BusinessMagazin

Tag: munca

  • România este pe locul al doilea în UE după rata tinerilor care nu sunt incluşi în sistemul de învăţământ sau în câmpul muncii

    ♦ În România, 19,4% dintre tinerii între 15 şi 29 de ani nu se aflau într-o formă de învăţământ sau în câmpul muncii în primul trimestru din 2022, a doua cea mai mare rată dintre ţările membre ale Uniunii Europene, după Italia ♦ Media europeană a fost de 12,1% în T1 din 2022.

    În primul trimestru din acest an, România a înregistrat a doua cea mai mare rată a tinerilor cu vârsta cuprinsă între 15 şi 29 de ani care nu se aflau într-o formă de învăţământ sau în câmpul muncii dintre ţările membre ale Uniunii Europene, conform datelor de la Eurostat, oficiul european de statistică.

    Astfel, în România, 19,4% dintre tinerii între 15 şi 29 de ani nu se aflau într-o formă de învăţământ sau în câmpul muncii în primul trimestru din 2022, în scădere cu 1,7 puncte procentuale faţă de acelaşi trimestru din anul 2021 şi cu 0,7 puncte procentuale faţă de T1 din 2020.

    Aceşti tineri fac parte din categoria NEET, acronimul pentru sintagma „Nor in Education, Employement or Training“, şi reprezintă unul dintre indicatorii cei mai importanţi ai pieţei muncii, iar statele încearcă prin diferite politici guvernamentale să reducă ponderea tinerilor din această categorie.

    Ponderea medie a tinerilor din Uniunea Europeană care nu erau înscrişi într-o formă de învăţământ şi nici nu erau angrenaţi în câmpul forţei de muncă a fost de 12,1% în primul trimestru din anul 2022.

    Pe primul loc în clasamentul după ponderea tinerilor din categoria NEET a fost Italia, cu 21,6%, în scădere de la 24,1% în T1 din 2021, urmată de România, cu 19,4% şi de Bulgaria, cu 16,2%, în scădere de la o pondere de 18,1% înregistrată în primul trimestru din 2021.

    La polul opus, cu cele mai mici rate ale tinerilor parte din această categorie au fost înregistrate în Ţările de jos, 4,6%, Suedia, 5,9% şi Portugalia, 7,8%.

    „Odată cu izbucnirea pandemiei de COVID-19 în 2020, ponderea tinerilor adulţi care nu ocupau un loc de muncă şi nu erau incluşi nici în educaţie sau formare a crescut. Acest lucru este firesc deoarece rata NEET pentru tineri este strâns legată de performanţa economică şi de ciclul economic. Criza financiară şi economică de la sfârşitul anilor 2000 a dus la un număr record de NEET. Factorii politici au fost îngrijoraţi de faptul că acest lucru ar putea duce la o întreagă generaţie de tineri din UE care ar putea să rămână în afara pieţei muncii în anii următori. Declinul economic legat de pandemia de COVID-19 ridică îngrijorări similare”, scrie Eurostat.

     

  • Este oficial: Încă o multinaţională îşi cheamă angajaţii la birou

    Apple le-a transmis angajaţilor săi că din septembrie trebuie să se întoarcă la birou cel puţin trei zile pe săptămână, directorul executiv Tim Cook afirmând că mutarea va revigora „colaborarea în persoană, care este atât de importantă pentru cultura noastră”, a raportat Financial Times.

    Într-un memoriu adresat angajaţilor, Cook a spus că toţi lucrătorii de la sediul companiei şi de la birourile din apropiere vor trebui să se întoarcă marţi şi joi la birouri, cea de-a treia zi fiind stabilită de managerii echipei. Noul program va intra în vigoare începând cu 5 septembrie.

    Angajaţii Apple din diferite părţi ale lumii se vor întoarce la birouri conform unui orar diferit, în funcţie de circumstanţele locale, a spus Cook în nota văzută de Financial Times.

    „Suntem încântaţi să mergem mai departe cu pilotul şi credem că acest cadru revizuit ne va spori capacitatea de a lucra în mod flexibil, păstrând în acelaşi timp colaborarea în persoană, care este atât de esenţială pentru cultura noastră”, a spus CEO-ul Apple, potrivit memoriului.

    „Ştim şi că mai avem multe de învăţat. Şi ne angajăm să ascultăm, să ne adaptăm şi să creştem împreună în săptămânile şi lunile următoare.”

    Cook a subliniat că aranjamentele au fost un „pilot” şi vor fi ajustate după caz.

    Nu este prima dată când Apple anunţă întoarcerea la birouri. În iunie 2021, compania a declarat că plănuia o întoarcere de trei zile pe săptămână în luna septembrie a acelui an, plan anulat din cauza creşterii cazurilor de Covid-19. Mai târziu, unor angajaţi li s-a spus să stea în birouri una sau două zile pe săptămână.

    Revenirea greoaie pentru Apple reflectă dificultatea pe care aceasta şi alte mari grupuri din Silicon Valley au avut-o în gestionarea rolului muncii de la birou în era post-pandemică. Companiile s-au confruntat cu presiuni din partea multor angajaţi pentru a păstra condiţiile de lucru la distanţă impuse brusc asupra lor, riscând, altminteri, să piardă un număr semnificativ de angajaţi talentaţi.

     

  • ​Întrebarea săptămânii: Cât de motivat eşti de jobul actual?

    La polul opus faţă de ceea ce cunoaştem drept workaholism sau, în traducere, „dependenţa de muncă”, pe plan internaţional se conturează, tot m

    ai pronunţat, un nou fenomen: cel de quiet quitting (un fel de renunţare tacită în limba română), accentuat mai ales pe fondul crizei COVID. Quiet quitting, scrie The Telegraph, se referă la acei angajaţi care nu mai găsesc nicio plăcere în activitatea pe care o desfăşoară în cadrul jobului şi fac doar minimul necesar pentru a nu fi concediaţi.

    În Marea Britanie de pildă, doar 9% dintre angajaţi se simt entuziasmaţi de îndatoririle pe care le au la serviciu. Nu e de mirare că, în paralel cu alte insatisfacţii pe care angajaţii le dezvoltă la locul de muncă, se ajunge la cifre precum cele înaintate de un sondaj realizat de PwC, potrivit căruia unul din cinci angajaţi la nivel mondial plănuieşte să îşi dea demisia anul acesta.

    Întorcându-ne pe plan local, vedem că pentru români satisfacţia la job e un element important, mai important chiar decât timpul liber petrecut cu familia şi prietenii. O arată un sondaj realizat de BestJobs, potrivit căruia şapte angajaţi din zece pun împlinirea profesională pe primul loc, simt că trăiesc mai intens atunci când sunt împliniţi la job şi în activitatea profesională, mai presus chiar de petrecerea timpului cu cei dragi (48%), şi 30% caută alt job când activitatea profesională nu le aduce satisfacţie. Pe tine ce te face fericit la job?

    Trimite-ne răspunsul tău pe adresa andra.stroe@businessmagazin.ro.


     

     

  • Ce zile libere vor mai avea românii în 2022

    Ce zile libere vor mai avea românii în 2022

    În acest weekend românii vor avea parte de o nouă minivacanaţă de trei zile, ca urmare a faptului că pe data de 15 august (luni) se sărbătoreşte Adormirea Maicii Domnului, zi liberă conform Codului Muncii.
    În acest weekend românii vor avea parte de o nouă minivacanaţă de trei zile, ca urmare a faptului că pe data de 15 august (luni) se sărbătoreşte Adormirea Maicii Domnului, zi liberă conform Codului Muncii.

    Zilele libere care urmează în 2022 sunt:

    • 30 noiembrie(miercuri)- Sfântul Andrei;

    • 1 decembrie(joi)- Ziua Naţională a României;

    • 25 decembrie şi 26 decembrie(duminică şi luni)- Crăciunul.

    Angajatorii ai căror salariaţi lucrează în zile de sărbătoare legală, sunt obligaţi să le acorde acestora compensaţii.
    Conform legislaţiei în vigoare, angajaţii au dreptul la o compensare cu timp liber în următoarele 30 de zile. În caz că această compensare nu poate fi acordată, angajaţii au dreptul la un spor salarial de cel puţin 100% din salariul de bază.

    Angajatorii care nu acordă salariaţilor timp liber în zilele nelucrătoare sau care nu-i recompensează pentru munca în respectivele zile riscă amenzi între 5.000 şi 10.000 de lei.

    În anul 2022 Codul Muncii, legea care stabileşte numărul zilelor libere acordate angajaţiilor din România, prevede 15 zile de sărbătoare legală pe care românii le vor avea libere. Din cele 15 zile nelucrătoare de sărbătoare legală doar 9 pică în timpul săptămânii. Deoarece 6 dintre cele 15 zile zile nelucrătoare de sărbătoare legală pică în weekend, salariaţii care au un program de lucru de luni până vineri se vor bucura de doar 9 zile libere.

  • Budăi îi răspunde lui Cîţu: Mii de contracte de muncă se transformă din part-time în normă întreagă

    Marius Budăi a declarat că fostul premier, Florin Cîţu, în prezent senator, ar fi putut să îi adreseze o întrebare, înainte de a spune că peste 100.000 de persoane au rămas fără un loc de muncă după ce a fost reintrodusă supraimpozitarea contractelor part-time. Ministrul Muncii spune, miercuri, la Antena 3, că situaţia nu este atât de gravă.

    „Domnul Cîţu putea, în calitate de parlamentar, să adreseze o întrebare şi atunci i-aş fi dat cifrele. Şi vreau să vă spun că zilnic mii de contracte de muncă se transformă din part-time, în normă întreagă, lucru care s-a mai întâmplat o dată, când am introdus această măsură”, a spus Marius Budăi.

    Budăi a precizat că atât el, cât şi ministrul de Finanţe, Adrian Câciu, sunt deschişi la variante.

    „Colegul meu Adrian Cîciu, ministrul de Finanţe, a spus foarte clar că dacă în implementarea măsurii mai găsim anumite excepţii pe care trebuie să le facem de la această lege putem discuta şi suntem deschişi să ne aşezăm la masa dialogului cu partenerii sociali, sindicate şi patronate. Însă îmi este foarte greu să înţeleg cum cineva poate trăi doar dintr-un contract part-time de două ore cu salariul minim”, a mai spus Budăi.

    Florin Cîţu a declarat că peste 100.000 de persoane au rămas fără un loc de muncă după ce a fost reintrodusă supraimpozitarea contractelor part-time şi el consideră că Guvernul trebuie să elimine urgent această taxă.

     

  • Marea Demisioneală din SUA a funcţionat: majoritatea celor care şi-au schimbat locul de muncă s-au bucurat de salarii mai mari

    Pentru majoritatea americanilor care au demisionat în căutarea unor salarii mai mari în alte joburi, pariul a funcţionat, notează Bloomberg.

    Chiar şi în condiţiile scumpirilor masive, 60% dintre cei care au demisionat în perioada aprilie 2021 – martie 2022 au obţinut creşteri salariale.

    Mai puţin de jumătate din cei care au rămas loiali angajatorilor pot spune acelaşi lucru.

     

  • SUA, cea mai mare economie la nivel mondial, adaugă 528.000 de locuri de muncă în iulie

    Angajatorii americani au creat în iulie mai multe locuri de muncă decât se preconiza, ilustrând o cerere de forţă de muncă solidă, care temperează temerile legate de recesiune dar sugerează că Rezerva Federală va continua cu majorările abrupte ale dobânzilor pentru a contracara inflaţia.

    Astfel, numărul de salariaţi din sectorul non-agricol a crescut cu 528.000 luna trecută, depăşind toate estimările şi înregistrând cea mai mare creştere din ultimele cinci luni, au arătat vineri datele Departamentului Muncii. Rata şomajului a scăzut la 3,5%, egalând un minim al ultimelor cinci decenii, scrie agenţia americană de presă Bloomberg, citată de ZF.

    Estimările mediane ale unui sondaj Bloomberg realizat în rândul economiştilor prevedeau o creştere a numărului de salariaţi de 250.000 şi menţinerea ratei şomajului la 3,6%.

    Randamentele titlurilor de trezorerie au crescut, contractele futures pentru indicele S&P 500 s-au prăbuşit, iar dolarul a crescut brusc. Dow Jones se tranzacţionează în pre-deschidere la minus 0,6%.

    Contractele futures ale indicilor bursieri americani au scăzut vineri dimineaţă, după acest rezultat cu mult peste aşteptări privind ocuparea forţei de muncă în luna iulie care a întărit aşteptările ca Rezerva Federală să continue să majoreze agresiv ratele dobânzilor în încercarea de a limita inflaţia.

    Raportul sugerează un apetit constant pentru forţa de muncă într-o serie de industrii, în pofida îngrijorărilor tot mai mari legate de o încetinire economică. Numărul de salariaţi a crescut în serviciile de cazare şi alimentaţie publică, în serviciile de sănătate şi în serviciile profesionale şi de afaceri.

    Datele privind salariaţii din iulie ar putea oferi oficialilor Fed motive pentru a-şi continua abordarea agresivă a politicii monetare pe fondul unei inflaţii ridicate de zeci de ani. Preşedintele Jerome Powell a lăsat deschisă săptămâna trecută posibilitatea ca oficialii să majoreze ratele cu 75 de puncte de bază pentru a treia oară la următoarea şedinţă din septembrie, în funcţie de inflaţie şi de datele economice de până atunci.

  • BREAKIGN NEWS – Veşti bune pentru salariaţi: Angajaţii vor avea parte de o nouă minivacanţă de trei zile

    În acestă lună, românii vor avea parte de o nouă minivacanaţă de trei zile, ca urmare a faptului că pe data de 15 august (luni) se sărbătoreşte Adormirea Maicii Domnului, zi liberă conform Codului Muncii.

    Zilele libere care urmează în 2022 sunt:

    • 30 noiembrie(miercuri)- Sfântul Andrei;

    • 1 decembrie(joi)- Ziua Naţională a României;

    • 25 decembrie şi 26 decembrie(duminică şi luni)- Crăciunul.

    Angajatorii ai căror salariaţi lucrează în zile de sărbătoare legală, sunt obligaţi să le acorde acestora compensaţii.

    Conform legislaţiei în vigoare, angajaţii au dreptul la o compensare cu timp liber în următoarele 30 de zile. În caz că această compensare nu poate fi acordată, angajaţii au dreptul la un spor salarial de cel puţin 100% din salariul de bază.

    Angajatorii care nu acordă salariaţilor timp liber în zilele nelucrătoare sau care nu-i recompensează pentru munca în respectivele zile riscă amenzi între 5.000 şi 10.000 de lei.

    În anul 2022 Codul Muncii, legea care stabileşte numărul zilelor libere acordate angajaţiilor din România, prevede 15 zile de sărbătoare legală pe care românii le vor avea libere. Din cele 15 zile nelucrătoare de sărbătoare legală doar 9 pică în timpul săptămânii. Deoarece 6 dintre cele 15 zile zile nelucrătoare de sărbătoare legală pică în weekend, salariaţii care au un program de lucru de luni până vineri se vor bucura de doar 9 zile libere.

  • Câţi bani cheltuit statul român cu salariile celor 1,2 milioane de bugetari în primul semestru din 2022

    Peste 58 de miliarde de lei au fost cheltuite în primele şase luni din 2022 cu salariile celor 1,2 milioane de bugetari, valoare în creştere cu 5% faţă de perioada similară din 2021, arată datele publicate de Ministerul de Finanţe.

    ♦ Cheltuielile cu salariile bugetarilor au ajuns la 58 de miliarde de lei în primul semestru din 2022 şi reprezintă 4,2% din PIB ♦ În valoare absolută, cheltuielile cu salariile bugetarilor în S1/2022 sunt la cel mai ridicat nivel din istorie, însă în raport cu PIB-ul sunt la cel mai scăzut nivel din ultimii cinci ani ♦ La stat lucrează peste 1,27 milioane de angajaţi, iar bugetarii reprezintă un sfert din totalul angajaţilor din economie.

    Peste 58 de miliarde de lei au fost cheltuite în primele şase luni din 2022 cu salariile celor 1,2 milioane de bugetari, valoare în creştere cu 5% faţă de perioada similară din 2021, arată datele publicate de Ministerul de Finanţe. Raportate la PIB, cheltuielile cu salariile bugetarilor au reprezentat echivalentul a 4,2% din PIB în primul semestru al anului 2022, faţă de 4,7% în perioada similară din 2021 şi au fost la cel mai redus nivel din ultimii cinci ani.

    „De multe ori ponderi ridicate ale cheltuielilor cu salarizarea în sectorul bugetar în PIB arată că nu s-a reformat sistemul instituţional, că e nevoie de oameni fizici acolo unde ar putea să se folosească softuri, că este încă multă birocraţie, deşi e-government ar trebui să avanseze. Problema nu este a procentelor din PIB sau a cifrelor absolute, ci a legăturii între pachetul motivaţional şi eficienţa muncii depuse. Or, din acest punct de vedere eu cred sincer că avem un sector bugetar încă inflamat, mare, şi sunt suprapuneri de persoane pe aceleaşi activităţi şi nu am ajuns la nivelul dorit de eficienţă şi de productivitate a muncii“, a explicat profesorul universitar Dumitru Miron de la Academia de Studii Economice din Bucureşti.

    Aproape 1,27 milioane de angajaţi din România lucrau la finalul lunii mai 2022 în sectorul bugetar, numărul acestora fiind în creştere cu aproximativ 17.000 de persoane faţă de luna mai a anului 2021, arată datele centralizate de ZF pe baza informaţiilor de la Ministerul de Finanţe. Guvernul a în­ghe­ţat noile angajări în perioada iulie – de­cembrie 2022, pentru a reduce din chel­tuieli şi pentru a se încadra în ţinta de deficit bu­getar. Totuşi, în lunile mai-iunie a existat o efer­­vescenţă a concursurilor de angajare la stat, ceea ce va conduce, cel mai probabil, la o creştere a numărului de bugetari care ur­mează să se vadă în statisticile din lunile următoare. „Tot timpul guvernele anunţă înghe­ţa­rea angajărilor în sectorul public. Şi după ace­ea constatăm că, deşi un an de zile au fost îngheţate angajările, numărul de funcţio­nari publici a crescut.“

    Există o nuanţă când se fac aceste anunţuri: se îngheaţă angajările în sectorul bugetar, cu excepţia poziţiilor unice. Şi venim şi le transformăm pe toate unice, transformăm departamente şi facem numai poziţii unice ca să angajăm“, a mai spus Dumitru Miron.

    Guvernul a cheltuit anul trecut 112 miliarde de lei cu salariile bugetarilor, adică aproape un sfert din bugetul total de cheltuieli, în contextul în care deficitul bugetar a fost de 80 de miliarde de lei. Ca pondere în PIB, costurile cu salariile bugetarilor au reprezentat 9,4% în 2021.

    „Ar trebui ca toate salariile, nu doar cele din sectorul bugetar, să aibă o strânsă legătură cu productivitatea, cu eficienţa. Ne ferim mereu să măsurăm productivitatea muncii celor din sectorul bugetar, considerând că ei sunt diferiţi de cei din business, unde se măsoară cu balanţă analitică relaţia dintre motivaţie şi eficienţa muncii. Cei mai mulţi dintre angajaţii din sectorul bugetar sunt aduşi ca filodormă, pentru diverse servicii pe care le fac în plan politico-instituţional. De câte ori se schimbă coaliţiile guvernamentale, se realocă masiv poziţiile din sectorul bugetar, ministere, departamente, companii publice, care arată că oamenii nu sunt acolo ca să iasă la pensie pentru că sunt indispensabili, ci pentru că sunt mai apropiaţi de un partid care primeşte o felie mai mare la algoritm decât alţii“, a mai spus profesorul Dumitru Miron. În opinia lui, trebuie corectate asimetriile din reglementare şi trebuie preluat modelul altor ţări, unde, până la un anumit nivel în sistemul bugetar, funcţiile sunt politice şi angajaţii de pot schimba, iar de la un anumit nivel încolo posturile să fie ocupate de profesionişti.

  • Mai important decât medaliile câştigate de David Popovici: Într-o ţară unde Bitcoinul este Alfa şi Omega, iar Becali idolul copiilor când scoate teancul cu bani, să te scoli în fiecare zi la 4 ca să te duci la muncă şi apoi la şcoală este cel mai greu de promovat şi vândut

    Spre surprinderea noastră, care uitasem de el după Olimpiada de la Tokyo, dar mai puţin a antrenorului lui, a stafului şi a Cameliei Potec şi a celor din această piaţă, la 17 ani David Popovici a devenit campion mondial la nataţie la 200 de metri şi 100 de metri liber. El a sfidat ceea ce credem noi despre noi, că ne naştem cu talent, dar murim cu speranţa.

    Dar mai important decât medaliile câştigate – îi doresc să câştige şi aurul olimpic – este tot ecosistemul pe care îl poate crea şi se poate crea în jurul lui. La fel ca la Simona Halep. De săptămâna trecută mulţi părinţi au început să se intereseze de cursurile de înot, iar mulţi copii au ridicat capul din telefon şi au început să viseze că ar putea ajunge ca David Popovici.

    Poate au fost autorităţi locale – primării, consilii judeţene, consilii locale – care se gândesc să aloce nişte bani pentru un bazin sau, cine ştie, să resusciteze bazinele de înot ale lui Udrea, care mai degrabă fuseseră făcute ca să devalizeze bugetul decât să scoată campioni sau să atragă copiii la înot.

    Poate sunt firme, supermarketuri, malluri care citesc propunerea Ziarului Financiar, ca lângă fiecare supermarket să facă un teren de joacă, de sport, în jurul căruia să se adune copiii, tinerii, în loc să se adune în faţa sălilor de păcănele şi pariuri. Avem nevoie de exemple pozitive ca să arate că şi în România se poate realiza ceva, că şi din România pot ieşi campioni, că şi în România sunt antrenori pregătiţi care pot scoate campioni.

    Bineînţeles că David Popovici, antrenorul lui, Simona Halep sunt nişte excepţii, dar tocmai aceste excepţii arată că într-o ţară din care tânăra generaţie vrea să fugă se pot face lucruri bune.

    Dacă David Popovici şi ceea ce a realizat el îi poate determina pe 1, 2, 10, 100, 1000 de copii să vină la înot, este un lucru extraordinar, chiar şi fără ca vreunul să ajungă vreodată campion. România, cei care ne-au conduş şi ne conduc, nu are un sistem prin care să descopere talente, să-i îndrume pe copii către ceva, să le dea un scop şi un drum către viitor.

    Dacă în zona urbană părinţii încearcă să acopere acest lucru, în zona rurală este un întuneric total. Simona Halep a reuşit să aducă către tenis mulţi copii, ceea ce este un lucru mai important decât a găsi un campion.

    Cu cât se fac mai multe comunităţi în jurul imaginii unui campion, cu atât sunt şanse mai mari ca societatea să progreseze şi să se dezvolte. Simona Halep, David Popovici, Hagi ar trebui plimbaţi prin ţară să vorbească tuturor despre ceea ce au făcut ei, despre efortul depus, despre leadership, despre muncă, despre satisfacţiile pe care poţi să le aduci unei naţiuni.

    Prea puţină lume îl înţelege pe Hagi, dar el, cu academia lui, a dat un sens şi viaţă unor copii care altfel s-ar fi pierdut într-un sat, într-o comună, într-un oraş. Dacă Hagi şi-ar crea o franciză din ceea ce a creat, fotbalul românesc ar arăta mai bine.

    Bineînţeles că noi sperăm să apară un nou Hagi, dar câteodată este mai important ca sistemul să se extindă mai mult pentru a putea să-l găsesască pe noul Hagi, pe Mutu, pe Piţurcă, pe Lucescu etc. Zona urbană din România, din principalele oraşe, se apropie de nivelul occidental, dar celelalte zone din oraşele mici şi mijlocii, din zona rurală, rămân în urmă.

    Copiii de acolo nu au niciun viitor dacă nu sunt preluaţi de anumite sisteme, dacă nu văd în jurul lor nişte modele. Astăzi vorbim despre sport. Sunt şanse mai mari să găseşti talente în zonele sărace decât în zonele urbane.

    Ca să nu mai vorbim de faptul că cel care s-a născut în sărăcie are şanse mai mari să aibă o ambiţie şi o determinare prin care să reuşească în viaţă. Are nevoie doar să fie luat de acolo şi să intre într-un sistem.

    Acest lucru este valabil şi pentru muzică, dans, actorie, etc. Nu toată lumea poate să înveţe, nu toată lumea poate să ajungă la facultate, dar, dacă ai un sistem, s-ar putea să poţi să scoţi nişte copii din starea lor, din situaţia lor familială care îi condamnă să facă ceea ce fac şi părinţii lor. David Popovici, Simona Halep, Hagi, Cristina Neagu au talent, dar o calitate mult mai importantă este cea legată de muncă, muncă şi iar muncă. Într-o ţară unde până acum două luni bitcoinul era rege (unde mai poţi să câştigi de 50 de ori în 6 luni?) cuvântul „muncă” nu era în prim-plan. Nici acum nu este. Toată lumea se uită la Becali cum împarte banii, iar copiii vor să fie ca el.

    Năstase a fost un talent pur, dar, pe termen lung, Ţiriac, care a muncit mai mult, a realizat mult mai multe lucruri. David Popovici îşi va urma cariera lui şi sper ca să fie un model pentru crearea de comunităţi prin care alţi copii să aibă o şansă să-şi descopere talentul, iar acesta să fie valorificat.

    (cristian.hostiuc@zf.ro)