BusinessMagazin

Tag: pacienti

  • Cum i-a educat criza pe clientii clinicilor private

    La o recenta editie a clubului BUSINESS Magazin, Fady Chreih,
    directorul executiv al retelei de clinici private Regina Maria, a
    remarcat o serie de modificari importante de comportament ale
    cetatenilor vizavi de criza: oamenii au inceput sa foloseasca mai
    des cardurile de fidelitate sau de reduceri pe care le aveau de la
    diversi furnizori, lucru care s-a reflectat inclusiv in randul
    abonatilor de servicii medicale. Chiar daca unii dintre ei n-au
    fost afectati direct, pacientii au luat masuri sub influenta
    exemplelor din jur si nu au mai facut investitii si cheltuieli
    nejustificate din prudenta. Iar pentru zona de servicii medicale,
    consumul a crescut “foarte mult”.

    Razvan Diaconescu, directorul general al Impuls Leasing, remarca
    faptul ca, din momentul in care a inceput dezvoltarea firmei, au
    crescut salariile si au introdus plata abonamentelor la servicii
    medicale, s-au imbolnavit brusc mai multi angajati.

    Imediat s-a intrebat de ce. Raspunsul este ca angajatii “au
    inceput sa constientizeze ce inseamna sanatatea pentru ei. Nu sunt
    mai bolnavi decat in urma cu cinci ani, dar au inceput sa fie
    preocupati de sanatate. Acest lucru a inceput sa devina o valoare,
    sa inteleaga ca sanatatea are un pret”.

    La fel se intampla si in cazul lui Tudor Furir, directorul
    general al Pernod Ricard, distribuitor de bauturi alcoolice. In
    urma cu cinci ani, cand avea controalele anuale de medicina a
    muncii, angajatii fugeau “ca potarnichile”. “Trebuia sa fiu destul
    de ferm, dand mail-uri cu <Atentie! Este obligatoriu!>. Acum
    nu mai e o problema, n-ar lipsi sub nicio forma”, spune Furir.

    In Romania, asigurarea serviciilor medicale a intrat in primele
    cinci beneficii ca factor diferentiator in momentul in care se
    negociaza cu un angajator, potrivit datelor procesate de clinicile
    private. Nu e de mirare ca angajatii incep sa foloseasca tot mai
    mult cardurile pe care le au in portofel sau uitate intr-un sertar
    acasa. Acum cinci ani lucrurile stateau altfel. “Nu era deloc
    interes. Va spun pentru ca in urma cu cinci ani de zile faceam
    angajari. Nimeni nu ma intreba in acel moment, erau interesati doar
    de salariul bun si de masina”, spune Razvan Diaconescu.

    In fapt, criza i-a facut pe oameni sa foloseasca asigurarea
    medicala sau programele de training atat din perspectiva punctelor
    de fidelitate pe care le au pe card, cat si a gratuitatilor
    aferente. “Odata ce un pacient vine si testeaza un serviciu
    medical, gradul de fidelitate este ridicat”, spune Fady Chreih.
    Intrebarea fireasca e atunci in ce masura se aglomereaza clinicile
    dupa asaltul pacientilor care altadata se vedeau rar
    sau deloc cu medicii. Oficialii de la Regina Maria observa ca
    fenomenul le incarca mai mult activitatea, dar asta inseamna ca si
    imaginea pozitiva a companiei creste in piata, cat timp si alti
    pacienti aud de serviciile primite. Un aspect foarte important, mai
    ales ca un client multumit va duce vorba mai departe.

    “Dincolo de marketing si publicitate, vrem ca serviciile noastre
    sa fie principalul mod de promovare”, spune si Dorin Preda,
    business development manager al MedLife. Dupa cum spune Chreih,
    timpul de asteptare a pacientilor pentru consultatii a ramas
    acelasi, pentru ca numarul de medici, policlinici si spitale noi
    este in crestere.

    Comportamentul din ultima vreme poate fi pus si pe seama crizei
    din economie, pentru ca, dincolo de faptul ca oamenii
    constientizeaza beneficiile de care dispun, multi se resimt din
    cauza presiunilor din ce in ce mai mari. Catalina Balan, directorul
    general al Medicover, face distinctia intre un grad de aglomerare
    mai mare in clinici sau varfuri de sarcina, adica momente ale zilei
    dupa orele de program in care oamenii acceseaza mai intens
    serviciile medicale.

    In opinia sa, gradul de asteptare e afectat cand pacientul are o
    solicitare legata strict de un anumit medic. Iar in asemenea
    situatii nu e un motiv de plangere. “Avem mai multi doctori care
    ofera acelasi tip de consultatii, iar daca se doreste o
    alternativa, o putem oferi. Noi tintim un timp de asteptare de 48
    de ore la specializarea solicitata, nu neaparat la medicul
    solicitat”, spune Balan.

    Cei mai mari operatori de clinici private vorbesc de ponderi ale
    abonatilor de 50-60% din totalul de pacienti, insa strategiile lor
    din perioada urmatoare mizeaza, mai mult sau mai putin, pe
    castigarea clientilor individuali. Cat priveste lupta pentru
    abonati, ea se poarta “mai mult pe teritoriul pretului si mai putin
    pe cel al serviciilor, dat fiind si contextul economic”, spune
    Cristian Sas, directorul operational al retelei de clinici
    Anima.

  • Pacienti cu acelasi diagnostic clinic pot raspunde diferit la tratament

    Astfel, un anumit medicament poate fi extrem de eficient pentru
    un pacient, insa, acelasi medicament poate sa nu aiba rezultate
    similare in cazul altui pacient, cu acelasi diagnostic.
    Caracteristicile personale ale pacientului, dar si caracteristicile
    bolii, influenteaza maniera in care actioneaza medicamentele.

    Medicina personalizata are potentialul enorm de a adauga valoare
    medicala prin oferirea de tratamente tintite, ce cresc calitatea
    vietii pacientilor. Desi potentialul complet al medicinei
    personalizate nu este inca realizat, exista deja in practica
    medicala o serie de abordari care demonstreaza schimbarea de
    paradigma si trecerea treptata de la o abordare generalizata la
    tratamente tintite, personalizate si terapii ghidate de
    raspuns.

    Medicina personalizata imbunatateste intelegerea bolilor si
    permite stratificarea pacientilor ce sufera de o anumita boala in
    sub-grupuri, ceea ce poate ajuta la evitarea tratamentelor
    inadecvate sau care nu sunt necesare. Prin intermediul medicinei
    personalizate se ofera de asemenea teste de diagnosticare care
    permit identificarea grupurilor de pacienti care pot raspunde cel
    mai bine la un anumit tratament.

    Cunoasterea organismului uman si a paticularitatilor bolilor a
    crescut considerabil in ultimii ani, ceea ce a facut ca medicina
    personalizata, prin abordarile ei, sa devina din ce in ce mai
    importanta.

  • Colegiul Medicilor: Plafoanele obligatorii la medicii de familie incalca dreptul la tratament al pacientilor

    “Nu putem fi de acord cu o astfel de masura intrucat incalca
    dreptul la tratament al pacientilor si dreptul la autonomie
    profesionala al medicilor. Nu exista nicio ratiune pentru a
    introduce astfel de bugete atat timp cat decontarea de catre Casa
    Nationala de Asigurari de Sanatate se face la un pret pe care CNAS
    il stabileste. Argumentul ca romanii consuma mai multe medicamente
    in prezent este greu de sustinut atunci cand in acest domeniu
    Romania se afla pe ultimul loc din tarile Uniunii Europene, a
    declarat presedintele Colegiului Medicilor din Romania (CMR), citat
    intr-un comunicat de presa remis, luni, agentiei MEDIAFAX.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Banii negri ai halatelor albe – cum au ajuns “atentiile” la opt zerouri

    “Nu stim daca cifra e reala sau nu, dar e evident pentru toata
    lumea ca circula bani nefiscalizati. Sunt de acord ca sunt multi
    bani.” Cristian Vladescu, presedintele Comisiei Prezidentiale
    pentru Analiza si Elaborarea Politicilor din domeniul Sanatatii
    Publice, sustine ca banii circula pe trei paliere: dinspre pacient
    catre medic, dinspre companiile farmaceutice catre medici si
    dinspre companii catre personalul administrativ, iar “ordinea de
    marime e de fapt inversa”.

    Chiar raportul asumat de Ministerul Sanatatii constata ca
    platile informale limiteaza si ingreuneaza accesul la diferite
    servicii spitalicesti, aceasta practica actionand in multe cazuri
    ca o metoda de rationalizare de facto a serviciilor medicale
    oferite. George Haber, fostul presedinte al Societatii Nationale a
    Medicilor de Familie, spune ca platile pacientilor catre medici nu
    sunt o problema cat timp vin din semn de recunostinta:
    “Conditionarea actului medical de cererea unor stimulente este
    inacceptabila, insa exista cazuri in care se intampla”.

    In viziunea medicului, noul sistem de coplata, prin care
    pacientii se vor vedea nevoiti sa plateasca pentru consultatiile
    oferite de medic, nu va reusi sa asigure reducerea platilor
    informale din spitale, ci eventual sa mai aduca fonduri
    suplimentare pentru unitatile de tratament. Practic, presiunea
    asupra pacientului va creste, iar in acest scenariu e greu de spus
    daca isi va mai putea permite sa plateasca. Desigur, asa cum arata
    studiul Bancii Mondiale, si traditia joaca un rol important in
    oferirea stimulentelor si, probabil, va fi greu sa se renunte la
    ea.


    Potrivit raportului Ministerului Sanatatii privind Strategia
    Nationala de Rationalizare a Spitalelor, opinia generala este ca
    majoritatea personalului sanitar da impresia, mai mult sau mai
    putin explicit, ca asteapta plata unei sume suplimentare pentru
    prestarea serviciilor medicale. In multe cazuri, aceasta
    “asteptare” este aratata treptat, incepand cu vaga sugestie si
    ajungand chiar la refuzul de a presta serviciul in cauza. Aceasta
    poate sa fie una dintre explicatiile pentru care unii pacienti din
    sectiile de chirurgie pot ramane in spital pentru un episod complet
    de internare, dar fara a fi operati. “Medicilor care nu practica
    asemenea metode nu le vine sa creada existenta acestui fenomen si
    neaga cu vehementa existenta lui”, se mai precizeaza in
    document.

    O alta latura a platilor informale vine din partea companiilor
    farmaceutice catre medici si are in vedere prescrierea anumitor
    produse farmaceutice in detrimentul altora. Si cata vreme in
    Romania un medicament din trei vandute anual este original (aflat
    sub protectia unui brevet), insa valoric, ponderea totala a acestui
    tip de medicamente este de aproape trei sferturi din piata, cu mult
    peste media din alte tari din Europa Centrala si de Est, batalia
    este tot mai mare.

    Dupa multi ani in care am devenit bolnavi de originalitate, noul
    sistem de compensare avantajeaza produsele generice, compensandu-se
    practic cel mai ieftin medicament din fiecare arie terapeutica.
    “Presiunea companiilor de medicamente originale asupra medicilor va
    creste in mod cert, iar marii jucatori au contraargumente
    suficiente pentru a putea anihila slabiciunile noilor grile”, spune
    George Haber. Medicul anticipeaza ca, cel mai probabil, vor creste
    donatiile catre spitale, ceea ce e de acceptat data fiind situatia
    dificila pe care o traverseaza, urmarindu-se ca medicii sa ramana
    in minte cu numele respectivelor produse si sa le prescrie mai
    departe.

  • Est-germani, subiecti pentru teste ale grupurilor farmaceutice occidentale intre 1985 si 1989

    Mai mult de 2.000 de est-germani au fost subiecti pentru testele
    care au inceput in 1985 si s-au incheiat odata cu caderea Zidului
    Berlinului, in 1989, a declarat Stefan Huege, realizatorul
    emisiunii difuzate de MDR. Mai multe firme occidentale au testat
    produse in fosta RDG, printre acestea numarandu-se si grupul
    elvetian Ciba Geigy, care a efectuat teste clinice pentru
    antidepresivul Brofaromin in regiunea Plauen, in Saxonia.

    Un martor, Karin Forner, a declarat pentru MDR ca mama sa, care
    suferea de o depresie cronica, a fost primita la un spital din
    Paluen doar in schimbul participarii in cadrul unui “studiu”, in
    1989. Tratata cu antidepresivul Brofaromin, mama acesteia a slabit
    mult si parea ca a pierdut orice contact cu realitatea. Abia dupa
    ce a incetat acest tratatament, ea a inceput sa isi revina.
    Potrivit MDR, nicio autorizare de introducere pe piata a acestui
    medicament nu a fost, de altfel, ceruta in vreo tara
    occidentala.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Dotarile precare din sanatatea publica dezvolta companiile din sectorul privat

    Centrul este specializat exclusiv in diagnostic imagistic si va
    efectua investigatii de radiologie si medicina nucleara. Pacientii
    ajung la Remedis la recomandarea medicilor specialisti si prin
    colaborarea cu spitalele publice si private din Bucuresti care
    doresc sa aibe acces la tehnologii avansate de diagnostic.

    Investigatiile imagistice avansate se adreseaza in principal
    pacientilor care sufera de afectiuni cardio-vasculare, neurologice,
    oncologice si ale sistemului digestiv, respirator si
    musculo-skeletal. Acestea sunt realizate de aparate ce le recomanda
    ca fiind cele mai performante din Romania: Philips Achieva 3.0T TX
    – cel mai avansat sistem de rezonanta magnetica 3.0T, Philips MX 16
    slice – computer tomograf multislice ce foloseste tehnici
    performante pentru reducerea dozei de radiatie, pastrand in acelasi
    timp calitatea imaginilor. Costul unei examinari depinde de zona
    investigata si de complexitatea procedurii, fiind posibile peste 60
    de investigatii prin rezonanta magnetica si peste 40 de
    investigatii prin tomografie computerizata.

    Din 2011, compania intentioneaza sa isi extinda activitatea prin
    achizitionarea unui echipament PET/CT, centrul avand deja
    infrastructura necesara instalarii unui astfel de sistem si a
    echipamentelor specifice utilizarii acestuia. PET/CT-ul este
    tehnologia ce combina investigatia radiologica cu cea de medicina
    nucleara si este o tehnica de imagistica unica cu aplicatii in
    detectarea din timp si in urmarirea afectiunilor canceroase.

    Centrul este o investitie comuna realizata de antreprenorul
    roman Octavian Netcu si grupul englez The GADAGroup. Ca si centru
    de referinta Philips la nivel regional european, Remedis doreste
    sustinerea excelentei in expertiza actului medical de diagnosticare
    imagistica avansata, maximizarea utilizarii echipamentelor de
    ultima generatie, testarea ultimelor tehnici si programe software,
    si imbunatatirea calitatii examinarilor imagistice.

    Investitia se ridica la aproximativ trei milioane de euro.

  • Furtuna de masuri din Sanatate se sparge in buzunarul pacientilor

    Potrivit directorului ARPIM, Dan Zaharescu, schimbarea
    modalitatii de compensare asa cum este prevazuta in noul
    contract-cadru ar putea face anumite medicamente, pentru
    hipertensiunea arteriala de exemplu, boala de care sufera 1,1
    milioane de pacienti, sa-i faca pe acestia sa plateasca de patru
    -cinci ori mai mult decat in prezent.


    Masura vine in deschiderea unei alte decizii care ar urma sa
    intre in vigoare de la 1 aprilie, cea a dublarii termenelor de
    plata, la 360 de zile pentru medicamanetele compensate si la 180
    pentru cele din programele nationale.


    Peste toate acestea, dupa actualizarea preturilor in functie de
    cursul valutar utilizat in bugetul pe 2010, pretul medicamentelor
    va creste de la 1 aprilie cu cel mult 6,25 la suta.

    In momentul de fata, peste 70% dintre farmaciile romanesti sunt
    in faliment contabil, unitatile nemaiputand sa achite cheltuielile
    curente de intretinere si datoriile catre furnizori, dupa cum spune
    presedintele Patronatului farmacistilor, Ioana Cacovean.

  • Cine castiga de pe urma spitalelor private

    Din biroul sau de la ultimul etaj al clinicii Sanador, Florin Andronescu este despartit printr-o parcare de celalalt corp al clinicii din zona Victoriei din Bucuresti. In cateva luni, cel mai tarziu la inceputul anului viitor, parcarea ar putea fi inlocuita de un santier pentru construirea unui spital, pentru care investitorul estimeaza ca vor fi necesare pana la 20 de milioane de euro. Desi in Romania exista deja cateva spitale private, iar constructia pentru Sanador abia va incepe, Andronescu nu se teme ca face acest pas prea tarziu.

    Pana la momentul finalizarii, piata de profil va mai avea timp sa se maturizeze, situatia economica generala ar putea incepe sa arate mai bine, iar sistemul privat ar mai putea atrage si alti pacienti din zona publica. Intre timp, Andronescu isi concentreaza toata atentia asupra clinicilor Sanador, care in trimestrul al doilea al anului in curs au cunoscut o incetinire a cresterii, de 30%, de la aproape 55% in primul trimestru. Iar panta continua sa fie descendenta, astfel incat consolidarea este cuvantul de ordine pentru afacerea Sanador pana la momentul lansarii spitalului, un spital generalist cu o capacitate de 100 de paturi care ar putea fi gata in doi ani. Decizia lui Andronescu de a plasa spitalul langa clinica Sanador din Piata Victoriei este legata de faptul ca astfel toata zona de ambulatoriu si de diagnostic va fi deja acoperita: “Un spital are nevoie de o clinica de diagnosticare, dar Sanador o are deja aici, prin urmare investitiile se ridica la o suma mai mica decat daca am pleca greenfield cu toata structura in alta parte”. Din cele aproape 20 de milioane euro, constructia va reprezenta aproape jumatate din suma, iar 7 milioane vor fi directionate catre dotarea spitalului, restul de bani urmand a acoperi celelalte costuri de amenajare.

    Dupa cum preconizeaza Florin Andronescu, modalitatea de finantare va fi o solutie mixta, atat prin imprumut bancar, cat si prin resurse proprii, insa nu este exclusa nici varianta apelarii la un investitor financiar, daca va fi nevoie. Sanador nu este singurul lant de clinici care pregateste investitia intr-un spital. Gral Medical va incepe lucrarile la spitalul propriu, care va fi ridicat in urma unei investitii de aproximativ 30 de milioane de euro, tot pentru o capacitate de 100 de paturi. Robert Serban, actionar al retelei, este increzator ca piata de spitale private va ajunge la un alt stadiu pana la momentul finalizarii proiectului Gral, undeva in 2011- 2012: “Pana in 2012 nu ma astept sa apara si alte spitale. Dar oamenii isi doresc mult alt tratament, alte servicii”. Robert Serban isi bazeaza predictiile pe statistici, conform carora anul trecut au plecat sa se trateze in strainatate aproape 50.000 de romani, media sumei cheltuite pentru un tratament fiind de aproximativ 8.000 de euro.

    “Acestia sunt niste bani care, in loc sa ramana in tara, pleaca afara. Aici ar putea sa fie o industrie extraordinara. Tendinta de dezvoltare a domeniului va exista oricum in privat, dar lucrurile se vor desfasura in viteza pe care o poate avea privatul, care este oricum mai mica decat viteza cu care s-ar putea misca statul”, afirma Robert Serban, care este constient si de gradul mic de ocupare a spitalelor private la momentul actual. Si are dreptate. Spitalul Euroclinic, lansat in 2005 in Bucuresti, merge in prezent cu un grad de ocupare de 55%, iar compania nu are momentan planuri pentru alte spitale, urmand a se concentra pe partea de ambulatoriu.