BusinessMagazin

Tag: populatie

  • Oraşul ce va fi construit cu 1 miliard de dolari, dar în care nu va locui nimeni

    Undeva în deşertul american, între New Mexico şi graniţa dintre SUA şi Mexic, se va ridica un nou oraş, scrie CNN.

    Oraşul construit este planificat pentru p populaţie de 35.000 de oameni şi va avea un centru de business modern, case în suburbii, şosele, parcuri şi mall-uri şi o biserică. Însă nu va fi locuit de nimeni.

    Proiectul se numeşte CITE (Center for Innovation, Testing and Evaluation) şi se doreşte să fie un model al unui oraş american obişnuit. Oraşul va fi o zonă de test pentru noile tehnologii şi inovaţii.

    Proiectul în valoare de 1 miliard de doari, finanţat de către Pegasus Global Holdings, va avea o zonă de 24 de km2 pentru experiemente ambiţioase în domenii diverse, precum: construcţii, securitate, comunicare sau transport.

    CITE va include zone specializate pentru dezvoltarea unor noi forme de agricultură, energie, şi de tratare a apei. O reţea subterană de colectare a datelor va oferi un feedback detaliat, în timp real.

    “Noile servicii şi tehnologii pot fi testate fără a perturba viaţa de zi cu zi”, spune Robert Brumley, director Pegasus Global Holdings.

    Astfel într-un oraş fără populaţie se vor putea testa vehiculele autonome monitorizate din aer de către drone. Casele ar putea fi construite în aşa fel încât să reziste catastrofelor naturale, şi echipate cu echipamente robotizate. Se vor putea utiliza surse de energie alternative, cum ar fi toriul, acesta poate fi folosit drept combustibil în multe tipuri de reactoare, precum cel pe bază de fluorid de toriu lichid (dizolvat în sare), prescurtat LFTR (Liquid Fluoride Thorium Reactor).

    “Am putea testa anumite lucruri mult mai agresiv, nu vor exista riscuri de pierdere de vieţi omeneşti. Acest loc ar trebui să devină un magnet pentru oamenii cu idei”, a mai spus Brumbley.
    Acesta a mai spus despre CITE că ar putea fi un pas intermediar între testarea din laborator şi public.
     

  • Oraşul ce va fi construit cu 1 miliard de dolari, dar în care nu va locui nimeni

    Undeva în deşertul american, între New Mexico şi graniţa dintre SUA şi Mexic, se va ridica un nou oraş, scrie CNN.

    Oraşul construit este planificat pentru p populaţie de 35.000 de oameni şi va avea un centru de business modern, case în suburbii, şosele, parcuri şi mall-uri şi o biserică. Însă nu va fi locuit de nimeni.

    Proiectul se numeşte CITE (Center for Innovation, Testing and Evaluation) şi se doreşte să fie un model al unui oraş american obişnuit. Oraşul va fi o zonă de test pentru noile tehnologii şi inovaţii.

    Proiectul în valoare de 1 miliard de doari, finanţat de către Pegasus Global Holdings, va avea o zonă de 24 de km2 pentru experiemente ambiţioase în domenii diverse, precum: construcţii, securitate, comunicare sau transport.

    CITE va include zone specializate pentru dezvoltarea unor noi forme de agricultură, energie, şi de tratare a apei. O reţea subterană de colectare a datelor va oferi un feedback detaliat, în timp real.

    “Noile servicii şi tehnologii pot fi testate fără a perturba viaţa de zi cu zi”, spune Robert Brumley, director Pegasus Global Holdings.

    Astfel într-un oraş fără populaţie se vor putea testa vehiculele autonome monitorizate din aer de către drone. Casele ar putea fi construite în aşa fel încât să reziste catastrofelor naturale, şi echipate cu echipamente robotizate. Se vor putea utiliza surse de energie alternative, cum ar fi toriul, acesta poate fi folosit drept combustibil în multe tipuri de reactoare, precum cel pe bază de fluorid de toriu lichid (dizolvat în sare), prescurtat LFTR (Liquid Fluoride Thorium Reactor).

    “Am putea testa anumite lucruri mult mai agresiv, nu vor exista riscuri de pierdere de vieţi omeneşti. Acest loc ar trebui să devină un magnet pentru oamenii cu idei”, a mai spus Brumbley.
    Acesta a mai spus despre CITE că ar putea fi un pas intermediar între testarea din laborator şi public.
     

  • Una dintre cele mai sângeroase organizaţii care provoacă teroare de 150 de ani

    La 24 decembrie 1865 a fost fondată organizaţia rasistă Ku-Klux-Klan – Societatea “cagulelor albe” – şi în prezent, una dintre societăţile secrete cele mai blamate din lume.

    Ku Klux Klan a apărut după Războiul Civil American, în 1865, în statul Tennessee. Sub această denumire activează mai multe organizaţii rasiste extremiste, ai căror membrii susţin superioritatea rasei albe şi sunt adesea violenţi.

    Denumirea vine probabil din cuvântul grecesc kyklos, însemnând cerc, şi cuvântul clan, potrivit Wikipedia.



    Scopurile iniţiale ale organizaţiei erau aparent nobile: “protejarea celor nevinovaţi şi neajutoraţi” şi “ajutorarea celor oprimaţi”. Două elemente au fost încă de la început îngrijorătoare: organizaţia se autointitula “Statul Invizibil”, Klanul îi considera pe albi superiori populaţiei de culoare. Din cauza acestei adversităţi faţa de negri, organizaţia nu s-a putut împăca cu faptul că după Războiul de Secesiune, foştii sclavi obţinuseră drepturi egale cu populaţia albă. Prin urmare membrii Ku Klux Klan-ului au trecut la invadarea satelor şi oraşelor, torturând şi ucigând fără a suferi vreo pedeapsă. Oficial organizaţia s-a dizolvat în 1869, dar diferite grupări locale au continuat să terorizeze populaţia de culoare.

    Cititi mai multe pe www.descopera.ro

     

  • Una dintre cele mai sângeroase organizaţii care provoacă teroare de 150 de ani

    La 24 decembrie 1865 a fost fondată organizaţia rasistă Ku-Klux-Klan – Societatea “cagulelor albe” – şi în prezent, una dintre societăţile secrete cele mai blamate din lume.

    Ku Klux Klan a apărut după Războiul Civil American, în 1865, în statul Tennessee. Sub această denumire activează mai multe organizaţii rasiste extremiste, ai căror membrii susţin superioritatea rasei albe şi sunt adesea violenţi.

    Denumirea vine probabil din cuvântul grecesc kyklos, însemnând cerc, şi cuvântul clan, potrivit Wikipedia.



    Scopurile iniţiale ale organizaţiei erau aparent nobile: “protejarea celor nevinovaţi şi neajutoraţi” şi “ajutorarea celor oprimaţi”. Două elemente au fost încă de la început îngrijorătoare: organizaţia se autointitula “Statul Invizibil”, Klanul îi considera pe albi superiori populaţiei de culoare. Din cauza acestei adversităţi faţa de negri, organizaţia nu s-a putut împăca cu faptul că după Războiul de Secesiune, foştii sclavi obţinuseră drepturi egale cu populaţia albă. Prin urmare membrii Ku Klux Klan-ului au trecut la invadarea satelor şi oraşelor, torturând şi ucigând fără a suferi vreo pedeapsă. Oficial organizaţia s-a dizolvat în 1869, dar diferite grupări locale au continuat să terorizeze populaţia de culoare.

    Cititi mai multe pe www.descopera.ro

     

  • 2016: Un an dinamic, cu profit şi active record

    Sistemul bancar a performat bine în 2016. Creditarea totală s-a menţinut în teritoriul pozitiv, susţinută de avântul împrumuturilor în lei, rata creditelor neperformante a continuat să scadă, îndreptându-se spre 10%. Activele şi profitul au atins nivele record, solvabilitatea a rămas mai mult decât dublă faţă de nivelul impus de reglementări şi lichiditate a fost din belşug. Totodată, consolidarea şi restructurarea sectorului bancar au continuat în acest an, însă ritmul a încetinit. Iar cadrul legislativ incert în domeniul bancar, care părea să genereze în premieră în România „risc sistemic sever”, după cum avertiza BNR în primăvară, nu mai ameninţă atât de dramatic sectorul bancar. Iar legea dării în plată şi cea a conversiei creditelor în franci la cursul istoric ajungând în cele din urmă la Curtea Constituţională.

    Băncile din România au obţinut în primele nouă luni din acest an un profit net de aproximativ 3,7 mld. lei, nivel de 1,6 ori mai mare decât cel înregistrat în aceeaşi perioadă a anului trecut. Ascensiunea profiturilor băncilor a fost susţinută de îmbunătăţirea calităţii portofoliilor şi scăderea provizioanelor, precum şi de activitatea operaţională, creditele noi fiind în creştere. Totodată, avansul veniturilor din comisioane şi marja mare dintre dobânzile la credite şi depozite au susţinut câştigurile instituţiilor de credit. O contribuţie importantă la profiturile băncilor a venit şi din vânzarea acţiunilor deţinute la Visa, în trimestrul al doilea. În primul trimestru din 2016, sistemul bancar avea un profit de circa 1,17 mld. lei; la jumătatea anului, băncile au reuşit să-şi dubleze câştigul la 2,4 mld. lei, iar până în septembrie profitul a continuat ascensiuanea. Atât rentabilitatea activelor (ROA), cât şi rentabilitatea capitalului (ROE) au rămas la finalul primelor nouă luni în teritoriu pozitiv, ajungând la 1,3% şi, respectiv, 12,32%. Mai mult de două treimi din numărul total al instituţiilor de credit de pe piaţa locală au fost pe profit în primele nouă luni din 2016, situaţia îmbunătăţindu-se atât faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, cât şi comparativ cu sfârşitul lui 2015. 26 de bănci au raportat profituri după nouă luni, în timp ce 11 au înregistrat pierderi, potrivit datelor Băncii Naţionale.

    Situaţia macroeconomică s-a îmbunătăţit, inflaţia a atins minim istoric după minim istoric, iar BNR păstrat politica monetară relaxată, creditarea totală reuşind să se menţină pe plus. Ponderea creditului în lei a continuat să se majoreze în acest an, ajungând la 56,2% din total credit. Împrumuturile în monedă naţională şi-au accelerat dinamica pozitivă, în condiţiile în care ratele dobânzilor la creditele noi acordate companiilor şi populaţiei au scăzut odată cu programul de relaxare monetară derulat de BNR, prin diminuarea ratei dobânzii de politică monetară până la minimul istoric de 1,75%.

    Creditele noi în lei acordate de bănci populaţiei au atins un nou vârf în perioada ianuarie-septembrie 2016, volumul total al finanţărilor noi cumulând 22,7 miliarde de lei, (5 mld. euro), potrivit datelor BNR. Creditul de consum este principalul motor în accelerarea finanţărilor noi acordate populaţiei, împrumuturile pentru nevoi personale reprezentând aproximativ 60% din totalul creditelor de retail acordate în primele nouă luni ale anului, echivalentul a aproape 13,3 mi-liarde de lei, după cum reiese din datele BNR. Finanţările pentru consum au făcut un salt de peste o cincime în acest an faţă de anul trecut, în condiţiile în care dobânzile ajung la circa 8-10% pe an. Iar creditele pentru achiziţia de locuinţe acordate în lei au urcat cu peste 23% în perioada ianuarie-septembrie, până la 8,9 miliarde de lei (2 mld. euro).

  • Digitalii din BCR

    Serviciile digitale ale băncilor, considerate iniţial alternative pentru sucursala tradiţională, au devenit în prezent o prioritate pentru instituţiile financiare din toată lumea. Care este abordarea celei mai puternice bănci din România din punctul de vedere al activelor în ce priveşte digitalizarea şi cine sunt Imanuela Negrişan, Alina Ţopană, Gabriela Văduva, Cristian Mustaţă, Mihai Sandu şi Irina Mihailescu (de la stânga la dreapta) – şase dintre tinerii care gândesc strategia băncii în spaţiul virtual?

    De ce banca nu va mai fi un loc în care te duci, ci o acţiune pe care o faci?”, îi provoca pe cititorii săi în cartea Banking 3.0 Brett King, un bancher australian care a scris numeroase cărţi despre industria bancară; el este şi cofondator al Moven, un start‑up din domeniul bankingului online. În cartea sa, King spune că există un prag critic de 50 de milioane de utilizatori pentru o piaţă ajunsă la potenţial. În industria aviaţiei şi a automobilelor, s-a ajuns la acest nivel în peste 60 de ani. Cardurile au ajuns la acest nivel în 28 de ani şi, mai recent, cardurile contactless au trecut acest prag în patru ani; în timp ce Facebook şi Twitter l-au atins în trei şi doi ani. Transformarea digitală se întâmplă de 20-30 de ani, în diferite industrii.

    În anii ’90, muzica, fotografia şi videoul s-au confruntat cu noi jucători care au folosit capabilităţile digitale pentru a schimba modul în care serviciile erau livrate şi consumate. Au urmat, în 2000, serviciile de televiziune, călătoriile şi recrutarea, cu dezvoltarea YouTube, a agenţiilor de turism online şi a site-urilor de recrutate. În 2010, industrii precum retailul s-au confruntat cu un al doilea val de digitalizare (primul a fost în 1990), în timp ce serviciile financiare încep şi acestea, de câţiva ani, să descopere oportunităţile şi provocările digitalizării. Care este locul pe care ne aflăm din punctul de vedere al inovaţiilor digitale din sistemul bancar în raport cu celelalte ţări din Europa? Cu un grad de penetrare de 5% a internet banking-ului în rândul populaţiei, România se află pe ultimul loc din acest punct de vedere; spre comparaţie, în Norvegia, ţara cu cea mai mare penetrare a internet bankingului din Europa, 90% din populaţie foloseşte astfel de servicii, potrivit statista.com.

    Cristian Mustaţă, şef al departamentului de strategie digitală din cadrul Băncii Comerciale Române, este optimist în ce priveşte perspectivele de dezvoltare a bankingului digital în România. „Din punctul de vedere al ofertei băncilor, România stă foarte bine: suntem permanent în pas cu tehnologia (oferă ca exemple mobile banking-ul, geolocaţia, push notifications, autentificarea biometrică, scanarea codurilor QR, plăţi contactless etc.), analizăm piaţa şi inovăm constant. Provocarea se află, mai degrabă, în zona de cerere a clienţilor, unde rata de adoptare a serviciilor digitale este încă mult sub media europeană. În România, sub 10% din populaţie face banking online, în timp ce media europeană este de peste 50%”, explică Cristian Mustaţă.  Un argument în plus pentru optimismul şefului departamentului de strategie digitală a BCR este şi ritmul de adoptare de către utilizatori a cardurilor contactless, emise prima dată pe piaţa locală în 2010: portofoliul total de carduri contactless al băncilor de pe piaţa locală a ajuns la peste 3 milioane de unităţi, potrivit calculelor ZF făcute pe baza unor date dintr-o prezentare a Asociaţiei Române a Băncilor (ARB).

    Astfel, la finalul anului trecut, cardurile contactless reprezentau 21% din totalul cardurilor în circulaţie din România, echivalentul a 3,14 milioane de unităţi. Spre comparaţie, la finalul lui 2014 în România existau circa 1,5 milioane de carduri contactless. „Este greu de anticipat unde ne vom situa peste 10 ani. Probabil că vom deveni o piaţă mult mai matură în ce priveşte interacţiunile digitale dintre clienţi şi bănci, astfel că cele mai multe operaţiuni se vor efectua doar de la distanţă. Cel mai probabil şi interacţiunile din unităţle bancare se vor digitaliza exponenţial. Tehnologia evoluează într-un mod ameţitor, deja auzim de termeni noi precum blockchain (termenul se referă la baze de date – n. red.), biometrics (analiza statistică aplicată informaţiilor biologice), big data (volume mari de informaţii destinate găsirii unor tipare) sau open API (integrează mai multe surse de date într-un serviciu), iar toate aceste lucruri vor schimba într-un timp destul de scurt modul nostru de a face banking”, descrie Cristian Mustaţă oportunităţile digitale din domeniul financiar-bancar. iciilor digitale pe piaţa locală?

  • Tehnici de lean start-up în crearea şi lansarea produselor noi

    În 2016 Ana Pan a lansat cu resurse interne departamentul de inovaţie, ce are ca scop reinventarea produselor dar şi dezvoltarea unora create în mod special, ca răspuns la feedbackul clienţilor. Ţelul principal este de a reduce cantitatea de zahăr din produse, întrucât 30% din populaţia României suferă de obezitate, 20% dintre români sunt supraponderali, iar numărul copiilor supraponderali a crescut la 18% în ultimii 10 ani.

    ELEMENTUL DE NOUTATE:

    Departamentul de Inovaţie se concentrează pe dezvoltarea produselor pentru copii, a căror principală caracteristică este cantitatea de zahăr redusă şi/sau înlocuirea zahărului cu îndulcitori naturali.

    EFECTELE INOVAŢIEI:

    „Rezultatele acestui proces se văd în dezvoltarea şi lansarea mult mai rapidă de

    produse noi. Dacă în 2015 lansam, în medie, două produse pe lună, productivitatea

    departamentului s-a triplat, ajungând la peste şapte produse pe lună în 2016”, spune Alexandra Copos de Prada, preşedintele consiliului de administraţie al Ana Pan.

    DESCRIERE:

    Decizia, povesteşte Alexandra Copos, se bazează pe solicitarea Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii de a reduce consumul de zahăr la 10% din cantitatea totală de calorii consumate de o persoană pe zi; acest lucru ar trebui să însemne 50 g pentru o dietă de 2.000 kcal/zi, necesarul unui adult activ. „Mai mult, ne-am decis să mergem spre această nişă şi datorită datelor Centrului Naţional de Statistică şi Informatică în Sănătate Publică, conform cărora 30% din populaţia României suferă de obezitate, 20% sunt supraponderali, iar numărul copiilor supraponderali a crescut la 18% în ultimii zece ani”, adaugă Alexandra Copos.

    Realizarea acestor produse, explică ea, presupune activitate de cercetare şi inovare atât la nivel de idee, reţetă, ingrediente, dar şi în ce priveşte procesul de validare şi lansare a produsului finit. „Considerăm că procesul de validare este inovaţia pe care am preluat-o din metodologia lean start-up şi am aplicat-o la Ana Pan. Astfel, testăm produse minim viabile (MVP – minimum viable product), având la bază ingrediente de calitate, dar nu aşteptăm foarte mult pentru a aduce produsul la un stadiu final, ci mai degrabă testăm diferite forme ale acestuia pe baza feedbackurilor iterative primite de la clienţii noştri”, spune reprezentanta Ana Pan. Tot ea detaliază: concret, spre deosebire de dezvoltarea tradiţională a produsului, care implică de obicei o perioadă de incubaţie serioasă şi urmăreşte perfecţionarea produsului, obiectivul MVP este de a începe rapid procesul de învăţare, odată cu primele mostre de produs. „Metoda este mai rapidă pentru a parcurge bucla de răspuns Construieşte-Evaluează-Învaţă cu cel mai mic efort posibil. Aparent este lansat în piaţă un produs nu foarte rafinat, însă cu ingredientele de bază care ne

    interesează. Un test în care luăm feedback clienţilor în mod direct va duce după câteva iteraţii către un produs de calitate înaltă, folosind oportunitatea pentru a învăţa ce atribute contează pentru clienţii noştri.”

  • Doi din trei români au acasă acces la internet. Cifrele care ne plasează în fruntea Europei

    Aproape 65% din gospodăriile din România au avut, în 2016, acces la reţeaua de internet de acasă, 65,4% dintre acestea fiind localizate în mediul urban, iar 34,6% în mediul rural, potrivit unui comunicat de luni al Institutul Naţional de Statistică (INS).

    Faţă de anul 2015, ponderea gospodăriilor cu acces la internet a crescut cu 4%.

    Aproape 70% din persoanele cu vârste cuprinse între 16-74 ani au folosit internetul în 2016. Faţă de anul 2015, ponderea utilizatorilor de internet cu vârste cuprinse între 16 – 74 ani a crescut cu 1,2%, numărul acestora ajungând la 10,6 milioane de persoane, potrivit rezultatelor anchetei INS privind accesul populaţiei la tehnologia informaţiilor şi comunicaţiilor în gospodării.

    Majoritatea persoanelor din grupa de vârstă 16-34 ani (91,9%) folosesc internetul, iar procentul scade cu înaintarea în vârstă. Ponderea persoanelor cu vârsta cuprinsă între 55 şi 74 de ani a ajuns la doar 38,4%.

    Din totalul persoanelor cu vârsta cuprinsă între 16 şi 74 ani, proporţia celor care au folosit vreodată internetul a fost de aproape 70%, din care 85,3% în ultimele trei luni. Dintre utilizatorii curenţi, peste 71% folosesc internetul cu frecvenţă zilnică sau aproape zilnică.

    Proporţia bărbaţilor (72,2%) care folosesc sau au folosit vreodată internetul este mai mare decât cea a femeilor (67,2%), indică datele INS.

    La nivel teritorial, în 2016, conectarea la internet a fost mai răspândită în cadrul gospodăriilor din regiunea Bucureşti-Ilfov (peste patru din cinci gospodării aveau acces la internet de acasă), urmată la mare distanţă de regiunile Nord-Vest, Vest, Sud-Vest Oltenia, Centru şi Sud-Est. Cele mai mici ponderi ale gospodăriilor cu conectare la internet, sunt înregistrate de regiunile Sud-Muntenia (58%) şi Nord-Est (57,1%).

    Pe regiuni de dezvoltare, ponderea persoanelor care au utilizat internetul a fost de 88,4% în regiunea Bucureşti – Ilfov şi constituie cel mai ridicat procent din ţară. La distanţă considerabilă, urmează regiunile Nord-Vest şi Centru, cu aproape 72%, celelalte regiuni prezentând proporţii de sub 70%.

    Din punct de vedere al mărimii gospodăriei, se constată o corelaţie între numărul de persoane din gospodărie şi interesul crescut pentru conectarea la internet. În 2016, peste 32% din gospodăriile cu o persoană au acces la internet de acasă. Aproape 56% din gospodăriile cu două persoane au acces la internet de acasă, cu 4,5% mai multe decât în 2015, în timp ce ponderea gospodăriilor cu cel puţin trei persoane, care au acces la internet, este de peste 87%, faţă de aproape 83%, în 2015, relevă graficele Institutului.

    Tipurile de conexiune folosite la accesarea internetului de acasă sunt în proporţie de 86,8% conexiunile broadband fixe (conexiunile de bandă largă fixe), urmate la mare distanţă de conexiunile broadband mobile (43,2%) şi de conexiunile narrowband (10,3%), potrivit datelor sursei citate.

    Cele mai multe gospodării care au optat pentru conexiunile broadband fixe la internet, în anul 2016, provin din regiunile Bucureşti-Ilfov (16,2%), Nord-Est şi Nord-Vest (13,8% fiecare) şi Sud-Muntenia (13,4%). Prin intermediul conexiunilor broadband mobile s-au conectat mai frecvent gospodăriile din Sud-Muntenia (15,5%), Bucureşti-Ilfov (14,9%) şi Sud-Est (14,2%).

  • De astăzi, furnizorii de gaze pentru populaţie sunt obligaţi să se aprovizioneze numai prin bursă

    Guvernul a adoptat, la 28 septembrie, o ordonanţă de urgenţă care reglementează obligaţia furnizorilor de a achiziţiona gazele livrate clienţilor casnici „pe baza unor proceduri care să asigure caracterul transparent al procesului de achiziţie al gazelor naturale”. Ordonanţa intră astăzi în vigoare.

    Actul normativ menţine actualul sistem de alocare a cantităţilor de gaze naturale către clienţii casnici şi către producătorii de energie electrică, dar numai pentru cantităţile de gaze naturale necesare producerii energiei termice destinate consumului populaţiei până la 31 martie 2017.

    „Pentru perioada 1 decembrie 2016 – 31 decembrie 2017 este reglementată obligaţia producătorilor şi obligaţia fiecărui furnizor de gaze naturale, care nu are şi calitatea de producător, de a încheia contracte pe pieţele centralizate din România, transparent şi nediscriminatoriu, în conformitate cu reglementările emise de ANRE”, a comunicat Guvernul, după şedinţa din 28 septembrie.

    De asemenea, pentru perioada 1 ianuarie 2018 – 31 decembrie 2021, sunt reglementate obligaţiile producătorilor şi ale furnizorilor care nu au şi calitatea de producător de a încheia contracte pe pieţele centralizate din România, transparent şi nediscriminatoriu.

    „Prin menţinerea soluţiei de livrare a gazelor naturale către clienţii casnici, în baza preţurilor finale reglementate de ANRE, până la data de 30 iunie 2021, în conformitate cu prevederile legii, se asigură condiţiile unui control al ANRE asupra preţului final de comercializare a gazelor naturale de către furnizori, către clienţii casnici”, a precizat Executivul.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • De astăzi, furnizorii de gaze pentru populaţie sunt obligaţi să se aprovizioneze numai prin bursă

    Guvernul a adoptat, la 28 septembrie, o ordonanţă de urgenţă care reglementează obligaţia furnizorilor de a achiziţiona gazele livrate clienţilor casnici „pe baza unor proceduri care să asigure caracterul transparent al procesului de achiziţie al gazelor naturale”. Ordonanţa intră astăzi în vigoare.

    Actul normativ menţine actualul sistem de alocare a cantităţilor de gaze naturale către clienţii casnici şi către producătorii de energie electrică, dar numai pentru cantităţile de gaze naturale necesare producerii energiei termice destinate consumului populaţiei până la 31 martie 2017.

    „Pentru perioada 1 decembrie 2016 – 31 decembrie 2017 este reglementată obligaţia producătorilor şi obligaţia fiecărui furnizor de gaze naturale, care nu are şi calitatea de producător, de a încheia contracte pe pieţele centralizate din România, transparent şi nediscriminatoriu, în conformitate cu reglementările emise de ANRE”, a comunicat Guvernul, după şedinţa din 28 septembrie.

    De asemenea, pentru perioada 1 ianuarie 2018 – 31 decembrie 2021, sunt reglementate obligaţiile producătorilor şi ale furnizorilor care nu au şi calitatea de producător de a încheia contracte pe pieţele centralizate din România, transparent şi nediscriminatoriu.

    „Prin menţinerea soluţiei de livrare a gazelor naturale către clienţii casnici, în baza preţurilor finale reglementate de ANRE, până la data de 30 iunie 2021, în conformitate cu prevederile legii, se asigură condiţiile unui control al ANRE asupra preţului final de comercializare a gazelor naturale de către furnizori, către clienţii casnici”, a precizat Executivul.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro