BusinessMagazin

Tag: profit

  • Ministrul Finanţelor anunţă decizia importantă luată de Guvern în favoarea românilor afectaţi de taxa de mediu

    „Este un proiect de ordonanţă de urgenţă pentru mâine, în şedinţa de Guvern. Una dintre principalele modificări este introducerea plafonului de un milion de euro sub care firmele pot să opteze în a fi impozitate pe cifra de afaceri sau pe profit. Dar dacă vor să opteze trebuie să aibă doi angajaţi şi capital social de minim 45.000 de lei”, a declarat Teodorovici, la Parlament.

    Ministrul Finanţelor a afirmat că rambursarea taxelor de mediu se va face doar pe baza CNP.

    „O altă modificare este aceea de a simplifica atunci când se solicită rambursarea taxelor de mediu. Astăzi, oamenii depun o serie de documente în copie ca dovadă şi simplificarea constă în faptul că acele persoane care doresc recuperarea acelor sume s-o facă doar prin simpla depunere a unei cereri în care este CNP-ul. Noi verificăm în baza de date că plata s-a făcut de către acea persoană şi astfel omul urmează să primească banii fără alte documente”, a spus oficialul.

    O a treia schimbare constă, potrivit ministrului, în „creşterea de la 2% la 3,5% în cazul ONG-urilor care sunt în zona socială, deci creştem pentru aceste structuri non-profit care vin să sprijine din punct de vedere social, medical, anumite nevoi”.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Au angajat-o director ca să salveze o companie românească veche de 100 de ani. A evitat falimentul şi i-a crescut profitul de 6 ori

    Laura Şerban a fost numită la începutul anului 2014 CEO al producătorului de utilaje agricole Mecanica Ceahlău. În 2014 compania nemţeană a trecut printr-o întreagă serie de schimbări, iar profitul a crescut de peste şase ori, ajungând la 4,4 milioane de lei.

    La inceputul acestui an, mandatul de conducere al Laurei Şerban la Mecanica Ceahlău s-a încheiat. „Am optat să îmi continui cariera pe calea antreprenoriatului, acceptând o nouă provocare. Acum sunt managing partner la compania MPC trade marketing services.” Acum, preşedintele consiliului de administraţie al Mecanica Ceahlău este Aurelian Trifa.

    2014 a fost un an încărcat pentru producătorul nemţean de utilaje. A lansat patru produse noi, a deschis în Afumaţi (Ilfov) primul showroom în parteneriat cu unul din distribuitori, a început modernizarea producţiei şi a portofoliului de produse. Trăgând linie şi adunând, în vreme ce cifra de afaceri a companiei s-a menţinut la un nivel relativ constant, de circa 24 de milioane de lei, profitul a crescut de la 700.000 de lei în 2013 la 4,4 milioane de lei în 2014.

    În 2015, compania a avut afaceri de aproape 30 de milioane de lei, dar profitul a scăzut la 2,2 milioane de lei, iar anul trecut cifra de afaceri a Mecania Ceahlău a ajuns la 37,3 milioane de lei şi a avut un profit de 2,1 milioane de lei.

    „Rezultatele pozitive din 2014 sunt consecinţa procesului de analiză şi eficientizare a companiei – atât a structurii generale, cât şi a fluxurilor de producţie“, spune Laura Şerban, care la 38 de ani are peste 14 ani de experienţă în mediul de afaceri, după cum povesteşte chiar ea. Anterior mandatului de la Mecanica Ceahlăul, Laura Şerban a deţinut poziţia de managing director al GNC – Live well, vreme de peste un an iar înainte de aceasta a condus una dintre firmele grupului RTC, respectiv Proffice Experience.

    Şi-a făcut debutul în management în 2002, ca director de marketing şi achiziţii, iar ulterior a preluat funcţia de director general al Depozitului de Distribuţie de Carte şi Jucării, firmă dezvoltată ca start-up şi care a devenit în cinci ani lider pe segmentul său. Cel mai dificil moment din cariera sa de până acum, care coincide şi cu perioada în care a avut şi cele mai mari satisfacţii profesionale, îşi aminteşte Laura Şerban, a fost proiectul Mobishop, o firmă cu o cifră de afaceri de peste 50 de milioane de euro pe an şi pierderi financiare masive, cu o structură de personal de aproape 300 oameni. „Eram presaţi de timp, dar am implementat soluţii astfel încât să devină profitabilă rapid şi să nu îşi piardă poziţia în piaţă. În mai puţin de un an, după ce compania a devenit profitabilă, a fost preluată de Pay Point, într-o tranzacţie de aproximativ 20 de milioane de euro.“

    Mecanica Ceahlău a început producţia în 1921, fiind timp de mai multe decenii unul dintre principalii furnizori de tractoare şi utilaje agricole pe piaţa românească. După 1990 a devenit o societate pe acţiuni, iar nouă ani mai târziu s-a transformat într-o companie cu capital integral privat. Compania, listată la Bursa de Valori Bucureşti, se află în portofoliul SIF Moldova, care deţine peste 55% din acţiunile companiei, între acţionari aflându-se şi fondul de investiţii Romanian Investment Fund. La finalul anului trecut, Mecanica Ceahlău avea în portofoliu peste 20 de categorii de utilaje agricole, între care se numără semănători, maşini pentru întreţinerea solului şi pentru recoltat; din februarie 2015, firma a inclus în portofoliu şi echipamente marca Steyr, produse de CNH Industrial, cu care firma nemţeană a încheiat un parteneriat.

    Laura Şerban mai spune că nu a cochetat cu ideea antreprenoriatului, pentru că „am avut oportunitatea să lucrez cu şi pentru oameni care au crezut în mine şi în iniţiativele mele, nefiind neapărat îngrădită de reguli şi proceduri“.

  • Un celebru retailer de îmbrăcăminte se PRĂBUŞEŞTE. Urmează LICHIDĂRI de stoc şi reduceri MASIVE? Gigantul pune lacătul pe zeci de magazine

    Profitul operaţional al companiei a scăzut până la cel mai scăzut nivel în 16 ani, iar acţiunile companiei s-au redus la cea mai mică valoare din ultimii zece ani, cu 4,1%, până la 122 de coroane suedeze/acţiune.

    Reprezentanţii H&M au declarat că în acest trimestru înregistrează creşteri semnificative, după ce compania a acumulat articole de îmbrăcăminte nevândute de peste 4 miliarde de dolari, potrivit Bloomberg.

    H&M a înregistrat venituri de 123 de milioane de euro.

    Recent reprezentanţii companiei au avertizat asupra scăderii vânzărilor în unele magazine, pentru al doilea trimestru la rând.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Proiect: Pierderile Tarom se vor reduce la zero, compania bugetând un profit simbolic de 27 de lei

    În anul 2016, Tarom a avut pierderi de 46,9 milioane de lei, arată datele raportate de companie la Ministerul Finanţelor.

    În proiectul de buget pe 2018 al Tarom sunt prevăzute venituri totale de 1.504.740 de lei de lei şi cheltuieli totale de 1.504.713 lei, estimându-se astfel un rezultat brut (profit) de 27 de lei. Compania aeriană de stat bugetează investiţii de 440.247 de lei.

    Numărul de salariaţi va creşte uşor, de la 1.841 în 2016 la 1.877 în 2018, câştigul mediu lunar pe salariat fiind de 7.970 de lei/persoană se mai arată în proiectul citat.

  • Au angajat-o director ca să salveze o companie românească veche de 100 de ani. A evitat falimentul şi i-a crescut profitul de 6 ori

    Laura Şerban a fost numită la începutul anului 2014 CEO al producătorului de utilaje agricole Mecanica Ceahlău. În 2014 compania nemţeană a trecut printr-o întreagă serie de schimbări, iar profitul a crescut de peste şase ori, ajungând la 4,4 milioane de lei.

    La inceputul acestui an, mandatul de conducere al Laurei Şerban la Mecanica Ceahlău s-a încheiat. „Am optat să îmi continui cariera pe calea antreprenoriatului, acceptând o nouă provocare. Acum sunt managing partner la compania MPC trade marketing services.” Acum, preşedintele consiliului de administraţie al Mecanica Ceahlău este Aurelian Trifa.

    2014 a fost un an încărcat pentru producătorul nemţean de utilaje. A lansat patru produse noi, a deschis în Afumaţi (Ilfov) primul showroom în parteneriat cu unul din distribuitori, a început modernizarea producţiei şi a portofoliului de produse. Trăgând linie şi adunând, în vreme ce cifra de afaceri a companiei s-a menţinut la un nivel relativ constant, de circa 24 de milioane de lei, profitul a crescut de la 700.000 de lei în 2013 la 4,4 milioane de lei în 2014.

    În 2015, compania a avut afaceri de aproape 30 de milioane de lei, dar profitul a scăzut la 2,2 milioane de lei, iar anul trecut cifra de afaceri a Mecania Ceahlău a ajuns la 37,3 milioane de lei şi a avut un profit de 2,1 milioane de lei.

    „Rezultatele pozitive din 2014 sunt consecinţa procesului de analiză şi eficientizare a companiei – atât a structurii generale, cât şi a fluxurilor de producţie“, spune Laura Şerban, care la 38 de ani are peste 14 ani de experienţă în mediul de afaceri, după cum povesteşte chiar ea. Anterior acestui mandat, Laura Şerban a deţinut poziţia de managing director al GNC – Live well, vreme de peste un an iar înainte de aceasta a condus una dintre firmele grupului RTC, respectiv Proffice Experience.

    Şi-a făcut debutul în management în 2002, ca director de marketing şi achiziţii, iar ulterior a preluat funcţia de director general al Depozitului de Distribuţie de Carte şi Jucării, firmă dezvoltată ca start-up şi care a devenit în cinci ani lider pe segmentul său. Cel mai dificil moment din cariera sa de până acum, care coincide şi cu perioada în care a avut şi cele mai mari satisfacţii profesionale, îşi aminteşte Laura Şerban, a fost proiectul Mobishop, o firmă cu o cifră de afaceri de peste 50 de milioane de euro pe an şi pierderi financiare masive, cu o structură de personal de aproape 300 oameni. „Eram presaţi de timp, dar am implementat soluţii astfel încât să devină profitabilă rapid şi să nu îşi piardă poziţia în piaţă. În mai puţin de un an, după ce compania a devenit profitabilă, a fost preluată de Pay Point, într-o tranzacţie de aproximativ 20 de milioane de euro.“

    Despre mandatul prezent, când coordonează activitatea a 200 de oameni implicaţi în producţia de utilaje agricole, Laura Şerban spune ca i s-a părut „un proiect complex, într-un domeniu cu potenţial“. Decizia de a accepta a fost luată rapid, iar discuţiile au început cu circa trei luni înainte de numirea sa. La acel moment, spune ea, cunoştea deja specificul industriei, pentru că „familiarizarea cu domeniul a început încă de când am luat decizia să mă alătur acestui proiect“. Domeniul producţiei de utilaje agricole se dezvoltă rapid, pentru că, argumentează Laura Şerban: „În România există foarte multe ferme care au nevoie de dotări şi de reîmprospătarea parcului de utilaje. Mai mult decât atât, alocarea de fonduri europene în acest segment de piaţă constituie un factor favorabil şi, în acest sens, o măsură de facilitare pentru fermieri“. De pildă, tendinţa de consolidare a suprafeţelor, în rândul celor 1,3 milioane de ferme cu mai puţin de 50 de hectare în exploatare, duce la o creştere a cererii pentru tractoare moderne şi alte tipuri de utilaje.

    Mecanica Ceahlău a început producţia în 1921, fiind timp de mai multe decenii unul dintre principalii furnizori de tractoare şi utilaje agricole pe piaţa românească. După 1990 a devenit o societate pe acţiuni, iar nouă ani mai târziu s-a transformat într-o companie cu capital integral privat. Compania, listată la Bursa de Valori Bucureşti, se află în portofoliul SIF Moldova, care deţine peste 55% din acţiunile companiei, între acţionari aflându-se şi fondul de investiţii Romanian Investment Fund. La finalul anului trecut, Mecanica Ceahlău avea în portofoliu peste 20 de categorii de utilaje agricole, între care se numără semănători, maşini pentru întreţinerea solului şi pentru recoltat; din februarie 2015, firma a inclus în portofoliu şi echipamente marca Steyr, produse de CNH Industrial, cu care firma nemţeană a încheiat un parteneriat.

    Laura Şerban mai spune că nu a cochetat cu ideea antreprenoriatului, pentru că „am avut oportunitatea să lucrez cu şi pentru oameni care au crezut în mine şi în iniţiativele mele, nefiind neapărat îngrădită de reguli şi proceduri“.

    Fostul director general al companiei, Neculai Timaru, a fost demis de consilul de administraţie la finele anului 2013, fiind acuzat că ar fi încheiat contracte de peste 200.000 de euro cu firme deţinute de familia sa, conform unui audit intern al companiei.

  • Profitul dulce din clătite

    ”Antreprenoriatul este o stare de spirit, înseamnă libertate, senzaţia că faci ceva cu sens, nu că aş fi făcut ceva fără sens înainte, dar, după mai mulţi de ani de comunicare, îmi doream altceva, astfel că la jumătatea vieţii m-am reinventat“, descrie Georgiana Gheorghe motivele pentru care a ales să mizeze pe propria afacere după mai mulţi ani de corporaţie. Ea a lansat recent businessul Clatette, pe care îl descrie drept prima ”fabrică de clătite ready made (gata făcute n.red)“. Afacerea Clatette este format în prezent dintr-un atelier de producţie, dotat cu utilaje de producţie, de ambalare, de depozitare, precum şi o maşină de livrare. Tipul de business este B2B2C: Gheorghe nu se adresează direct persoanelor fizice, ci lanţurilor de hipermarketuri, şcolilor şi grădiniţelor, precum şi zonei corporate (cantine, petreceri corporate). Auchan este primul lanţ de hipermarketuri  cu care au semnat un contract; în prezent clătitele Georgiane Gheorghe ajung în patru unităţi ale retailerului francez. ”După trei săptămâni de colaborare, am observat că lucrurile se mişcă foarte bine, au crescut comenzile de la o săptămână la alta, vedem preferinţe pentru anumite reţete“, descrie Gheorghe modul în care a fost primit produsul pe piaţă.

    |n ceea ce îi priveşte pe clienţi, ei sunt consumatori tineri, moderni, din mediul urban, foarte activi, care preferă să petreacă relaxat cât mai mult din timpul liber cu prietenii sau cu familia. ”Am gândit acest produs având în minte două lucruri: femeia modernă, mai mult sau mai puţin sofisticată, independentă, foarte activă, care preferă să petreacă fără griji cât mai mult timp cu familia sau cu prietenii, fără să petreacă prea mult timp în bucătărie, dar care este totuşi foarte atentă la eticheta produselor pe care le achiziţionează şi le pregăteşte pentru cei dragi.“

    Georgiana Gheorghe povesteşte că ideea unui astfel de proiect i-a venit în urmă cu câţiva ani, inspirată de afacerile de familie din Bretania, unde sunt foarte populare clătităriile, aşa numitele «créperie»; produsul principal comercializat în acestea sunt clătitelele, cu foarte multe reţete, multe umpluturi, iar de cele mai multe ori, acestea sunt asociate cu diferite sortimente de vin. Totodată, pe rafturile magazinelor din această regiune existau multe sortimente de clătite gata făcute. Totuşi, în 2012, ideea unui business cu clătite gata făcute nu era fezabilă pentru antreprenoare, din cauza costurilor mari ale utilajelor de producţie: ”Sunt de la foarte scumpe, la extraordinar de scumpe – cele performante costă mai mult decât o vilă“, explică în mod plastic antreprenoarea.

    A decis astfel să înceapă cu un food truck, în care vindea clătite făcute pe loc; însă acesta nu a generat rezultate foarte bune, în contextul în care piaţa de street food nu era dezvoltată la vremea aceea; totodată a ajuns la concluzia că nu îi place un astfel de model de business, care presupunea participarea la târguri, festivaluri – ”Nu aşa îmi doream să îmi trăiesc viaţa“. Chiar dacă în cele din urmă a vândut food truck-ul, a reuşit să îşi facă o idee referitoare la preferinţele clienţilor: oamenii comandau clătite pentru acasă, dar ei nu puteau satisfice aceste livrări în lipsa unei componente de distribuţie. Valoarea investiţiei în business a ajuns, până în prezent, la aproximativ 130.000 de euro, urmare a două finanţări bancare (Banca Transilvania şi BCR) în valoare de 450.000 lei, precum şi a propriului capital şi a împrumuturilor de la prieteni. Banii au fost direcţionaţi în amenajarea spaţiului, utilajelor de producţie şi ambalare, maşinii de transport, softurilor de gestiune, echipamentelor de lucru etc.. La acestea s-au adăugat ajutorul prietenilor: ”de exemplu, pe partea de siguranţă alimentară, pe partea de etichete“.

    Când vine vorba despre provocările acestui business, dacă la început ar fi pus pe primul loc obţinerea autorizaţiilor, Georgiana Gheorghe a ajuns în prezent la concluzia că aceasta este data de vânzare către marile lanţuri de hipermarketuri. ”Este un produs de nişă şi îţi trebuie foarte mare deschidere ca să primeşti un răspuns pozitiv, am bătut la multe uşi unde ni s-a spus «pa», am bătut la alte uşi care s-au deschis.“ |n afară de Auchan poartă discuţii cu reprezentanţii a două alte lanţuri de hipermarketuri, vor începe discuţiile cu un al treilea; la acestea se adaugă dezvoltarea parteneriatelor din HoReCa. ”Vrem să fim prezenţi în cel puţin încă două reţele de comerţ modern, să avem şi o zonă corporate; un alt obiectiv este introducerea a două produse noi, clătitele americane, plus produsul pentru ready to go, care este destinat reţelelor to go, fie ele benzinării sau cafenele to go.“ Capacitatea de producţie este de mai multe mii de foi de clătite zilnic: ”Capacitatea noastră este de mai multe mii de foi de clătite zilnic, e un produs cu durată mică la raft, 10 zile, dacă avem comenzi săptămânale, putem să avem un grafic de producţie rezonabil, totul poate să fie lin“.

    Georgiana Gheorghe a ales antreprenoriatul după 10 ani de muncă în mediul corporatist, în domeniul comunicării: şi-a început parcursul profesional în cadrul companiei de produse farmaceutice A&D Pharma (2001-2007), ulterior a preluat rolul de communication manager la Danone România. A păstrat această funcţie până în 2012, când a început să dezvolte afacerea iniţială cu clătite. |ncepând cu anul 2008, a început să dezvolte şi propria firmă de comunicare şi relaţii publice, Presage, de care se ocupă şi în prezent (Clatette face de altfel parte din grupul de firme cu capital românesc Presage şi Micro Food Company). Din punctul ei de vedere, secretele reuşitei se leagă de un cumul de factori: ”Antreprenorii trebuie să fie perseverenţi, să creadă foarte mult în ideea lor, dacă nu cred, nu au şanse foarte mari de reuşită; în plus, trebuie să fie pregătiţi să muncească 12-18 ore pe zi; e adevărată vorba cu 1% inspiraţie, 99% transpiraţie, trebuie să fie pregătiţi de sacrificii, să fie pregătiţi să mănânce doar un covrig de dimineaţă şi următoarea masă să o ia peste mai multe de ore, să fie pasionaţi de ceea ce fac – dacă nu sunt aceste ingrediente, şansele nu sunt foarte mari“.

     

  • Topul celor mai profitabile bănci din România în 2017

    Profitul cumulat al celor mai mari trei bănci locale după active BCR, Banca Transilvania şi BRD a însumat 3,2 mld. lei anul trecut şi a reprezentat mai mult de jumătate din profitul pe întreg sistemul bancar.

    În 2016, Banca Transilvania a fost cea mai profitabilă, fiind urmată de BCR şi BRD.

    Pe locul patru în topul câştigurilor s-a plasat în 2017 ING Bank, iar următoarele două poziţii au fost ocupate de Raiffeisen şi UniCredit, ca şi în 2016.

    BRD-SocGen, a treia cea mai mare bancă din România, a raportat pentru 2017 cel mai mare profit din sistemul bancar românesc, de 1,38 mld. lei, câştig record şi pentru bancă.

    Citeşte continuarea pe www.zf.ro

  • Inditex a avut o creştere a afacerilor de 7% pe fondul majorării cu 41% a vânzărilor online ale Zara

    Reprezentanţii grupului Inditex au declarat că, în 2017, 10% din vânzările totale au fost online, înregistrând un profit net de 3,37 miliarde de euro şi venituri de 25,34 miliarde de euro.

    Cifra de 10% pentru vânzările online nu este cu mult sub cea de 12% înregistrată de rivalul grupului, H&M, dar este mult mai scăzută decât cea de 40% consemnată de compania britanică Next.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cu cât sunt suprataxate băuturile de către companiile aeriene low-cost. Marja de profit la fiecare sticlă de apă vândută de Ryanair este de 1300%

    Analiza a arătat creşteri de sute şi chiar mii la sută faţă de preţul produsului din supermarket. O marjă de profit de 1800% s-a înregistrat la supa instant care intr-un supermarket se găseşte la preţul de 0,17 dolari, în timp ce pe o cursă Flybe aceeaşi supă costă 3,60 dolari. Ryanair, celebra linie aeriană low cost, este în top cu mai multe produse: apă (marjă profit de 1300% 0, 16 dolari în supermarket şi 2,34 de dolari în avion), baton de ciocolată (1,56 dolari vs 0,56 dolari), chipsuri (1,95 dolari vs 0,79 dolari).

    Oferirea de snack-uri la suprapreţ este o metodă pentru companiile aeriene low-cost să aducă venituri în plus, iar mulţi călători sunt dispuşi să plătească aceste sume fie pentru că se află la începutul vacanţei şi vor să se simtă bine sau la final când vor să scape de valuta rămasă.

    Poate preţurile din avion nu ar trebui comparate cu cele din supermarket, ci mai degrabă cu cele din cafenele. Sigur, o cafea instant nu este la fel de bună ca una dintr-o cafenea, dar clienţii din restaurant nu au voie să vină cu propriile băuturi, mâncare, pe când în avion este permis acest lucru (cu produse cumpărate din aeroport, care şi acestea sunt la suprapreţ).

  • Max Bet a făcut un profit de 100 milioane de lei din păcănele, cu o marjă de 21%

    Prin urmare, marja de profitabilitate a afacerilor Max Bet în România a ajuns la 21% în 2017, nivel aproape similar cu cel din 2016.

    „Cifra afaceri a crescut pe fondul creşterii numărului de locaţii, la care se adaugă creşterea productivităţii şi eficienţei economice“, a explicat Gherghina Ionescu, administratorul grupului Max Bet în România.

    Grupul Max Bet este prezent pe piaţa locală prin două entităţi juridice (Max Bet SRL – prin care se administrează sălile de jocuri de dimensiuni medii şi mari şi Max Bet Jocuri Electronice SRL – prin care se administrează sălile de dimensiuni mai mici, care au un număr mai redus de aparate de tip slot machine).

    Cititi mai multe pe www.zf.ro