptămânii viitoare va fi publică o situaţie foarte clară cu privire la stadiul implementării tuturor proiectelor care ies din PNRR. 

    „Asta înseamnă că discutăm de cele 7,8 miliarde de euro , dar şi de diferenţa care a fost asumată prin contracte de finanţare până la cei 47,4 miliarde de euro. Dintre ele, cele care sunt doar pe hârtie trebuie scoase.” 

  • „Elveţia României”: locurile unde se află cele mai frumoase şase sate din ţara noastră

    Nu trebuie să ieşi din România ca să găseşti peisaje rustice superbe, asemeni celor din Elveţia sau Franţa. Le avem şi noi.reşi!

    Şi nu numai că le avem, dar sunt cam de o sută de ori mai pitoreşti.Am pregătit mai jos, o listă cu şase dintre cele mai frumoase sate din România. Aşa că, în cazul în care plănuieşti o escapadă de weekend şi nu ştii ce destinaţie să alegi, inspiră-te. Orice ai alege, nu poţi g

    1. Şirnea

    Şirnea e un sat parcă ieşit din romanele lui J.R.R. Tolkien. E un sătuc din Braşov, amplasat la poalele Munţilor Piatra Craiului, la o altitudine de aproape 1.400 m. În 1960 Şirnea a fost declarat primul sat turistic din România, iar în prezent acolo se întâmplă o mulţime de evenimente interesante precum Focul lui Sumedru (ocrotitorul recoltelor şi oierilor), care are loc în fiecare an în 25 octombrie. Atunci copiii din sat se îmbracă în portul popular specific locului, fac un foc mare şi dansează în jurul lui. Cei mai curajoşi dintre ei sar prin foc sau sar peste focul lui Sumedru, cum spun sătenii.

    Ce mai poţi vizita daca ajunci în Şirnea? Dacă îţi plac lăcaşurile de cult, trebuie să ştii că sunt o grămadă în apropiere. Mai poţi vizita şi Parcul Naţional Piatra Craiului, Prăpastiile Zărneştilor, Cheile Moieciului, Peştera şi Cheile Dâmbovicioara, Peştera cu lilieci din satul Peştera, Barajul Pecineagu şi Lacul Vidraru.

    Unde stăm? La pensiunile agroturistice, care au oferte pentru toate buzunarele. Astfel, pentru o noapte de cazare preţurile încep de la 50 de lei şi pot ajunge până la 100 de lei. Ai condiţii ”de oraş” cu acces Wi-fi gratuit, grătar, camere cu Tv prin satelit şi – poate cel mai important într-o sejur de relaxare – vedere la munte.

    2. Pleşa

    Puţină lume ştie că în Bucovina, foarte aproape de Gura Humorului, se găseşte un sat foarte frumos, locuit exclusiv de polonezi. Limba română nu se aude decât de sărbători şi e folosită doar atunci când vin musafiri români.

    Dacă visezi la un sejur într-un astfel de loc, pregăteşte-ţi portofelul. O noapte de cazarecostă în medie 100 de lei, doar poate ajunge până la 400 de lei. Gazdele însă, promit să-ţi asigure o vacanţă de vis.

    3. Ciocăneşti

    Ciocăneşti e alt sat de poveste. Îl găseşti pe valea Bistriţei, pe drumul ce leagă Moldova de Maramureş, nu departe de Vatra Dornei. Pe pancarta de la intrare o să citeşti „sat muzeu”, pentru că e unul dintre puţinele sate româneşti care a reuşit, în ciuda trecerii timpului, să-şi păstreze armonia arhitecturală într-o lume obsedată de termopane, artificii pompoase, finisaje moderne şi grilaje de inox.

    Numele îi vine de pe vremurile când sătenii făureau arme şi armuri pentru oştile voievozilor Moldovei. Legenda spune că Ştefan cel Mare ar fi stabilit locul de altar al Mănăstirii Putna slobozind în văzduh o săgeată făcută de oamenii acestor meleaguri. Aici găseşti şi case încondeiate. Da, ai citit bine. Case încondeiate. Sunt de o frumuseţe rară şi arată aşa:

    În Ciocăneşti mai poţi vizita şi Casa Muzeu Leonida Ţăran, prima locuinţă din sat care a fost zugrăvită cu motive tradiţionale. Tradiţia caselor încondeiate a luat naştere în 1950, dintr-un gând al unei doamne din familia Ţăran, care, în momentul când a vrut să schimbe culoarea casei, şi-a dorit ca la pereţii clădirii “să se uite şi Luna şi Soarele”, potrivit unui reportaj din Jurnalul Naţional. Rezultatul a fost nu numai pe placul soarelui şi al lunii, ci şi al zecilor de turişti care ajung la Ciocăneşti în fiecare an.

    Vrei să rămâi aici peste noapte? O alegere excelentă, spun cei care au vizitat deja micuţa localitate. În plus, nu trebuie să faci un efort financiar prea mare. Pensiunile îşi aşteaptă clienţii cu preţuri cuprinse între 60 şi 70 de lei.

    4. Viscri

    Viscri e o localitate cu 1.000 de oameni care a ajuns cunoscută în toată lumea după ce prinţul Charles şi-a cumpărat o casă acolo. Judecând după fotografii, nici nu e greu să-ţi imaginezi de ce s-a îndrăgostit moştenitorul coroanei britanice de meleagurile Braşovului.

    Ce trebuie să ştii despre Viscri, în caz că alegi să-l vizitezi? În primul rând trebuie să ştii că adăposteşte una dintre cele mai spectaculoase şi mai vechi biserici fortificate săseşti, care a şi fost înscrisă în patrimoniul mondial UNESCO. De asemenea, oamenii de aici au iniţiat un proiect foarte interesant, „Şosete din lână naturală din Viscri“. Potrivit Adevărul, şosetele croşetate din vechi pulovere de lână de către femeile din sat erau schimbate la început pe alimente, însă în timp trocul s-a trasformat într-un adevărat proiect: femeile din sat tricotează anual aproximativ 10.000 de şosete, mănuşi, căciuli, pulovere şi papuci din pâslă care sunt trimise la un depozit din Naumburg, Germania, de unde se vând apoi în toată ţara.

    Dacă ajungi acolo nu trebuie să ratezi nici supa de găină cu tăieţei, pâinea pe vatră şi dulceţurile. Puţină lume ştie de Dulceaţa de Viscri, lansată oficial în 2012 la Paris. Francezii o pot cumpăra la pachet cu un săculeţ şi o linguriţă de argint, dar tu o poţi primi în schimbul unui zâmbet, sătenii din Viscri sunt foarte generoşi.

    Ca să înnoptezi la Viscri, ar trebui să ai pregătiţi minimum 90 de lei. Există însă şi pensiuni care percep turiştilor care vor să doarmă în satul Prinţului Charles şi 200 de lei pe noapte.

    5. Botiza

    În inima Maramureşului, pe Valea Izei, te aşteaptă un ţinut de poveste, locuit de oameni ce sfidează timpul neostenind niciodată.

    Botiza a fost atestată documentar în 1373 sub denumirea de Batizha şi, pe lângă frumuseţea locurilor care te va încânta cu siguranţă, aici poţi vizita şi mănăstirea Botiza sau izvorul cu ape minerale Borcut. Odată ajuns aici, mai poţi vedea şi Bârsana, alt sătuc de care maramureşenii sunt mândri şi care e la fel de pitoresc ca Botiza.

    Preţurile la pensiunile din zonă sunt cuprinse între 60 şi 120 de lei pentru o noapte în inima Maramureşului.

    6. Rimetea

    Rimetea e unul dintre cele mai frumoase sate din Transilvania. Sătenii spun că aici soarele răsare de două ori. Şi, într-un fel, e chiar aşa. Localitatea e mărginită de versanţi abrupţi, care creează impresia că soarele se ridică de două ori pe cer.

    La Rimetea trebuie neapărat să ajungi dacă îţi plac escaladările şi sporturile aeronautice, pentru că – datorită felului în care e aşezată – Rimetea e destinaţia ideală pentru zborul cu parapanta, off the road şi drumeţii. Iar dacă eşti dispus să mai mergi încă 5 kilometri, poţi vizita şi Cetatea Colţeşti, care a fost ridicată în sec. al XIII-lea, pe o stâncă abruptă, pentru a le servi sătenilor ca loc de refugiu din calea invaziilor tătarilor.

    Ce mai poţi vizita dacă ajungi acolo? Poţi încerca să treci şi pe la Muzeul Etnografic, Moara de Apă (datează din 1275), Biserica Unitariană (construită în secolul al XVII-lea), Piatra Secuiului (mai e numită şi Uriaşul Culcat pe Spate, pentru că noaptea arată ca un uriaş culcat pe spate) şi aşa-numitele morminte din stâncă, unice în România.

    Unde dormi? La pensiunile conduse de gazde primitoare. Tarifele pornesc de la 90 de lei camera dublă pe noapte şi ajung până la 200 de lei.

  • România şi Islanda: două economii europene la extreme, dar cu lecţii valoroase una pentru cealaltă

    Pe 17 iunie, Islanda îşi serbează Ziua Naţională, marcând proclamarea independenţei faţă de Danemarca în 1944. O ocazie bună să privim dincolo de imaginea de călătorie idilică şi să comparăm această economie nordică – mică, dar performantă – cu România, una dintre cele mai mari pieţe emergente din estul Europei.

     


    Când ne uităm pe hartă, România şi Islanda par a face parte din lumi paralele. Una e o ţară de aproape 20 de milioane de oameni, cu provocări structurale şi o economie în tranziţie accelerată. Cealaltă – o insulă vulcanică, cu mai puţin de 400.000 de locuitori, dar cu una dintre cele mai ridicate calităţi ale vieţii din lume. Şi totuşi, ambele fac parte din Spaţiul Economic European, au acces la aceeaşi piaţă unică şi împărtăşesc nevoia de a-şi modela viitorul economic într-un context global instabil. Cum arată însă cifrele din spatele contrastului? În 2024, PIB-ul nominal al României a fost de aproximativ 376,7 miliarde dolari, potrivit celor mai recente date publicate de Banca Mondială, în vreme ce Islanda a generat un PIB de 35,4 miliarde dolari. Raportul rămâne de peste 1 la 10 în termeni absoluţi, dar diferenţa se inversează radical atunci când analizăm PIB-ul per capita: 20.175 dolari în România faţă de 90.110 dolari în Islanda, conform aceloraşi surse. Această discrepanţă reflectă diferenţe structurale profunde între cele două economii. Islanda valorifică eficient resursele naturale – energia geotermală, pescuitul şi peisajul sălbatic devenit brand turistic global – şi a dezvoltat un sistem economic orientat spre valoare adăugată şi sustenabilitate. România, în schimb, îşi bazează creşterea pe o combinaţie între industrie, agricultură, sectorul IT şi un sector imobiliar în continuă expansiune, dar cu dezechilibre externe semnificative. În 2024, Islanda a înregistrat o creştere economică de 1,7%, în timp ce România a avansat cu doar 0,9%, pe fondul unei încetiniri a investiţiilor şi al presiunilor bugetare interne. Chiar dacă inflaţia a fost comparabilă – 5,9% în Islanda şi 5,6% în România – diferenţele în nivelul de trai rămân evidente. Rata şomajului este mai mică în Islanda, cu 3,6%, comparativ cu 5,3% în România, semn al unei pieţe a muncii mai stabile şi mai bine calibrate. Un alt indicator care scoate în evidenţă dezechilibrul este balanţa de cont curent: Islanda a raportat în 2024 un uşor excedent, în timp ce România a continuat să înregistreze un deficit de peste 8,6% din PIB – un semnal de alarmă pentru sustenabilitatea pe termen lung a modelului său de creştere economică.

    Comerţ: puţin, dar cu potenţial

    Schimburile comerciale directe între România şi Islanda sunt reduse, dar posibilele colaborări sunt facilitate de apartenenţa comună la Spaţiul Economic European. Islanda nu este membră a Uniunii Europene, dar are acces complet la piaţa comună, ceea ce permite circulaţia liberă a bunurilor, capitalului şi persoanelor. În 2024, relaţiile comerciale dintre Uniunea Europeană şi Islanda au continuat să fie solide, cu un volum total al schimburilor de bunuri de
    8,6 miliarde euro. Conform datelor publicate de Comisia Europeană, exporturile UE către Islanda au însumat 4,49 miliarde euro, în timp ce importurile din Islanda au fost de 4,11 miliarde euro, rezultând un excedent comercial european de 383 milioane euro. Deşi România nu este un actor major în aceste schimburi, anumite nişe – precum tehnologiile verzi, software-ul şi serviciile de inginerie – pot deveni relevante în viitor. Islanda, cu o economie orientată spre sustenabilitate şi inovaţie, oferă oportunităţi pentru companiile româneşti care pot furniza soluţii în aceste domenii. În contextul în care Islanda este membră a Spaţiului Economic European şi aplică reglementările UE privind libera circulaţie a bunurilor, serviciilor, capitalurilor şi persoanelor, accesul pe piaţa islandeză este facilitat pentru statele membre ale Uniunii. Acest cadru oferă un avantaj competitiv pentru exportatorii români care doresc să îşi extindă prezenţa în regiunea nordică.

    Multă muncă, dar nu la fel

    Islanda şi România oferă două perspective aproape opuse asupra pieţei muncii din Europa. Astfel, dacă în România preocupările sunt legate de migraţia forţei de muncă, integrarea tinerilor şi dezechilibrele regionale, Islanda impresionează printr-o rată de ocupare extrem de ridicată şi o capacitate aproape completă de integrare a populaţiei apte de muncă. Conform datelor Băncii Mondiale şi Eurostat, rata de ocupare a forţei de muncă în Islanda pentru populaţia cu vârste între 15 şi 64 de ani este de aproximativ 85%, una dintre cele mai ridicate din lume. Mai mult, rata şomajului se menţine scăzută – în jur de 3,6% în 2024 –, iar participarea femeilor pe piaţa muncii este comparabilă cu cea a bărbaţilor. Un rol cheie în aceste rezultate îl joacă politicile publice active, flexibilitatea programului de lucru şi încurajarea echilibrului dintre viaţa profesională şi cea personală. România, în schimb, se confruntă cu provocări persistente. Rata de ocupare este semnificativ mai mică – aproximativ 65%, iar şomajul, deşi moderat (în jur de 5,6%), ascunde probleme structurale: inactivitate în rândul tinerilor, lipsa forţei de muncă în zonele rurale şi un sistem educaţional care încă nu livrează competenţele cerute pe piaţă. În plus, migraţia continuă să afecteze capacitatea economiei de a reţine muncitori calificaţi, în special în domenii precum sănătate, construcţii şi IT. Un alt contrast major ţine de nivelul veniturilor: salariul mediu brut lunar în Islanda depăşeşte 5.000 euro, în timp ce în România se situează în jurul valorii de 1.500 euro, conform datelor naţionale. Acest decalaj contribuie la un exod constant de forţă de muncă dinspre est spre nordul şi vestul Europei. Totuşi, România are şi atuuri: o piaţă a muncii dinamică în marile oraşe, un ecosistem IT în dezvoltare şi o generaţie tânără mai deschisă spre reconversie profesională. În schimb, Islanda are de gestionat provocări legate de îmbătrânirea populaţiei şi de atragerea muncitorilor străini într-o societate relativ restrânsă numeric şi geografic izolată. Aşadar, în timp ce Islanda luptă pentru a-şi păstra echilibrul într-un model deja performant, România se află în tranziţie – cu un potenţial uriaş, dar şi cu decalaje adânci care cer intervenţii strategice susţinute.

    Din Reykjavik în Europa

    Islanda oferă un model de dezvoltare bazat pe resurse naturale, inovaţie şi sustenabilitate. În ciuda dimensiunii reduse a pieţei sale interne, ţara atrage atenţia prin companii locale puternice şi printr-un set de industrii care generează performanţă constantă. Deşi aceste branduri nu au o prezenţă directă în România, lecţiile şi modelele lor de business devin din ce în ce mai relevante într-un context european mai larg. Un exemplu notabil este Iceland Seafood International (ISI), un lider regional în procesarea şi distribuţia de produse marine. Cu operaţiuni în Irlanda, Spania şi Scandinavia, compania a înregistrat o creştere solidă în 2024, profitând de stabilizarea pieţei de peşte alb după volatilitatea postpandemică. Potrivit SeafoodSource, veniturile ISI au fost susţinute de cererea în creştere din Europa de Vest pentru produse marine de calitate, Islanda rămânând una dintre cele mai importante surse de exporturi de cod şi eglefin, potrivit seafoodsource.com.  O altă companie emblematică este Mannvit Engineering, specializată în inginerie civilă şi proiecte de energie regenerabilă. Aceasta a contribuit semnificativ la extinderea infrastructurii geotermale din Islanda şi colaborează la nivel internaţional cu proiecte similare în Europa Centrală. Deşi nu are filiale în România, know-how-ul companiei în exploatarea sustenabilă a resurselor naturale poate deveni relevant în contextul strategiei verzi a Uniunii Europene, potrivit mannvit.com.  Sectorul energetic, de altfel, este una dintre cele mai profitabile industrii ale Islandei. Ţara produce aproape 100% din electricitatea sa din surse regenerabile, în principal hidroenergie şi energie geotermală. Acest avantaj competitiv a atras investiţii externe importante, inclusiv din partea companiilor americane Alcoa şi Century Aluminum, care operează topitorii alimentate exclusiv cu energie verde, potrivit state.gov.  Pe lângă energie şi pescuit, Islanda investeşte tot mai mult în industrii creative, biotehnologie şi tehnologie digitală. Ecosistemul IT local beneficiază de o infrastructură performantă şi sprijin guvernamental pentru startup-uri, iar companiile din sectorul biotech valorifică resursele marine şi puritatea mediului pentru dezvoltarea de produse medicale şi cosmetice de nişă, potrivit granville.com. Cu toate acestea, niciuna dintre aceste companii nu este prezentă fizic în România, iar schimburile economice directe sunt limitate. Totuşi, oportunităţile de cooperare nu lipsesc. România, cu propriul său potenţial în energie verde, sector IT şi turism, ar putea beneficia de parteneriate strategice în aceste domenii, importând mai degrabă modele de succes decât produse.   

     

    Fun facts despre Islanda

     

    ► Se cresc  banane în Islanda?

    Da, dar nu pentru consum comercial. În Hveragerði, o localitate din sudul ţării, se află sere geotermale în care se cultivă experimental bananieri – mai mult din curiozitate şi pentru cercetare, decât pentru piaţă.

    ► Nu există armată.

    Islanda este singura ţară NATO fără armată permanentă. Are doar o gardă de coastă şi se bazează pe alianţe strategice pentru securitate.

    ► Numele de familie nu există în sens tradiţional.

    Majoritatea islandezilor poartă nume patronimice – fiul sau fiica lui X (de exemplu: Jónsson, Jónsdóttir).

    ► Internet rapid, literatură prolifică.

    Islanda are unul dintre cele mai ridicate procente de autori per locuitor din lume. Aproape 1 din 10 islandezi a publicat o carte.

    Analiza de faţă a fost realizată pe baza celor mai recente date publicate de Banca Mondială şi Eurostat, aferente perioadei 1990–2024. Structurarea şi redactarea conţinutului au fost asistate de un model avansat de inteligenţă artificială generativă, utilizat în scopuri de sinteză informativă şi suport editorial. Informaţiile prezentate reflectă valorile disponibile la momentul redactării şi pot fi supuse actualizărilor din partea surselor oficiale.

  • Oamenii l-au votat pe Nicuşor Dan preşedinte, nu pe Ilie Bolojan aşa cum acesta din urmă pare că începe să se comporte. Nu se poate să vii cu aceeaşi oameni, astăzi, şi să spui că vei reforma o Românie adusă în situaţia aceasta tocmai de cei care ar trebui schimbaţi

    Preşedintele Nicuşor Dan a pierdut un moment de avantaj strategic, prin numirea lui Ilie Bolojan ca premier, care va fi greu de recuperat. A fost prea repede capturat de politicieni.

    Din păcate nu a putut să se dovedească destul de iscusit să se izoleze de mâzga politică ce sufocă România în ultimii ani şi să-şi facă în jurul său un cerc puternic de competenţă prin care încet, încet să cureţe mlaştina.

    Se vede de la distanţă cum aceeaşi politicieni care au adus România în situaţia alarmantă de a căuta pentru salvarea bugetului 5-6 miliarde de euro, un nimic la un PIB de 400 de miliarde de EUR şi fonduri europene de 80 de miliarde de euro, se prefac acum că sunt foarte preocupaţi şi vor găsi soluţii. Cu o conducere competentă, aceste fonduri ar fi trebuit să ne aducă pe excedent bugetar şi comercial, nu pe deficit de 9% din PIB.

    Cum să crezi că Bolojan, Boloş, Câciu and co., adică găştile de partid şi de stat care-şi împart resursele României de decenii, vor putea face altceva decât ce au făcut până acum?

    În această lună de negocieri, preşedintele ar fi trebuit să fie destul de abil să-şi impună proprii oameni şi să joace partidele astfel încât să-şi atingă propriile obiective, pentru că acesta a fost mandatul dat de alegătorii săi.

    Nicuşor Dan a intrat în turul doi în faţa lui Crin Antonescu tocmai pentru că oamenii s-au săturat de aceleaşi personaje care sunt de profesie politicieni de decenii şi care doar mimează în faţă modernizarea şi restructurarea României doar ca să-şi asigure conturile de milionari în spate.

    A fost evident, încă de când a preluat mandatul de preşedinte interimar, că Ilie Bolojan este noua săgeată a vechilor structuri de partid, că în spatele său stau oameni precum Vasile Blaga şi alte personaje care învârt deciziile politice de decenii, care nu au încetat nicio clipă să facă jocurile de alocare a resurselor în folos propriu şi de mimare a unei administraţii eficiente.

    Oamenii nu ar trebui să se lase fermecaţi de această poveste a eficientului Ilie Bolojan care se aliniază perfect profilului de politician profesionist precum Marcel Ciolacu sau Sorin Grindeanu şi alţii care şi-au făcut din politică o profesie pentru că pur şi simplu nu au o profesie.

    S-a creat în România, în ultimele decenii, un strat de consilieri, de conducători de instituţii care-şi reaşează ploile guvern după guvern şi îi găseşti permanent în structuri cheie.

    Ilie Bolojan i-a forţat mâna preşedintelui prin acea conferinţă de presă despre situaţia bugetului, în care a fost evident că este depăşit de subiect. Numirea sa făcută în cele din urmă arată că Nicuşor Dan începe să fie prizonierul sistemului pentru care a primit mandat să-l destrame.

    Spartanii s-au bătut cu 300 de viteji şi au ţinut piept zecilor de mii de perşi. Acesta a fost de fapt mandatul lui Nicuşor Dan: să-i găsească pe aceşti 300 pornind de la 3, de la 30, de la 100 de oameni competenţi şi oneşti aşa după cum au fost vectorii de comunicare ai platformei cu care a câştigat alegerile.

    În această lună de negocieri, se vede de la distanţă, fără să cunoşti detalii, că a fost pur şi simplu lucrat, i s-a spus că nu se poate altfel. Dar după un prim compromis urmează al doilea şi aşa mai departe.

    Aşa cum a fost  în toţi aceşti ani ca o stâncă şi şi-a văzut de drumul lui, chiar dacă victoria era foarte departe şi miza foarte mare, noul preşedinte ar trebui să aibă încredere exact în modul în care a reuşit până acum, pe propriile speze,  calculând de unul singur unde şi cum trebuie să acţioneze. Este prea puternic în interior ca să se lase ameţit de cei care-i spun astăzi că nu se poate altfel. Parcursul său politic a arătat că se poate şi altfel, deşi majoritatea nu i-au dat deloc şanse în nicio etapă.

    Nu se poate să vii cu aceeaşi oameni, astăzi, şi să spui că vei reforma o Românie adusă în situaţia aceasta tocmai de cei care ar trebui schimbaţi.

    Partidele să fie puse în poziţia de a-ţi aduce alte garnituri, nu de a roti oamenii în posturi, iar dacă nu au să-şi găsească.

    La nivelul preşedinţiei trebuie constituit un corp de verificare a primilor 100 de oameni care vor conduce România şi de veto asupra propunerii partidelor. Cum adică venim cu aceeaşi oameni care se învârt prin diferite poziţii, ministere, consilii de administraţie sau de consilier de ani de zile şi aceeaşi tagmă? Nu găsim zece oameni profesionişti să conducă ministerul Finanţelor şi ANAF, cu 10-20 de ani de experienţă în Big4, cu studii în străinătate, validaţi de piaţă?

    Nu găsim specialişti în agricultură, care să ştie să formuleze cinci idei fără să se poticnească? Nu puteam găsi un premier care să fie în stare să facă o conversaţie în engleză şi franceză cu liderii lumii şi să aibă pe birou, în fiecare zi, Financial Times ca să ştie încotro se îndreaptă astăzi economia mondială?

    Nicuşor Dan să-şi manifeste puterea cu dreptul său de veto, să aducă în fruntea României oameni de nivelul său, România aşteaptă de la el mişcări curajoase. Vine dintr-un domeniu prea dur ca să accepte să lucreze cu “nobody”. Este suficient să apeleze, pur si simplu, chiar şi la foştii săi colegi de generaţie pentru că va avea garanţia unei gândiri structurate, ceea ce lipseşte astăzi în conducerea României.

    Astăzi, sentimentul multor din cei care l-au sprijinit este că a acceptat un compromis. Să sperăm că este parte a unui plan. Este necesar să ţină cont de acest sentiment şi să dea mesaje de încredere şi de forţă că are lucrurile sub control.

    Oamenii l-au votat pe Nicuşor Dan preşedinte, nu pe Ilie Bolojan aşa cum acesta din urmă pare că începe să se comporte. Să nu uite niciunul dintre ei asta.

     

  • Cei trei indicatori care îi îngrijorează pe economişti. Csaba Balint, BNR: România riscă să intre într-o spirală negativă VIDEO

    Economia românească traversează în prezent o perioadă complicată. Pe plan intern, principalii indicatori macroeconomici continuă să se înrăutăţească, iar pe plan extern, investitorii şi partenerii internaţionali taxează deja sau se pregătesc să taxeze România pentru lipsa unor măsuri coerente de redresare. Csaba Balint, membru în Consiliul de Administraţie al BNR, avertizează că deşi se vorbeşte mult despre măsuri, punctual, nu se fac prea multe, iar asta duce la deteriorarea şi mai puternică a indicatorilor macro.

    „În cazul României, deficitul bugetar este cea mai mare provocare, cea mai mare problemă fundamentală a economiei. Este o provocare masivă şi există şi o presiune de timp. În discuţiile publice apare ideea de a reduce cheltuielile, a îmbunătăţi colectarea, însă în momentul actual noi avem nişte presiuni destul de ridicate, dacă ne uităm la opiniile publicate de Comisia Europeană, dacă analizăm poziţia agenţiilor de rating, dacă urmărim evoluţia pieţelor, a randamentelor. Deci, dacă mă întorc la indicatori, aş zice că deficitul bugetar, deficitul de cont curent şi costul de finanţare a deficitului sunt trei elemente care arată îngrijorător“ a declarat Csaba Balint, membru în Consiliul de Administraţie al BNR, la ZF Live.

    Fără un pachet de măsuri fiscal-bugetare coerente şi credibile, România riscă să intre într-o spirală negativă, cu implicaţii directe asupra costurilor de împrumut. Analizele arată că o eventuală retrogradare sub pragul de investment grade ar accelera majorarea dobânzilor şi ar reduce accesul la finanţare externă. În prezent, statul se împrumută deja la costuri apropiate de cele asociate titlurilor junk, ceea ce reflectă percepţia crescută de risc din partea investitorilor internaţionali, explică Csaba Balint

    „În cazul în care nu reuşim să prezentăm măsuri credibile, situaţia ar putea să devină din nou destul de complicate. Analizele şi studiile arată o creştere accelerate a costurilor de finanţare în cazul în care o ţară îşi pierde investment grade-ul. Deja ne finanţăm la dobânzi pe care le putem considera la categoria junk” a mai spus Balint la ZF Live, emisiune realizată cu sprijinul Orange Business.

     

  • Ford lansează prima serie limitată pentru Puma Gen-E – prima maşină electrică produsă în România. Modelul inaugurează gama Ford Collection cu ediţia Sound Edition

    Ford inaugurează gama specială Ford Collection cu o serie limitată care debutează cu Sound Edition, disponibilă inclusiv pe Puma Gen-E – primul automobil electric fabricat în România. Noul model aduce un pachet de design şi un sistem audio B&O de înaltă fidelitate.

    Grupul Ford a anunţat lansarea unei serii limitate de modele cu dotări premium şi caracteristici personalizate sub denumirea Ford Collection. Prima ediţie din această gamă, Sound Edition, este disponibilă pentru SUV-urile compacte Puma şi Kuga, inclusiv pentru Puma Gen-E, vehiculul electric produs în premieră în uzina Ford Otosan de la Craiova.

    Această lansare nu este doar o declaraţie de design, ci marchează un moment semnificativ pentru industria auto din România: este prima serie specială dedicată unui model electric produs local, consolidând astfel poziţia fabricii de la Craiova în strategia europeană de electrificare a Ford.

    „Cu versiunile Sound Edition ale modelelor Puma Gen-E, Puma şi Kuga, oferim clienţilor o experienţă audio care ar fi dificil şi costisitoare de reprodus acasă. Alături de elemente vizuale distinctive, materiale premium şi scheme de culori unice, am creat modele care au o personalitate sofisticată şi promisiunea unei coloane sonore spectaculoase pentru fiecare călătorie”, a declarat Jon Williams, director general Ford Blue Europa.

    Modelele Sound Edition dispun de un sistem audio B&O Performance reglat de specialiştii de la HARMAN, cu o putere totală crescută la 650 de waţi pentru Puma şi Puma Gen-E, respectiv 700 de waţi pentru Kuga. Acestea oferă o calitate a sunetului constantă şi clară chiar şi la volum ridicat, fără distorsiuni – o specificaţie rar întâlnită în segmentul SUV-urilor compacte.

    Pentru Puma Gen-E, inginerii au implementat difuzoare „midwoofer” frontale cu specificaţii superioare, optimizate acustic pentru frecvenţe joase şi medii. Sistemul este calibrat nu doar pentru muzică, ci şi pentru cărţi audio şi podcasturi, astfel încât vocile să fie puternice, clare şi fără interferenţe ambientale.

    Calibrarea se face manual, pe baza testelor în condiţii reale de drum şi cu playlisturi variate, pentru a garanta o experienţă audio echilibrată pentru toţi pasagerii – nu doar pentru şofer.

    Pe lângă upgrade-ul acustic, Sound Edition vine cu modificări vizuale. Toate modelele sunt echipate cu jante unice din aliaj în nuanţă Magnetite şi pot fi comandate într-o paletă specială de culori, inclusiv noul alb perlat „Metropolis White”.

    La interior, Puma Gen-E şi versiunea hibridă Puma oferă o tapiţerie nouă în gri metalic, inserţii gri deschis pentru uşi şi un contrast sofisticat între nuanţele bordului. Totul este gândit pentru a crea o atmosferă calmă şi elegantă – în ton cu filosofia electrificării discrete promovate de Ford în această etapă.

    Versiunea Sound Edition este construită pe baza specificaţiei ST-Line X, adică deja cea mai echipată variantă oferită în gamă. Alături de sistemul audio avansat şi finisajele exclusive, această ediţie limitată poziţionează Puma Gen-E ca un model fanion pentru piaţa din România, adresându-se unui public care îşi doreşte atât electrificare, cât şi rafinament.

    Comenzile pentru Puma Gen-E Sound Edition sunt deja deschise în luna iunie, în timp ce varianta Kuga va fi disponibilă ulterior în 2025.

    Lansarea unei serii speciale pe platforma electrică produsă în România vine într-un moment în care Ford Otosan intensifică investiţiile în electrificare la uzina de la Craiova. După ce a început producţia modelului E-Transit Courier în 2024, Puma Gen-E este al doilea model electric care marchează trecerea fabricii către un portofoliu cu emisii reduse, iar ediţiile speciale precum Sound Edition contribuie la consolidarea atractivităţii comerciale.

     

  • Sphera Franchise Group (KFC, Pizza Hut, Taco Bell) a deschis în staţiunea Riccione, în apropriere de Rimini, primul restaurant sub brandul Cioccolatitaliani, în urma unei investiţii de 600.000 euro

    Sphera Franchise Group, cel mai mare grup de food service din România, a deschis în staţiunea Riccione din Italia, în apropriere de Rimini, primul restaurant sub brandul Cioccolatitaliani, în urma unei investiţii de 600.000 euro.

    Grupul deţine francizele KFC, Pizza Hut, Taco Bell şi şi-a extins anul trecut portofoliul de branduri prin adăugarea Cioccolatitaliani, parte din Gioia Group.

    Drepturile de franciză sunt deţinute de Choco Franchise S.R.L., entitate italiană deţinută integral de US Food Network Italy, subsidiara Sphera.

    Gama de produse Cioccolatitaliani include îngheţată artizanală, lingouri de ciocolată, praline, cafea şi produse de patiserie

    În urma acestei deschideri, Sphera Franchise Group operează un total de 177 restaurante: 110 restaurante KFC în România, 3 în Moldova, 18 în Italia, 28 restaurante Pizza Hut în România, 16 restaurante Taco Bell în România, un restaurant Cioccolatitaliani în Italia şi o subfranciză PHD în România. 

    Sphera Franchise Group este listată pe Bursa de Valori Bucureşti din 2017, sub simbolul SFG, fiind inclusă în indicele principal BET, precum şi în indicii FTSE Global Micro Cap şi MSCI Frontier Markets.

    Grupul a încheiat anul 2024  cu vânzări de peste 1,5 mld. Lei, în creştere cu 5,4%, şi un profit net de 97,2 mil. Lei, cu 22% peste nivelul din 2023. 

  • Nu toate companiile de IT strâng rândurile pe plan local: GlobalLogic, parte din grupul Hitachi, care a cumpărat în 2022 Fortech Cluj, se extinde în România cu un nou birou în Bucureşti, cu 150 de oameni şi are în plan alte 100 de recrutări

    Într-un context în care industria de IT este marcată de ştiri negative – reduceri de personal sau chiar închideri de birouri, o companie din grupul Hitachi a anunţat expansiunea pe piaţa locală chiar în Bucureşti, care concentrează cel mai mare număr de jucători din hi-tech.

    “GlobalLogic, o companie a grupului Hitachi şi lider în inginerie digitală, anunţă deschiderea oficială a unui nou birou în Bucureşti, consolidând rolul tot mai important al României ca centru strategic de inovare în reţeaua EMEA a companiei. Această expansiune vine în contextul în care GlobalLogic extinde adopţia VelocityAI, suita completă de servicii bazate pe inteligenţă artificială, în întreaga Europă. Biroul GlobalLogic din Bucureşti are o echipă de 150 de colegi, dintr-un total de aproximativ 1.100 în toată ţara”, conform companiei.

    De asemenea, compania va continua recrutările având deja un număr de oameni vizaţi pentru noi echipe. “În plus, compania intenţionează să îşi extindă echipele în domeniile tehnologice de vârf, cu accent pe dezvoltarea Web, .NET, Java, DevOps şi automatizarea testării (QA Automation), având peste 100 de noi oportunităţi de angajare în birourile din ţară şi în regim remote. Aceste noi oportunităţi de angajare în România,  reflectă angajamentul GlobalLogic de a răspunde cererii în creştere pentru soluţii tehnologice avansate şi de a oferi oportunităţi de carieră atractive pentru  specialiştii IT din România”, conform companiei.

    „România se află în centrul procesului nostru de transformare şi joacă un rol cheie în strategia noastră europeană”, a declarat Yuliia Shtukaturova, nou numită Europe Region Head în cadrul companiei. „Datorită aptitudinilor tehnice şi culturii inovatoare, echipele noastre de aici contribuie la extinderea impactului GlobalLogic VelocityAI în diverse domenii precum  industria auto, financiară şi aplicaţii software pentru întreprinderi.”

    “Biroul din Bucureşti completează prezenţa existentă a GlobalLogic în mai multe oraşe din România (Cluj-Napoca, Iaşi, Oradea şi Braşov), consolidând astfel capacitatea companiei de a oferi soluţii digitale complete. Extinderea vine în urma integrării cu succes a Fortech, una dintre cele mai mari companii româneşti de dezvoltare de software, proces care a fost finalizat în februarie 2024”, conform companiei.

    „Călătoria Fortech de la o companie locală la o parte importantă a GlobalLogic este o poveste despre rezilienţă şi viziune”, a declarat Călin Văduva, Senior Vice President şi Group Delivery Unit Head. „Ca parte a grupului Hitachi, suntem mândri să continuăm această călătorie investind în viitorul României ca centru de inginerie digitală de top.”

    GlobalLogic, o companie a grupului Hitachi, a cumpărat în 2022 Fortech Cluj, o companie antreprenorială românească de servicii IT, fondată de Călin Văduva.

     

  • Pentru prima dată în România, a fost confirmată prezenţa virusului POX

    Pentru prima dată în România, a fost confirmată prezenţa virusului POX – variola ovină – în judeţul Teleorman, anunţă ANSVSA. Probele au fost recoltate de la animale din două exploataţii care au, în total, 702 oi şi 31 de capre. Toate animalele au fost sacrificate şi îngropate.

    Institutul de Diagnostic şi Sănătate Animală (IDSA) a confirmat prezenţa virusului în cinci probe prelevate de medicii veterinari oficiali ai Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor Teleorman (DSVSA), în cadrul activităţilor de rutină desfăşurate la exploataţii cu ovine şi caprine din localitatea Dobroteşti.

    Probele au fost recoltate de la animale din două exploataţii care deţin, în total, 702 ovine şi 31 de caprine.
    „Imediat după confirmarea rezultatelor, a fost convocat Centrul Local de Combatere a Bolilor (CLCB) constituit la nivelul Instituţiei Prefectului Judeţului Teleorman. În cadrul întâlnirii s-a prezentat şi aprobat planul de acţiune pentru combaterea bolii, cu stabilirea măsurilor de urgenţă şi a responsabilităţilor instituţionale.

    Conform legislaţie în vigoare s-a decis uciderea imediată a întregului efectiv de ovine şi caprine, urmat de ecarisarea cadavrelor prin îngropare, într-o locaţie avizată de Garda Naţională de Mediu şi Sistemul de Gospodărirea a Apelor Teleorman”, potrivit comunicatului de presă.
    În jurul focarului s-au delimitat zonele de protecţie (3km) şi de supraveghere (10km) şi s-au luat măsuri de restricţie pentru circulaţia persoanelor, animalelor şi mijloacelor de transport.

    Toate exploataţiile comerciale de ovine şi caprine din judeţul Teleorman au fost notificate şi verificate în vederea respectării stricte a măsurilor de biosecuritate. De asemenea, au fost notificate direcţiile sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor din judeţele limitrofe: Olt, Giurgiu, Dâmboviţa şi Argeş.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

     

  • Lovitură de 750 mil. euro pentru piaţa auto din România: Suspendarea Rabla pune sub semnul întrebării maşini electrice de 250 mil. euro şi pe benzină de 500 mil. euro

    Amânarea sau suspendarea programului Rabla blochează stocuri de maşini noi în valoare de 750 mil. euro, potrivit calculelor ZF. Luând în calcul un preţ mediu de 25.000 de euro pentru o maşină electrică cumpărată prin Rabla şi un volum de 10.000 de unităţi, impactul numai pentru electrice este de 250 mil. euro. În cazul celor termice, dacă se ia un volum de de 30.000 de unităţi un preţ mediu tot de 17.000 de euro, atunci impactul este de circa 500 mil. euro, mizând pe ideea că cele mai multe maşini cumpărate prin Rabla sunt din zona celor accesibile.

    Mai mult, suspendarea Rabla vine în condiţiile în care pentru prima dată în România se produce un automobile electric, iar achiziţiile ar fi avut un impact direct asupra economiei locale, în timp ce ani de zile s-au subvenţionat maşini importate din China, SUA sau Europa de Vest.

    Dacă în cazul celor termice prima de casare este de 10.000 de lei sau aproape 2.000 de euro, iar aceasta ar putea fi parţial acoperită de un discount suplimentar, cea de circa 7.400 de euro pentru electrice şansele ca aceasta să fie compensată de reduceri suplimentare sunt reduse, mai ales în cazul electricelor de sub 40.000 de euro. În acest caz, cele mai multe contracte de achiziţie include pierderea avansului, dacă achiziţia nu este finalizată, iar o clauză pentru demararea Rabla nu există. Mai mult, mulţi importatori au mizat pe creşterea stocurilor, având în vedere anunţul cu privire la creşterea primei de la 5.000 la 7.400 de euro pentru electrice, iar acum sunt cu bani blocaţi de mai multe luni, bani care sunt purtători de dobândă.

    „Efectul va fi diferit pentru mărcile de volum vs cele premium, electrice versus termice, stocuri acumulate, sau producţie. Ca efect negativ principal vorbim de lipsa veniturilor din cauza aşteptărilor prelungite, costul cu finanţarea stocurilor şi erodarea marjei pentru a forţa vânzarea fără un program Rabla”, a explicat Dan Grigore, directorul Auto Cobălcescu, cel mai mare dealer din Capitală, care comercializează mărcile Dacia, Renault, Nissan şi BMW.

    Aceeaşi situaţie este şi la un dealer Ford din Craiova.

    „Avem deja comenzi pentru 60 de maşini, precontractele semnate şi automobilele pe stoc. Dintre acestea, o treime sunt maşini electrice, iar aici vorbim numai despre marca Ford pe care o avem în portofoliul nostru. Este prea devreme să tragem acum o concluzie, aşteptăm noi informaţii de la AFM şi noul guvern”, a explicat Adrian Mărăşescu, director de vânzări în cadrul Plus Auto, dealerul auto cu sediul central în Craiova, care comercializează marca Ford, dar şi alte branduri.

    Decizia de a suspenda programul Rabla vine în momentul în care pentru prima dată, şi în România sunt produse maşini electrice – Ford Otosan la Craiova produce Puma Gen-E dar şi versiuni electrice ale Tourneo şi Transit Courier.