Tag: rezultate

  • ALEGERI LOCALE 2016. Biroul Electoral Central, rezultate parţiale: Firea 45,5%, Nicuşor Dan 27,5%, Predoiu 11%. Cine a câştigat în celelalte judeţe

    Clasamentul pentru a fi edilul Capitalei este: Gabriela Firea (PSD+UNPR) – 45,5%, Nicuşor Dan (USB) – 27,5%, Cătălin Predoiu (PNL) – 11%, Robert Turcescu (PMP) – 6,3%, Daniel Barbu (ALDE) – 2,9%, Adrian Severin (PDS) – 2%, Cătălin-Ioan Berenghi – 1,8%, Bogdan Diaconu (PRU) – 1,5%, Iulia Gorea (PNŢCD) – 0,4%.

    La sectorul 1 Clotilde Armand (USB) conduce cu 32,3 %, urmată de Dan Tudorache (PSD) – 31,9%, Alexandru Nazare (PNL) – 16,6% şi Euegen Tomac (PMP) cu 7,2%.

    La sectorul 2 pe primul loc se află Mugur Toader (PSD) cu 40%, Dan Cristian Popescu (PNL) cu 21,8%, Dumitru Pelican cu 13,2% şi Antoneta Bugner (USB) cu 9,6%.

    La sectorul 3 Liviu Negoiţă (PSD) a câştigat detaşat cu 64,4%, urmat de Roxana Wring (USB) – 13%, Cristina Pocora (PNL) cu 8,8% şi Cristian Petrescu (PMP) – 4,6%.

    La sectorul 4 Daniel Băluţă (PSD) a obţinut 37,3% dintre voturi, Răzvan Sava (PNL) 23,4% şi Dumitru Dobrev (USB) – 17,1%.

    La sectorul 5 Daniel Florea (PSD) are 36,1% din opţiunile electoratului, urmat de Ovidiu Raeţchi (PNL) cu 30,9% şi Marian Vanghelie (PDS) cu 15,6%.

    La sectorul 6 Gabriel Mutu (PSD) adună 38,7% din voturi, Mihai Daneş (USB) 18,5%, Ştefan-Viorel Florescu – 16,7%, iar Răzvan Mironescu (PNL) – 11,2%.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Primul mesaj al Gabrielei Firea după rezultatele alegerilor

    Social-democrata Gabriela Firea le-a mulţumit bucureştenilor pentru votul de duminică, ea exprimându-şi satisfacţia că aceştia au votat un om şi un program şi nu împotrivă, declaraţia venind după rezultatele exit pollurilor, care o plasează pe primul loc.

    ”Îi felicit pe bucureşteni pentru că ei au câştigat în acestă seară”, a declarat Firea duminică seară, alături de preşedintele PSD, Liviu Dragnea, care i-a oferit trei trandafiri roşii după anunţarea estimărilor caselor de sondaje.

  • EXIT POLL Sociopol: Gabriela Firea (PSD) a câştigat Primăria Capitalei, Nicuşor Dan (USB) pe locul 2. Cătălin Predoiu (PNL), marele perdant

    Potrivit Antena 3, PSD ar fi câştigat sectoarele Capitalei, mai puţin la Sectorul 1, unde candidatul USB Clotilde Armand este posibil să fi câştigat alegerile, procentul său fiind apropiat de cel al candidatului PSD.

    Exit-poll TVR CURS 

    Gabriela Firea –  42,48
    Nicuşor Dan – 29,82
    Cătălin Predoiu – 12,03

    Rezultate exit poll IRES – Digi 24:

    Bucureşti – Primăria Generală
    Gabriela Firea – 42,1%
    Nicuşor Dan – 29,8%
    Cătălin Predoiu – 13,3%
    Robert Turcescu – 6,1%
    Daniel Barbu – 3,9%

    Bucureşti – Primăria Sector 1

    Alexandru Nazare (PNL) – 19,7%
    Daniel Tudorache (PSD) – 30,5%
    Clotilde-Marie-Brigitte Armand (Uniunea Salvati Bucurestiul) – 31,4%

    Bucureşti – Primăria Sector 2

    Mugur- Mihai Toader (PSD+UNPR) – 35,7%
    Dan-Cristian Popescu (PNL) – 22,4%

    Bucureşti – Primăria Sector 3

    Robert Negoiţă – PSD+UNPR – 60,3%

    Bucureşti – Primăria Sector 4

    Răzvan Sava – PNL – 21,9%
    Daniel Băluţă – PSD+UNPR – 38,4%
    Ştefănel-Dan Marin – PMP – 6,4%

    Bucureşti – Primăria Sector 5

    Marian Vanghelie – PDS – 20%
    Ovidiu Raeţchi– PNL – 28,1%
    Daniel Florea – Alianţa PSD+UNPR – 35,4%

    Bucureşti – Primăria Sector 6

    Gabriel Mutu – PSD+UNPR – 37,4%

    Cluj

    Emil Boc (PNL) – 69,1%

    BEC a anunţat că, până la ora 16.00, au votat 5.809.283 de români, adică 31,71% dintre cei 18.320.473 români înscrişi pe listele electorale, judeţul cu cea mai mare prezenţă fiind Giurgiu, unde au votat 40,62%, în timp ce în Capitală s-au prezentat la vot 20,14%.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Miza alegerilor locale se ridică la zeci de miliarde de lei. Care este însă valoarea unui vot în Bucureşti sau Botoşani?

    3.365 este un alt număr pe care e important să îl reţineţi: reprezintă valoarea în lei a unui vot în România. El diferă, desigur, în funcţie de regiune; un vot în Bucureşti valorează 4.500 de lei, în vreme ce unul în Ialomiţa doar 2.800 de lei.

    Miza alegerilor locale din iunie este, aşadar, uriaşă: vorbim de zeci de miliarde de euro care trebuiesc administraţi astfel încât rezultatele să nu se lase aşteptate până cu 6 luni înainte de alegerile din 2020.

    Am încercat să desluşim ce s-a întâmplat cu banii oraşelor, comunelor şi satelor din România în ultimii patru ani şi să aflăm unde ar trebui investiţi aceştia în următorii patru; care sunt problemele pe care le avem la nivel local şi care sunt şansele să rezolvăm o parte dintre ele.

    Veţi citi, în paginile următoare, despre coşuri de gunoi de 2.800 de lei şi crizanteme cumpărate cu peste 300 de lei firul; despre cum 35% din gospodăriile României au toalete în curte, în vreme ce media europeană e de 2%; despre faptul că avem acelaşi număr de kilometri asfaltaţi şi de drumuri de ţară. Cel mai important, însă, veţi citi unde se duc cele peste 60 de miliarde de lei care reprezintă bugetul satelor, comunelor şi oraşelor din România.

    Ca de obicei, ciclul electoral începe cu întrebarea caragialească „eu cu cine votez?“. Şi tot ca de obicei, această întrebare nu are răspuns; nu că nu ar exista opţiuni, dar eterna promisiune a partidelor cu aducerea „oamenilor noi“ nu pare să se fi materializat nici în 2016.

    Alternanţa dintre stânga şi dreapta nu s-a făcut de-a lungul anilor în mod natural, ci mai degrabă ca urmare a unor alegeri caracterizate prin dorinţa de a înlătura un partid de la putere. Deşi stânga a câştigat toate alegerile locale din 1992 şi până astăzi, au existat momente în care opoziţia s-a apropiat destul de mult de câştigarea majorităţii primăriilor; în 1996, 2004 şi 2008 partidele de dreapta sau centru-dreapta au câştigat un număr semnificativ de mandate. Singurul partid constant în ultimii 24 de ani a fost UDMR, care a obţinut la fiecare ciclu electoral între 100 şi 150 de mandate de primari.

    A spune că imaginea politicianului român este una extrem de proastă este deja un clişeu; situaţia de astăzi, cu aproape jumătate dintre primarii ce conduc reşedinţe de judeţ aflaţi în vizorul DNA, este relevantă în acest sens. Dacă ne uităm la consiliile judeţene, acolo situaţia stă şi mai rău: aproape două treimi dintre preşedinţii CJ sunt condamnaţi sau anchetaţi pentru diverse fapte.

    Toate alegerile sunt în mod egal foarte importante, explică sociologul Andrei Boţeşteanu, dar „semnul sub care sunt organizate acestea poate fi însă considerat unul aparte, pe fondul unui dialog şi pe fondul acţiunilor anti-corupţie. „Nu cred că oamenii sunt mai interesaţi de alegerile generale, dimpotrivă: alegerile locale au teme cu care alegătorii pot relaţiona perfect. Dar alegerile generale sunt mai uşor de discutat, fiind dincolo de sfera imediată a utilului. Alegerile generale sunt încărcate de ideologii şi principii atât de mult rafinate încât devin simple: ai lor sunt răi, ai noştri sunt buni, sau mai des întâlnitul «toţi sunt la fel». Cred, de asemenea, că votanţii din mediul urban sunt interesaţi şi de alegerile din mediul rural. Nu mai suntem demult atât de izolaţi încât să nu respirăm acelaşi aer, să nu ne vizităm unii pe alţii sau să nu avem cunoştinţe sub un primar sau altul. Iar cei care teoretic s-ar putea feri de toate, probabil că vor folosi alegerile locale şi ca un barometru pentru cele generale“.

    Alegerile locale din acest an vor avea loc la data de 5 iunie şi vor fi organizate după noi reguli, cu primari aleşi într-un singur tur şi şefi de consilii judeţene aleşi indirect, prin votul consilierilor judeţeni. Modificări au fost aduse şi în privinţa sistemului de vot, fiind pregătit un sistem informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal. În urma implementării acestui proiect, alegătorii care doresc să îşi exprime opţiunea prin vot nu vor mai prezenta actul de identitate membrilor secţiilor de votare, ci operatorului unui calculator. Ulterior, sistemul va semnala dacă persoana respectivă a împlinit vârsta de 18 ani până în ziua votării inclusiv, dacă şi-a pierdut drepturile electorale, dacă este arondată la altă secţie şi dacă şi-a mai exercitat dreptul la vot la acelaşi scrutin.

     

  • Bilanţul a doi ani de mandat

    În doi ani, de când Ravinder Takkar a preluat funcţia de conducere a Vodafone România, numărul de clienţi a crescut cu aproape un milion, compania are cu peste 1,2 milioane smartphone-uri mai mult în bază, iar reţeaua are cu 50% mai multe site-uri. În anul fiscal încheiat în martie 2016 veniturile din servicii ale Vodafone România au crescut cu 5,6%, la 688,4 milioane de euro. În plus, compania a încheiat patru trimestre consecutive de plusuri, ceea ce arată clar revenirea, spune Ravinder Takkar. Aceste rezultate stau la baza aprobărilor primite pentru bugetul de investiţii de anul acesta, despre care CEO-ul Vodafone România spune că este şi mai mare decât anul trecut.

    Inspirat de obiceiul lui David Letterman de a face seară de seară în show-ul său un „top zece“, CEO-ul Vodafone România şi-a structurat în două liste distincte realizările mandatului său. Pe de o parte cifrele concrete, aşa cum le prezintă şi şefului său. „Ei bine, putem vorbi despre cele mai importante lucruri care s-au întâmplat, aşa cum îi povestesc şefului meu, când mă întreabă: «Ce ai făcut?» Mai este o listă cu câteva lucruri care mi se par importante şi interesante“, spune executivul, cu un discurs bine structurat, pe care nu îl descumpăneşte nicio întrebare şi ascultă cu atenţie.

    Punctul de plecare în strategia cu care Takkar şi-a început mandatul în România se referea la câţiva piloni, aminteşte el: adopţia pe scară cât mai largă a telefoanelor inteligente şi creşterea traficului de date, focus pe clienţii serviciilor de business dar şi pe servicii noi, ca M-Pesa, serviciul de transfer de bani lansat cu puţin timp înainte de venirea sa. „Pe parcursul a doi ani am lucrat pe aceşti piloni iar rezultatele se leagă de strategie.“ Filiala locală a Vodafone a încheiat la finalul lui martie patru trimestre de creştere consecutivă, ceea ce arată clar revenirea pe plus, arată Ravinder Takkar. În anul fiscal încheiat în martie 2016 veniturile din servicii ale Vodafone România au crescut cu 5,6%, la 688,4 milioane de euro, iar în primele trei luni din 2016 veniturile din servicii au avansat cu aproape 8%, ceea ce înseamnă cel mai alert ritm de creştere a veniturilor din servicii din ultimii opt ani şi cea mai ridicată rată de creştere a Vodafone Group la nivel european. „Cred că toată lumea este de acord cu faptul că în orice afacere clienţii sunt importanţi, iar noi avem cu aproape 1 milion mai mulţi clienţi noi, faţă de acum doi ani“; la 31 martie 2016, compania avea 9.120.145 de clienţi, dintre care 8.461.054 utilizatori ai serviciilor mobile. Îşi aminteşte că la momentul venirii sale piaţa era deja saturată, iar „unii dintre competitorii noştri anunţau că numărul lor de clienţi este în scădere, astfel încât faptul că noi am crescut mi se pare o mare realizare“. Vodafone avea în 2013 puţin peste 8 milioane de clienţi, iar 2010 a fost anul în care compania a avut cei mai mulţi consumatori: 9,73 milioane.

    „O altă linie importantă a strategiei creionată în urmă cu doi ani se referă la penetrarea telefoanelor inteligente şi creşterea folosirii acestora. Am crescut numărul de clienţi cu smartphone-uri cu peste 1,2 milioane faţă de acum doi ani. Nu este vorba doar de telefoane cumpărate de la noi, pentru că nu suntem în domeniul vânzării de terminale, ci de telecomunicaţii; dacă vrei să cumperi de la altcineva, nu contează foarte mult pentru noi“, continuă bilanţul CEO-ului Vodafone România.

    O altă direcţie a strategiei urmărită de Takkar a vizat serviciile 4G; „în urmă cu doi ani aceste servicii erau la început, iar acum avem mai mult cu mai bine de 1,1 milioane de clienţi“. Acest aspect este cu atât mai important, povesteşte el, deoarece clienţii serviciilor 4G sunt, de regulă, cei care au cel mai ridicat trafic de date şi care călătoresc mult; pe parcursul ultimilor doi ani, „am adăugat 85 de noi ţări în cadrul acordului nostru de 4G Roaming pentru cei care merg în străinătate, aşadar amprenta noastră la nivel global este foarte mare“.

    În cadrul bilanţului a doi ani de mandat, unul dintre subiecte este creşterea traficului cu mai mult de 100% şi, adaugă reprezentantul operatorului de comunicaţii, nici traficul de voce nu bate pasul pe loc, ci este în creştere cu 10% faţă de 2014.

    Dar poate cel mai spectaculos subiect al discuţiei legate de bilanţul a doi ani de mandat este creşterea numărului de relee. „Despre acest subiect nu prea vorbim decât în cadrul organizaţiei, dar a fost o călătorie fenomenală care a dus la creşterea numărului de site-uri pe parcursul ultimilor doi ani cu 50% faţă de momentul în care am început mandatul. Nu este doar o vorba de a adăuga tehnologie sau a creşte traficul de date sau voce, vorbim despre creşterea numărului de site-uri, despre acoperire şi creşterea capacităţii de a purta traficul de date sau voce“. Şeful Vodafone nu a spus nimic despe numărul concret de site-uri pe care le are acum compania şi despre nivelul cheltuielilor a spus doar că „este vorba de investiţii masive. Durează mult, este complicat şi înseamnă multă muncă“. Totuşi, el a precizat că în urmă cu doi ani Vodafone România a avut unul dintre cele mai mari bugete de investiţii în reţea, comparativ cu alte filiale ale grupului, ca parte a programului Spring; în 2013, compania a anunţat că suplimentează bugetul de investiţii pentru România cu 45 de milioane de lire sterline, în cadrul acestui proiect. „Anul trecut am crescut bugetul de investiţii pentru reţea şi am cheltuit şi mai mult. Şi în 2016 vom mări din nou investiţia în reţea faţă de anul trecut – este o sumă pe care sigur nu am mai investit-o în reţea de mulţi, mulţi ani, din perioada Connex.“

  • 5 Cele mai frecvente motive ale dezastrelor aeriene

    Multiplele noutăţi despre accidente teribile, care au loc în aer, ridică întrebări cu privire la siguranţa aeronavelor şi ameninţarea terorismului.

    Până să se cunoască rezultatele experitizelor, Descoperă propune o listă cu 5 cele mai frecvente motive care pot provoca un accident aerian.

    Eroarea pilotului

    Deşi aeronavele sunt considerate cel mai sigur mijloc de transport, proporţia accidentelor cauzate de o eroare de pilotaj a crescut la aproximativ 50%. Aeronavele sunt maşini complexe, care necesită concentrare şi expertiză. Din cauza erorii unui pilot, şi anume că nu a programat corect computerul vital de gestionare a zborului (CMP) sau pentru o eroare de calcul a puterii de a ridica carburantul necesar se pot întâmpla catastrofe.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • 5 Cele mai frecvente motive ale dezastrelor aeriene

    Multiplele noutăţi despre accidente teribile, care au loc în aer, ridică întrebări cu privire la siguranţa aeronavelor şi ameninţarea terorismului.

    Până să se cunoască rezultatele experitizelor, Descoperă propune o listă cu 5 cele mai frecvente motive care pot provoca un accident aerian.

    Eroarea pilotului

    Deşi aeronavele sunt considerate cel mai sigur mijloc de transport, proporţia accidentelor cauzate de o eroare de pilotaj a crescut la aproximativ 50%. Aeronavele sunt maşini complexe, care necesită concentrare şi expertiză. Din cauza erorii unui pilot, şi anume că nu a programat corect computerul vital de gestionare a zborului (CMP) sau pentru o eroare de calcul a puterii de a ridica carburantul necesar se pot întâmpla catastrofe.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Înşelătoria secolului, confirmată. Dezinfectanţii Hexi Pharma au picat testul

    “Există diferenţe de concentraţie între valorile declarate şi cele măsurate”, a spus secretarul de stat.

    Conform acestuia, de exemplu, la clorura de amoniu, pe eticheta substanţa activă avea o concentraţie de 15%, iar valoarea măsurată era de 5,18%.

    La un produs pe bază de iod, concentraţia pe etichetă era de 10%, în timp ce analize au arătat o concentraţie de 7,41%, iar la un alt produs pe ambalaj era trecut o concentraţie de 12%, în timp ce din analize a reieşit că este diluat de 10 ori, având o valoare măsurată de doar 1,23%

    “Cam acestea sunt rezultatele analizelor, unele diferenţe sunt mai mari, unele mai mici”, a spus Victor Strâmbu.

    Potrivit secretarului de stat, tot astăzi s-a finalizat şi controlul efectuat de Inspecţia Sanitară de stat la firma Hexi Pharma şi s-a decis s-a decis retragerea din spitale a produselor neconforme, retragerea care urmează să se facă în cel mai scurt timp posibil.

    “Am cerut Institutului Naţional de Sănătate publică să transmită o listă cu producătorii şi cu produsele similare din România. Există 18 companii, precum şi mulţi importatori şi distribuitori. Deci, aprovizionarea cu biocide nu este o problemă”, a mai spus aceasta, adăugând că va transmite spitalelor să retragă din uz dezinfectanţii firmei Hexi Pharma. 

    Secretarul de stat a anunţat că firma Hexi Pharma a fost amendată cu 40.000 lei.

    Guvernul nu exclude deschiderea unui proces civil împotriva Hexi Pharma, după ce testele oficiale prezentate miercuri au arătat că substanţele biocide sunt neconforme, a declarat purtătorul de cuvânt al Executivului, Dan Suciu.
    “Nu excludem să ne îndreptăm în civil împotriva companiilor respective. Nu vorbim de o anchetă penală, ci de una administrativă” a declarat Dan Suciu.

    Cititi mai multe pe www.realitatea.ro

     

  • Înşelătoria secolului, confirmată. Dezinfectanţii Hexi Pharma au picat testul

    “Există diferenţe de concentraţie între valorile declarate şi cele măsurate”, a spus secretarul de stat.

    Conform acestuia, de exemplu, la clorura de amoniu, pe eticheta substanţa activă avea o concentraţie de 15%, iar valoarea măsurată era de 5,18%.

    La un produs pe bază de iod, concentraţia pe etichetă era de 10%, în timp ce analize au arătat o concentraţie de 7,41%, iar la un alt produs pe ambalaj era trecut o concentraţie de 12%, în timp ce din analize a reieşit că este diluat de 10 ori, având o valoare măsurată de doar 1,23%

    “Cam acestea sunt rezultatele analizelor, unele diferenţe sunt mai mari, unele mai mici”, a spus Victor Strâmbu.

    Potrivit secretarului de stat, tot astăzi s-a finalizat şi controlul efectuat de Inspecţia Sanitară de stat la firma Hexi Pharma şi s-a decis s-a decis retragerea din spitale a produselor neconforme, retragerea care urmează să se facă în cel mai scurt timp posibil.

    “Am cerut Institutului Naţional de Sănătate publică să transmită o listă cu producătorii şi cu produsele similare din România. Există 18 companii, precum şi mulţi importatori şi distribuitori. Deci, aprovizionarea cu biocide nu este o problemă”, a mai spus aceasta, adăugând că va transmite spitalelor să retragă din uz dezinfectanţii firmei Hexi Pharma. 

    Secretarul de stat a anunţat că firma Hexi Pharma a fost amendată cu 40.000 lei.

    Guvernul nu exclude deschiderea unui proces civil împotriva Hexi Pharma, după ce testele oficiale prezentate miercuri au arătat că substanţele biocide sunt neconforme, a declarat purtătorul de cuvânt al Executivului, Dan Suciu.
    “Nu excludem să ne îndreptăm în civil împotriva companiilor respective. Nu vorbim de o anchetă penală, ci de una administrativă” a declarat Dan Suciu.

    Cititi mai multe pe www.realitatea.ro

     

  • Miza alegerilor locale se ridică la zeci de miliarde de lei. Care este însă valoarea unui vot în Bucureşti sau Botoşani?

    3.365 este un alt număr pe care e important să îl reţineţi: reprezintă valoarea în lei a unui vot în România. El diferă, desigur, în funcţie de regiune; un vot în Bucureşti valorează 4.500 de lei, în vreme ce unul în Ialomiţa doar 2.800 de lei.

    Miza alegerilor locale din iunie este, aşadar, uriaşă: vorbim de zeci de miliarde de euro care trebuiesc administraţi astfel încât rezultatele să nu se lase aşteptate până cu 6 luni înainte de alegerile din 2020.

    Am încercat să desluşim ce s-a întâmplat cu banii oraşelor, comunelor şi satelor din România în ultimii patru ani şi să aflăm unde ar trebui investiţi aceştia în următorii patru; care sunt problemele pe care le avem la nivel local şi care sunt şansele să rezolvăm o parte dintre ele.

    Veţi citi, în paginile următoare, despre coşuri de gunoi de 2.800 de lei şi crizanteme cumpărate cu peste 300 de lei firul; despre cum 35% din gospodăriile României au toalete în curte, în vreme ce media europeană e de 2%; despre faptul că avem acelaşi număr de kilometri asfaltaţi şi de drumuri de ţară. Cel mai important, însă, veţi citi unde se duc cele peste 60 de miliarde de lei care reprezintă bugetul satelor, comunelor şi oraşelor din România.

    Ca de obicei, ciclul electoral începe cu întrebarea caragialească „eu cu cine votez?“. Şi tot ca de obicei, această întrebare nu are răspuns; nu că nu ar exista opţiuni, dar eterna promisiune a partidelor cu aducerea „oamenilor noi“ nu pare să se fi materializat nici în 2016.

    Alternanţa dintre stânga şi dreapta nu s-a făcut de-a lungul anilor în mod natural, ci mai degrabă ca urmare a unor alegeri caracterizate prin dorinţa de a înlătura un partid de la putere. Deşi stânga a câştigat toate alegerile locale din 1992 şi până astăzi, au existat momente în care opoziţia s-a apropiat destul de mult de câştigarea majorităţii primăriilor; în 1996, 2004 şi 2008 partidele de dreapta sau centru-dreapta au câştigat un număr semnificativ de mandate. Singurul partid constant în ultimii 24 de ani a fost UDMR, care a obţinut la fiecare ciclu electoral între 100 şi 150 de mandate de primari.

    A spune că imaginea politicianului român este una extrem de proastă este deja un clişeu; situaţia de astăzi, cu aproape jumătate dintre primarii ce conduc reşedinţe de judeţ aflaţi în vizorul DNA, este relevantă în acest sens. Dacă ne uităm la consiliile judeţene, acolo situaţia stă şi mai rău: aproape două treimi dintre preşedinţii CJ sunt condamnaţi sau anchetaţi pentru diverse fapte.

    Toate alegerile sunt în mod egal foarte importante, explică sociologul Andrei Boţeşteanu, dar „semnul sub care sunt organizate acestea poate fi însă considerat unul aparte, pe fondul unui dialog şi pe fondul acţiunilor anti-corupţie. „Nu cred că oamenii sunt mai interesaţi de alegerile generale, dimpotrivă: alegerile locale au teme cu care alegătorii pot relaţiona perfect. Dar alegerile generale sunt mai uşor de discutat, fiind dincolo de sfera imediată a utilului. Alegerile generale sunt încărcate de ideologii şi principii atât de mult rafinate încât devin simple: ai lor sunt răi, ai noştri sunt buni, sau mai des întâlnitul «toţi sunt la fel». Cred, de asemenea, că votanţii din mediul urban sunt interesaţi şi de alegerile din mediul rural. Nu mai suntem demult atât de izolaţi încât să nu respirăm acelaşi aer, să nu ne vizităm unii pe alţii sau să nu avem cunoştinţe sub un primar sau altul. Iar cei care teoretic s-ar putea feri de toate, probabil că vor folosi alegerile locale şi ca un barometru pentru cele generale“.

    Alegerile locale din acest an vor avea loc la data de 5 iunie şi vor fi organizate după noi reguli, cu primari aleşi într-un singur tur şi şefi de consilii judeţene aleşi indirect, prin votul consilierilor judeţeni. Modificări au fost aduse şi în privinţa sistemului de vot, fiind pregătit un sistem informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal. În urma implementării acestui proiect, alegătorii care doresc să îşi exprime opţiunea prin vot nu vor mai prezenta actul de identitate membrilor secţiilor de votare, ci operatorului unui calculator. Ulterior, sistemul va semnala dacă persoana respectivă a împlinit vârsta de 18 ani până în ziua votării inclusiv, dacă şi-a pierdut drepturile electorale, dacă este arondată la altă secţie şi dacă şi-a mai exercitat dreptul la vot la acelaşi scrutin.