Tag: PIB

  • Prognoza reduce creşterea PIB din acest an de la 6,1% la 5,5%

    Pentru 2019 cursul mediu estimat este de 4,62 lei/euro, pentru 2020 de 4,60 lei/euro, iar în 2021 euro ar putea ajunge la 4,58 lei. În toate aceste trei cazuri, cifrele sunt neschimbate faţă de prognoza din primăvară.

    Banca Naţională a anunţat joi un curs de 4,65 lei/euro.

    În schimb, inflaţia medie anuală pentru 2018 a fost revizuită în creştere, de la 2,8% în ultima prognoză la 4,7%, urmând ca în următorii doi ani să scadă la 2,8% (faţă de 2,5%) în 2019 şi la 2,5% (faţă de 2,4%) în 2021.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Prognoza reduce creşterea PIB din acest an de la 6,1% la 5,5%

    Pentru 2019 cursul mediu estimat este de 4,62 lei/euro, pentru 2020 de 4,60 lei/euro, iar în 2021 euro ar putea ajunge la 4,58 lei. În toate aceste trei cazuri, cifrele sunt neschimbate faţă de prognoza din primăvară.

    Banca Naţională a anunţat joi un curs de 4,65 lei/euro.

    În schimb, inflaţia medie anuală pentru 2018 a fost revizuită în creştere, de la 2,8% în ultima prognoză la 4,7%, urmând ca în următorii doi ani să scadă la 2,8% (faţă de 2,5%) în 2019 şi la 2,5% (faţă de 2,4%) în 2021.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • UE şi Japonia au semnat un acord comercial masiv care sfidează protecţionismul promovat de SUA

    Acordul comercial prevede eliminarea a 99% din taxele vamale care costă anual companiile europene şi nipone aproximativ 1 miliard de euro.

    Potrivit Comisiei Europene, Acordul de Parteneriat Economic UE-Japonia este cel mai amplu tratat comercial negociat vreodată de Uniunea Europeană.

    Donald Tusk, preşedintele Consiliului European, a declarat după semnarea formală a acordului că cele două puteri economice “trimit un mesaj clar că se opun împreună protecţionismului”.

    La rândul său, premierul nipon Shinzo Abe a declarat că acordul “arată lumii voinţa politică neclintită a Japoniei şi a UE de a călăuzi lumea ca nişte campioni ai comerţului liber într-un moment în care protecţionismul s-a răspândit”.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Bucuria guvernului după demiterea lui Kovesi n-a fost de lungă durată. BNR anunţă SFÂRŞITUL petrecerii pentru Dragnea şi Dăncilă

     
    „Creanţele financiare ale sectorului Administraţii Publice (n.n.- care înglobează administraţia centrală şi administraţiile locale), exprimate ca pondere în Produsul Intern Brut, au scăzut cu 3,4 puncte procentuale, ajungând la valoarea de 21,2%. Deţinerile de acţiuni şi alte participaţii ale statului s-au diminuat cu 1,2 puncte procentuale, ajungând la nivelul de 8,2% din PIB”, arată un raport al BNR.
     
    De asemenea, „depozitele şi numerarul administraţiei publice au scăzut cu 1,9 puncte procentuale, până la 6% din PIB, pe seama plăţilor de rate şi dobânzi în contul datoriei publice şi a cheltuielilor curente, iar poziţia alte conturi de primit a scăzut cu 0,3 puncte procentuale, ajungând la un nivel de 6,2% din PIB, în principal pe fondul unei colectări mai reduse de taxe şi impozite”.
     
    De cealaltă parte, angajamentele financiare ale sectorului Administraţii publice au scăzut ca pondere în produsul intern brut, atingând un nivel de 42%, faţă de 43,8% din PIB. „Titlurile de natura datoriei, în lei şi valută, au crescut, ca pondere în PIB, cu 0,1 puncte procentuale, ajungând la un nivel de 27,6% din PIB”, arată datele BNR.
     
  • India a depăşit Franţa şi a devenit a şasea cea mai mare economie a lumii

    Naţiunea din sudul Asiei este o economie de 2.597 mld. dolari, cu puţin mai mare decât Franţa cu un PIB de 2.582 mld. dolari.

    India va deveni a patra cea mai mare economie mondială până în anul 2022, potrivit estimărilor FMI.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • FMI: Trecerea de pragul de 40% din PIB al datoriei publice creşte riscul de recesiune

    Datele FMI, bazate şi pe cele ale Băncii Naţionale ale României (BNR), indică un nivel al datoriei între 40% si 45% din PIB ca prag pentru o creştere semnificativă a riscului de recesiune, cu impact negativ asupra capacităţii guvernului de refinanţare a datoriilor. Nivel de 45% din PIB este, însă, considerat critic, riscul de recesiune crescând până la 50%.

    Această concluzie a fost prezentată şi în Raportul privind Stabilitatea Financiară din 2015 al BNR.

    Fondul Monetar mai atrage atenţia şi asupra faptului că, din punct de vedere istoric, riscul suveran (posibilitate neindeplinirii obligatiilor de plată externe din motive aflate sub controlul guvernului) a fost volatil chiar şi când datoria publică a avut o pondere mică în PIB.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Finanţe: Deficitul bugetar a urcat la 8,14 miliarde de lei – 0,88% din PIB – în primele 5 luni

    Potrivit MFP, veniturile bugetului general consolidat, în sumă de 110,9 miliarde de lei, reprezentând 11,9% din PIB, sunt cu 12,7% mai mari, în termeni nominali, faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

    „Se înregistrează creşteri faţă de anul precedent în cazul încasărilor din contribuţiile de asigurări (+35,5%) şi din veniturile nefiscale (+11,4%). Începând cu luna februarie, încasările din contribuţiile sociale au fost influenţate pozitiv de condiţiile legislative noi privind transferul contribuţiilor din sarcina angajatorului în sarcina angajatului, reglementate prin OUG nr. 79/2017”, precizează, într-un comunicat, Ministerul Finanţelor.

    De asemenea, „în luna mai 2018 se constantă o îmbunătăţire a colectării veniturilor din TVA, astfel acestea au crescut cu 16,8% faţă de luna mai 2017, ajungând la o valoare de 21,98 miliarde de lei pe primele cinci luni ale anului, ceea ce reprezintă o creştere cu 4% faţă de perioada similară a anului precedent”.

    „Veniturile din accize au fost în sumă de 11,06 miliarde de lei (1,2% din PIB) cu 13,7% mai mari comparativ cu perioada similară a anului precedent”, iar „încasările din impozite şi taxe pe proprietate au crescut cu 6% faţă de aceeaşi perioadă a anului 2017”, mai arată MFP.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Bomba demografică ar putea distruge în 30 de ani finanţele Germaniei, cea mai mare economie a Europei

     

    Dacă actualele tendinţe demografice continuă, în 2035 se va ajunge ca numărul de muncitori şi cel al persoanelor de peste 65 de ani să fie egal. În 30 de ani, îmbătrânirea populaţiei va consuma toate rezervele financiare ale Germaniei. Aşa spun cele mai noi proiecţii.
    Actualul sistem de pensii din Germania nu este sustenabil, deoarece milioane de persoane urmează să se pensioneze, în timp ce populaţia se micşorează. În absenţa reformelor, datoria publică ar putea ajunge atât de mare încât o va eclipsa pe cea a Greciei în câteva decenii, arată un studiu care face ecou în presa germană.

    Poate că nu pare aşa, dar cei mai buni ani ai Germaniei s-ar putea să fi trecut. Este cunoscut de zeci de ani faptul că populaţia ţării îmbătrâneşte. Ca urmare, ponderea pensionarilor în populaţia totală devine o povară tot mai mare pentru finanţele publice. Un nou studiu realizat de Fundaţia Bertelsmann arată cât de gravă ar putea deveni problema în doar câteva decenii dacă nu se face nimic în legătură cu aceasta. Tabloul este sumbru.

    Studiul prevede că, în condiţiile în care milioane de baby-boomeri se vor retrage din câmpul muncii în următorii ani, excedentul bugetar al guvernului de la Berlin va dispărea încă din 2020. Iar de acolo toate vor merge din rău în mai rău. Studiul, văzut de publicaţia germană

    Handelsblatt, a fost prezentat într-o conferinţă a comisiei guvernamentale privind pensiile.
    Analiza a găsit că în timp ce în 2020 vor exista trei oameni care muncesc pentru fiecare persoană de peste 65 de ani, raportul va scădea la 1:1 până în 2035. Acest lucru nu este deloc bun pentru o ţară în care pensiile, asistenţa medicală şi asistarea bătrânilor sunt în mare parte finanţate prin contribuţii sociale obligatorii plătite de cei care muncesc.

    Conform estimărilor, contribuţiile lor ar urma să urce la aproape 50% din veniturile până în 2040, de la 40% în prezent, dacă Berlinul nu reuşeşte să-şi reformeze sistemul de pensii.

    Acest lucru nu va fi suficient pentru a menţine finanţele germane pe linia de plutire. Începând cu anul 2040, ţara va fi zguduită de o explozie a deficitului bugetar şi a datoriei publice, potrivit analizei citate. Până în 2032, deficitul celei mai mari economii a Europei va depăşi limita de 3% stabilită prin tratatele Uniunii Europene. Iar până la sfârşitul anilor 2040 va sări la 9% din PIB-ul ţării.

    Urmarea va fi că datoria guvernului de la Berlin va începe să crească din nou în mai puţin de două decenii, la 80% din PIB până în 2040 şi la 208% în 2060. Datoria, raportată la mărimea economiei, o va depăşi pe cea actuală a Greciei, ţară care a ajuns în pragul falimentului din cauza supraîndatorării. „Finanţele publice ale Germaniei, sub legile actuale, nu sunt sustenabile”, subliniază studiul.

    De asemenea, analiza extrapolează faptul că până în 2080 Germania va acumula o datorie echivalentă cu 467% din PIB-ul său. Desigur, acestă proiecţie este puţin probabil să fie exactă. La fel este cazul celor mai multe previziuni pe o perioadă lungă de timp. Însă extrapolarea arată cât de periculoasă este tendinţa actuală.

    Cu toate acestea, economistul Martin Werding de la Bertelsmann, cel care a scris studiul, este destul de încrezător că previziunile sale, care ajung până în 2040, sunt credibile.

    El crede că nu se pot face prea multe pentru a schimba traiectoria. Economistul şi-a bazat calculele pe premise destul de conservatoare: creştere a PIB mai mare de 1% pe an în deceniile următoare, migraţie netă la 150.000 de persoane anual şi o rată a natalităţii de 1,4 copii per femeie. Dar, observă Werding, „evoluţia costurilor şi a contribuţiilor rămâne aproape identică până în 2040, indiferent de scenariul demografic”. Piaţa forţei de muncă în plină expansiune, creşterea natalităţii şi imigraţia ridicată din Germania din ultimii ani au redus doar puţin riscurile demografice pe termen lung, a descoperit el.

    Aceste constatări se izbesc de politicile pe care guvernul german le-a adoptat în ultimii ani. Ministerul Muncii şi-a făcut rezerve pentru a susţine costurile sistemului de pensii până în 2030, astfel încât până atunci statul-providenţă este viabil din punct de vedere financiar. Dar, după aceea, va fi ca un salt în necunoscut.

    Pe termen mai lung, Germania poate atenua impactul acestei evoluţii prin încurajarea mai multor femei şi a pensionarilor să intre pe piaţa muncii. Însă guvernul nu face prea multe în această direcţie. În ultima campanie electorală, economiştii au cerut creştin-democraţilor conservatori ai cancelarului Angela Merkel să înceapă o discuţie privind ridicarea vârstei legale de pensionare la 70 de ani de la 67 de ani în prezent. Dar apelurile lor s-au izbit de urechi surde.

    De asemenea, Germania va avea nevoie de o rată a natalităţii mai ridicată şi de mai mulţi imigranţi pentru a ocupa posturile lăsate libere de baby boomerii care se pensionează. Aceasta înseamnă că guvernul va trebui să cheltuiască mult mai mult pentru educaţie, pregătire profesională, integrare şi pentru politica familială, în loc să acumuleze excedente bugetare.
    Sau Berlinul ar putea continua să facă ceea ce a făcut până acum: adică nimic şi să spere că lucrurile se vor rezolva ca prin magie. Poate de aceea, comisia guvernamentală pentru pensii a ales să se reunească la sediul central din Berlin al Bisericii Luterane din Germania  comisarii se vor ruga pentru un miracol care să-i salveze pe nemţi, scrie Handelsblatt.

    Un alt studiu, realizat de institutul de cercetare Prognos pentru Asociaţia Industriei din Bavaria, a găsit că în 2030 Germania se va lovi de un deficit de personal calificat de 3 milioane de persoane. Este o prognoză sumbră, notează Thelocal.de. Zece ani mai târziu, deficitul se va umfla la 3,3 milioane de persoane. Una din principalele cauze este îmbătrânirea populaţiei.

    „Ca rezultat al schimbărilor demografice, situaţia de pe piaţa muncii se va înrăutăţi considerabil în următorii 10-20 de ani”, explică Oliver Ehrentraut, autorul studiului. Şi aceste evaluări iau în considerare fluxul de muncitori veniţi din străinătate.
    Însă experţii implicaţi în analiză cred că tendinţa poate fi inversată dacă se acţionează urgent, la nivel politic şi în economie. Pentru a închide deficitul, spun cercetătorii, este nevoie ca pregătirea vocaţională să fie promovată concentrat acolo unde este cel mai probabil să dea roade: în rândul tinerilor.

    Pentru cei cu loc de muncă, ar fi nevoie de o pregătire mai eficientă care să-i ajute să ocupe poziţii noi create în fabrică de îmbunătăţirea tehnologiei.

    După concediul parental, femeile şi bărbaţii ar trebui sprijiniţi în timpul perioadei de tranziţie. De asemenea, bătrânii ar trebui motivaţi să muncească mai mulţi ani, în timp ce salariaţii cu jumătate de normă ar trebui să-şi extindă programul de muncă săptămânal.
    Angajatorii sunt îngrijoraţi de tendinţele demografice.

    La începutul anului, o reclamă de o pagină a apărut în două dintre cele mai citite ziare germane: imaginea unui copil nenăscut în pântecul mamei. Reclama a fost plătită de o organizaţie germană, Iniţiativa Noua Economie Socială de Piaţă, un grup de lobby cu relaţii apropiate cu asociaţiile angajatorilor. Titlul de deasupra copilului spunea: „Planurile tale de pensie sunt cel mai mare duşman al meu”. Scopul mesajului era de a cere oricărei coaliţii de guvernare să nu majoreze nivelul contribuţiilor la asigurări sociale într-o ţară în care acestea sunt deja ridicate. Sunt mulţi analişti şi organizaţii, unele de lobby pentru angajatori, care propun ca soluţie pentru dezamorsarea bombei demografice a imigranţilor.

    Însă „valuri mari de refugiaţi nu ne vor ajuta prea mult”, spune Martin Werding, profesor de finanţe publice şi politici sociale la Universitatea Ruhr din Bochum. El apreciază că migraţia constantă este cea mai bună, însă în această privinţă ar trebui insistat pe persoanele ale căror abilităţi profesionale sau intelectuale le-ar permite să se integreze rapid în forţa de muncă. În ultimii ani a crescut numărul de imigranţi cu astfel de calităţi, dar şi numărul total de refugiaţi, de un milion începând cu 2015.  

    „Din 2010, vedem că mult mai mulţi străini contribuie la sistemul de pensii al Germaniei”, spune Gundula Rossbach, preşedintele Uniunii Asigurătorilor de Pensii din Germania. Majoritatea acestor salariaţi vin din alte state membre ale UE, atraşi de boomul de pe piaţa germană a muncii. Tot aceşti oameni au făcut ca populaţia Germaniei să crească în ultimii şase ani de la 80,3 milioane la 82,8 milioane de persoane. Însă migraţia nu este medicamentul minune pentru problemele demografice ale Germaniei.

    Unul din motive este că muncitorii străini, pe lângă faptul că plătesc pentru sistemul german de pensii, au dreptul de a-şi accesa planurile de pensii din ţările de unde au venit.

    Pentru ca efectul să fie pozitiv, aceşti muncitori străini trebuie să rămână în Germania şi să facă copii acolo. Astfel, s-ar atenua impactul natalităţii scăzute din rândul populaţiei de origine germană, iar copiii ar ajunge să contribuie la sistemul german de pensii.

    Însă adevărul brutal este că niciun model de imigraţie nu poate petici în întregime găurile din sistemul german de pensii, conluzionează  Handelsblatt. 

  • Comisia Europeană: România rămâne una dintre ţările cu cel mai scăzut PIB pe cap de locuitor din UE

    În intervalul 2007-2016, PIB-ul pe cap de locuitor al României a crescut cu aproape 20%, comparativ cu media Uniunii Europene. Astfel că, dacă în 2007 el se situa la 40% din medie, în 2016 a ajuns la 60%. O excepţie o face regiunea Capitalei, care în 2015 a atins un nivel de aproape 140% din media UE.

    Raportul mai atrage atenţia şi asupra existenţei unor decalaje foarte mari între regiuni.

    Mai exact, în momentul de faţă, vestul ţării are un PIB pe cap de locuitor situat la aproximativ 60% din media UE, sud-vestul ţării are o medie de aproximativ 50%, sud-estul de 50%, sud-Muntenia de aproape 50%, zona centrală de 50%, nord-vestul de 50% şi nord-estul de aproximativ 40%. De altfel, această din urmă regiune are cel mai mic PIB pe cap de locuitor din ţară.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Raport CE: În ritmul actual, datoria publică a României va ajunge la 60% din PIB până în 2028

    În raportul prezentat la Bucureşti de oficialul european, în cadrul unei conferinţe de presă, se precizează şi o serie de nereguli cu privire la respectarea angajamentelor pe care România şi le-a asumat în scris.

    O primă neregulă ar fi faptul că atât bugetul pentru 2017, cât şi cel pentru 2018 vizează un deficit global de aproximativ 3% din PIB, în condiţiile în care regula privind deficitul – menţionată în cadrul fiscal-bugetar naţional – impune un deficit structural de 1% din PIB.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro