Tag: operatiuni

  • Gigant cu 20 de milioane de abonaţi pe piaţa pay TV europeană. Murdoch a realizat o tranzacţie de 4,9 miliarde de lire

     Potrivit AFP, furnizorul de televiziune cu plată (pay TV) British Sky Broadcasting Group – BSkyB din Marea Britanie, în care grupul 21st Century Fox al lui Rupert Murdoch deţine aproximativ 39% din acţiuni, a anunţat vineri că a semnat un acord cu compania 21st Century Fox pentru a achiziţiona operaţiunile sale pay-TV din Germania şi Italia şi pentru a crea un gigant cu aproximativ 20 de milioane de abonaţi la nivel european.

    În prezent, Rupert Murdoch deţine 39% din acţiunile BSkyB, în timp ce 21st Century Fox – o altă companie controlată de Murdoch – deţine 57% în Sky Deutschland şi 100% în Sky Italia. În 2010, Murdoch a încercat să preia controlul în BSkyB, însă a trebuit să renunţe la acest obiectiv pe fondul scandalului interceptărilor telefonice ilegale din Marea Britanie, în care au fost implicate mai multe ziare pe care miliardarul le deţine, potrivit broadbandtvnews.com.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Un deceniu cu România

    În urmă cu nici două săptămâni, Enel şi-a anunţat retragerea din toate operaţiunile de distribuţie şi vânzare de energie din România: 64,4% din Enel Distribuţie Muntenia şi Enel Energie Muntenia, 51% din Enel Distribuţie Banat, Enel Distribuţie Dobrogea şi Enel Energie, dar şi 100% din Enel România. Decizia a fost mai mult decât surprinzătoare, iar scenariile care o însoţesc merg departe, traversează continente şi politici europene, antinconcurenţă şi anticorupţie.

    De ce vinde Enel operaţiunile din România? Are nevoie de bani (Enel, unul dintre cele mai îndatorate grupuri de utilităţi la nivel european, trebuie să îşi reducă datoriile, care ajungeau la aproape 40 de  miliarde de euro la finalul lui 2013; una dintre variantele propuse de management în acest scop este vânzarea de active, ieşirea din România şi din Slovacia putând acoperi 10% din datorii, adică 4,4 miliarde de euro. Această sumă ar permite Enel să îşi menţină ratingul ameninţat de datoriile prea mari).

    Şi-a amortizat investiţia în România (în 2013, firmele scoase la vânzare au avut un rulaj de peste un miliard de euro şi EBITDA de 289 de milioane de euro. Din 2008 până acum, distribuţia şi vânzarea de energie în România le-a adus italienilor câştiguri cumulate de 750 de milioane de euro la un preţ de achiziţie de 430 de milioane de euro).

    România nu este core business (când Enel a cumpărat primele distribuţii în România, în urmă cu zece ani, direcţia grupului nu era aceeaşi ca în următorii cinci ani; italienii sperau să îşi consolideze poziţiile în Europa Centrală şi de Est, să dezvolte multă capacitate de producţie şi să domine regiunea. Ulterior, achiziţia Endesa din 2009, dar şi investiţiile solicitate de noua achiziţie au mutat focusul grupului înspre Iberia şi America Latină. În plus, businessul de 1 miliard de euro al Enel din România pare mare doar pentru România: Enel a raportat pentru 2013 un business global de 80 miliarde de euro).

    Problemele care ar putea apărea în exitul Enel sunt ver-dic-tul pe care italienii îl aşteaptă pentru un proces iniţiat de statul ro-mân la Curtea de Arbitraj de la Paris prin care Electrica cere daune de 800 milioane de euro, dar şi scandalul facturilor în care a fost implicată recent compania (un raport al Curţii de Conturi a scos la iveală că Enel, alături de ANRE şi Electroalfa, şi-ar fi însuşit câştiguri necuvenite suportate prin facturile a 1,2 milioane de clienţi). Dincolo de faptul că aceste două chestiuni ar îngreuna vânzarea, tot ele arată că nici în România lucrurile nu merg chiar atât de simplu. Iar să ţii sub control un colos cu aproape 3 milioane de clienţi nu este simplu nicăieri, cu atât mai puţin în România, unde oamenii sunt cam aceiaşi care au lucrat anterior în companiile de stat, iar metehnele lor nu se împiedică de un manual de proceduri corporatiste.

    Enel nu pleacă însă de tot din România: italienii au decis să păstreze operaţiunile de producţie – Enel Green Power este unul dintre principalii jucă-tori din industria energiei regenerabile, cu 534 MW de capacitate instalată opera-ţio-nali la finele lui 2013, din care 498 MW energie eoliană şi 36 MW energie solară, ceea ce înseamnă că italienii au investit aproape 800 de milioane de euro. De ce păstrează producţia? Operarea unor capacităţi de producţie nu este atât de complicată, investiţia nu este amortizată, vânzarea nu s-ar face pe vârful pieţei şi ar pierde şi capacitate de producţie verde, care contează pentru afacerea lor integrată.

    Cine ar putea să cumpere? Statul român sau Fondul Proprietatea (au drept de preemţiune şi ar putea profita de el, mai ales dacă revine pe agenda politică vreo ambiţie de creare a unui colos energetic românesc, teorie care a fost deja întoarsă pe toate părţile. Statul nu are însă bani pentru o asemenea tranzacţie, iar momentul, înainte de alegeri, nu este prielnic). Surse din piaţă dau şanse, este drept că re-duse, unei posibile preluări a fostei Elec-trica Muntenia Sud de către proaspăt-listata Electrica (un scenariu complicat şi mai puţin plauzibil).

    Mă aştept la un proces de vânzare nu foarte lung, dar intens. Şi pariez pe un investitor regional. Strategic, dar regional. Cred că ambiţiile jucătorilor est-europeni sunt în creştere şi, indiferent că va veni din estul sau din vestul României, cumpărătorul nu va vorbi o limbă de circulaţie internaţională.

    Mă mai aştept ca decizia Enel să fie singulară şi ca ceilalţi investitori care au venit în România în 2004 (şi nu numai) să rămână aici. Îmi vine în minte declaraţia CEO-ului Enel România din 2006, când Enel se lupta în câmp deschis cu alţi giganţi din energia globală pentru Electrica Muntenia Sud: „Vom face tot ce ne stă în puteri să câştigăm acest proces de privatizare“. Era atitudinea celui care face o achiziţie mai mult decât importantă şi, mai ales, strategică.

    De la extazul câştigării privatizărilor din România şi până la a pune aceeaşi Românie prima pe o listă de active de care să scape cât mai repede au trecut doar zece ani. Cei mai intenşi zece ani ai economiei româneşti.

  • Kievul ordonă încetarea luptelor pe o rază de 40 de kilometri în jurul locului prăbuşirii aeronavei Malaysia Airlines

     “Am ordonat: pe o rază de 40 de kilometri de la locul tragediei, militarii ucraineni să-şi întrerupă imediat operaţiunile şi să se abţină de la a deschide focul”, a declarat Poroşenko, care l-a vizitat luni pe ambasadorul Malaysiei la Kiev.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Enel vinde operaţiunile de distribuţie şi vânzare de energie din România

     Consiliul director al grupului a aprobat o iniţiativă a directorului general, Francesco Starace, ca printre vânzările posibile în cadrul programului de consolidare financiară să fie incluse şi activele din România şi producţia de energie din Slovacia, se arată într-un comunicat al Enel.

    Grupul vrea să obţină pe operaţiunile din cele două ţări, alături de alte active nestrategice, 4,4 miliarde de euro.

    În România, Enel vrea să vândă 64,4% din Enel Distribuţie Muntenia şi Enel Energie Muntenia, 51% din Enel Distribuţie Banat, Enel Distribuţie Dobrogea şi Enel Energie, precum şi 100% din compania de servicii Enel România (deţinută prin Enel Investment Holding BV).

    Aceste companii operează o reţea de electricitate de 91.000 de kilometri şi distribuie circa 14TWh de electricitate anual, cu o cotă de piaţă de 34%. Diviziile Enel din România vând aproape 9 TWh de energie anual către aaproximativ 2,6 milioane de clienţi, dintre care 2,4 milioane casnici (unde are o cotă de piaţă de 20%, iar restul companii (segment pe care controlează 38% din piaţă).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Raiffeisen: Operaţiunile noastre în România nu au probleme

     “În România avem în continuare rezultate bune ale operaţiunilor locale, aşa că aceasta nu este o problemă pentru noi”, a declarat un purtător de cuvânt al RBI.

    Erste, proprietarul BCR, a anunţat, joi seara, că anticipează pentru acest an creşterea costurilor de risc de la un nivel estimat anterior la 1,7 miliarde de euro la 2,4 miliarde de euro, din cauza provizioanelor mai mari din Ungaria şi România, ceea ce va alimenta o pierdere netă de 1,4-1,6 miliarde de euro.

    În România, majorarea provizioanelor de risc reflectă măsurile sporite adoptate recent de Banca Naţională, înaintea unei evaluări a calităţii activelor de către Banca Centrală Europeană (BCE), pentru reducerea creditelor neperformante din sistemul bancar într-o manieră accelerată şi implementarea de către BCR a unor estimări mai scăzute privind recuperarea, luând în considerare preţurile obţinute pentru pachete mari de împrumuturi neperformante, se arată într-un comunicat al Erste Group.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Emilia Bunea este noul CEO al Metropolitan Life România. Theodor Alexandrescu preia şefia companiei din peninsula Arabă

    Metropolitan Life o numeşte pe Emilia Bunea chief executive officer al Metropolitan Life, începând cu 1 iulie 2014. Emilia Bunea preia această poziţie de la Theodor Alexandrescu, care a condus cu succes operaţiunile MetLife în România timp de nouă ani. Numirea Emiliei Bunea este în curs de aprobare din partea autorităţilor locale, se arată într-un comunicat al companiei.

    Anterior acestei numiri, Emilia Bunea (44 ani) a deţinut funcţia de chief financial officer la ING Group, segmentul ING Asigurări Europa, în sediul central din Amsterdam. Cariera sa cu ING a început în anul 2007, când s-a alăturat ING în poziţia de CFO pentru operaţiunile de asigurări de viaţă şi pensii private, ulterior fiind desemnată CEO al ING Pensii. Anterior experienţei în cadrul ING, Emilia a ocupat poziţii ca director general adjunct şi CFO la Interamerican Group (în prezent Eureko România) în perioada 2000 – 2007 şi roluri executive în cadrul companiilor Capital Securities şi Comtel Rom.

    Emilia Bunea deţine un Executive MBA la Universitatea Washington, Seattle, şi un BA în Inginerie Software la Facultatea de Automatică Bucureşti.

    Theodor Alexandrescu (44 ani), care a condus operaţiunile Metropolitan Life din anul 2005, este numit CEO al Metropolitan Life Golf, cu sediul în Dubai, reprezentând cinci ţări: Kuweit, Quatar, Bahrain, Oman şi Emiratele Arabe Unite. Cariera sa la Metropolitan Life a început în anul 1999, când s-a alăturat echipei în funcţia de sales manager, continuând cu poziţii în diferite arii, ca chief marketing officer şi deputy chief executive officer.

    În timpul carierei sale la Metropolitan Life, Theodor Alexandrescu a pus bazele companiei de pensii private în 2007, a dezvoltat şi a condus Metropolitan Life în poziţii de top în piata din România şi a construit o echipă puternică de profesionişti şi talente. Una dintre realizările majore recente din timpul mandatului său a fost integrarea fostei companii Aviva, achiziţionată în 2012.

  • Raiffeisen se aşteaptă la îmbunătăţirea rezultatului operaţiunilor din România în acest an

     Rusia rămâne o piaţă cheie, dar grupul vrea să-şi reducă dependenţa de rezultatele acestei divizii prin creşterea profiturilor în alte ţări, precum Polonia, a afirmat Sevelda într-un interviu acordat cotidianului austriac Der Standard.

    “Mă aştept la o îmbunătăţire substanţială a situaţiei câştigurilor în Polonia. În România şi în Cehia – unde a trebuit să contabilizăm o investiţie greşită în IT anul trecut – va fi mai bine în acest an, iar Croaţia, Serbia şi Bosnia au depăşit planul până în prezent. Şi în Austria va fi mai bine, chiar dacă piaţa este afectată de unul sau două falimente mari. Vom avea cu siguranţă pierdere în Ucraina în acest an, după ce am câştigat 100 de milioane de euro anul trecut”, a spus el.

    Cititi mai multe pe www.meidafax.ro

  • ING va lista la Amsterdam divizia de asigurări NN Group, cu operaţiuni şi în România

     ING, care deţine în prezent integral NN Group, are planuri să listeze pachetul de acţiuni rămas până la 31 decembrie 2016, se arată într-un comunicat al grupului.

    Oferta publică se referă doar la pachetul de acţiuni deţinut de ING, astfel că nu vor fi emise noi titluri.

    NN Group are în România operaţiuni de asigurare de viaţă, pensii private obligatorii, pensii facultative şi administrare de investiţii. Compania este prezentă pe piaţa locală prin ING Asigurări de Viaţă, ING Pensii şi ING Investment Management International.

    Grupul olandez trebuie să vândă afacerile de asigurări ca urmare a condiţiilor Uniunii Europene la un pachet de ajutor financiar primit de la stat în contextul crizei financiare din 2008. Vânzarea NN marchează ultimul pas al acestei restructurări, după ce ING a vândut operaţiunile de asigurări pe care le avea în SUA, America Latină şi Asia, scrie cotidianul Wall Street Journal.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Planul Estoniei în cazul unei invazii ruse: toate datele oficiale vor fi salvate pe cloud

    Estonia este una dintre cele mai avansate ţări din punct de vedere al infrastructurii informatice: cetăţenii votează online, îşi plătesc taxele din faţa calculatorului iar oraşele oferă wi-fi gratuit chiar şi pe străzi, relatează quartz.com.

    Acest lucru aduce însă şi un pericol: vulnerabilitatea în faţa atacurilor cibernetice. În anul 2007, o serie de hackeri de origine rusă au atacat instituţiile vitale ale Estoniei: băncile, guvernul, presa. Atacurile au durat săptămâni bune şi au dus la o schimbare în atitudinea faţă de acest subiect.

    Evenimentele recente din Ucraina au stârnit discuţii referitoare la posibilitatea ca Rusia să îşi îndrepte atenţia către Estonia, astfel încât autorităţile caută formula ideală pentru a menţine sistemul de stat funcţional în cadrul unei invazii. Sistemul de cloud pare cea mai bună soluţie, după cum notează publicaţia Eesti Ekspress.

    Această măsură ar oferi o anumită siguranţă pentru estonieni, iar datele şi documentele ar putea fi salvate pe servere din Marea Britanie, Germania sau Olanda. Australia este o altă ţară cu care se duc, în acest moment, negocieri.

  • GE promite că Alstom va rămâne o companie franceză după preluare

     “Vom răspunde revendicărilor legitime ale guvernului ca divizia de energie nucleară să rămână o operaţiune franceză, ca drepturile de proprietate intelectuală să rămână franceze şi ca exporturile să fie protejate”, a declarat la un post de radio directorul GE Franţa, Clara Gaymard, potrivit Bloomberg.

    Anterior, directorul general al GE, Jeffrey Immelt, a promis că va respecta caracterul suveran al industriei energiei nucleare din Franţa.

    GE a acceptat recent solicitarea guvernului francez de a prelungi cu trei săptămâni termenul până la care este valabilă oferta de preluare a operaţiunilor Alstom din domeniul energiei.

    Grupul american este totodată în discuţii preliminare cu mai multe companii franceze, printre care gigantul de stat Areva, privind achiziţii de active sau parteneriate, au declarat surse apropiate situaţiei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro