BusinessMagazin

Tag: Media

  • Povestea inventatorilor lui Dorel

    Au cautat “numai respect” – dupa cum suna una dintre reclamele pe care si-au pus semnatura. Asa ca au refuzat sa se afilieze vreunei agentii globale de publicitate si au preferat in schimb sa ramana o agentie locala mica, dar cu ambitii mari. Mai exact, sa fie cea mai creativa din industrie. Aflati de la Olivia Steer, prezentatoarea si realizatoarea emisiunii BUSINESS Magazin de la Pro TV, cum a ajuns agentia CAP Advertising celebra pentru campaniile Zaraza, ING sau Unirea si cum au fost create personaje faimoase in folclorul urban precum Dorel si Gogu. Detasarea de cei care isi iau amante adolescente, au masini scumpe si nu cunosc sensul termenului “fortuit” le-a adus nenumarate premii la cele mai prestigioase concursuri de publicitate si afaceri de 3 milioane de euro.

    90% dintre barbatii care se casatoresc nu mai poarta niciodata costumul folosit la ceremonia de nunta. Dar si ei, la fel ca restul de 10 procente, au pretentii mari de la tinuta din ziua cea mare. Pornind de la aceasta idee, Alexandru Ciucu, juniorul afacerii Tata si Fiul, a croit un business care sa se muleze exact pe cerintele barbatilor, oricat de avangardiste. Cu 100.000 de euro si o afacere care-i poarta numele, Alexandru Ciucu executa costume din cele mai fine materiale si dupa cele mai noi tendinte in design pentru sume care pornesc de la 1.000 de euro.

    Si pentru ca vorbim de lux, trebuie mentionat si faptul ca marochinaria romaneasca a dezvoltat branduri de produse de top. Daca pentru o doamna un accesoriu de lux facut din piele inseamna, poate, o pereche de pantofi din piele de sarpe sau o poseta unicat, pentru domni lucrurile stau putin altfel. Toti cei care tin la aparente si le cunosc bine importanta stiu ca servieta, portofelul sau portcardul sunt accesorii obligatorii. Din pielea cea mai fina si mai rara, cusute manual si prevazute cu incuietori din metale pretioase.

    Aflati duminica, 13 aprilie, la ora 12.15, din emisiunea BUSINESS Magazin de la PRO TV cat de mult investesc oamenii de afaceri in detaliile care conteaza.

  • Intr-un cuvant, reclama

    Acum doi ani, americanul Alex Tew a avut ideea de a lansa MillionDollarHomepage, de a vinde pixeli pe o pagina de internet unde companiile sa-si faca reclama. Pe un model intrucatva asemanator spune acum ca mizeaza si site-ul romanesc StapanulCuvintelor.ro. “Ideile in sine sunt foarte asemanatoare. Alex Tew a vandut un milion de pixeli, eu vand cuvintele din dictionar, rezultatul fiind acelasi – o metoda mai neobisnuita de promovare pentru clienti”, spune Andrei Ionescu (27 de ani), antreprenorul din spatele site-ului. De fapt, modelul direct este TheBigWordProject.com, care vinde promovare pornind de la cuvinte care trimit spre un anumit site – o anumita companie. Aparut cu cateva saptamani inainte, TheBigWordProject.com numara deja peste 2.200 de cuvinte vandute.

    Impropriu spus insa ca se vand cuvinte online. De fapt, fiecare cuvant este asociat unui site si directioneaza utilizatorii catre respectivul site in momentul in care este accesat. Spre exemplu, cuvintele “radio”, “noutati”, “media” si “zvonuri” duc catre site-ul Kiss FM, in timp ce cuvantul “unu” ajunge la OneFM. Pana acum s-au vandut aproape 400 de cuvinte, pretul unui cuvant fiind de cinci euro, platibili prin SMS sau prin sistemul de plati online PayPal. “Majoritatea platilor de pana acum au fost facute insa prin SMS”, explica Andrei Ionescu faptul ca din cei 5 euro cat costa un cuvant, 1,4 euro reprezinta comisionul MobilPay, compania care proceseaza platile, iar restul de 3,6 euro inseamna profit.

    StapanulCuvintelor.ro a fost lansat pe 7 martie, iar Andrei Ionescu sustine ca singura investitie pe care a facut-o pentru site a fost timpul sau.

    Nici macar promovarea pe diferite bloguri nu a fost platita, spune el, ci a rezultat din interesul bloggerilor pentru aceasta idee. Recordul de pana acum pe StapanulCuvintelor.ro a fost de 10.000 de afisari intr-o singura zi, in conditiile in care media zilnica este de aproximativ 3.000 de afisari. Totusi, cati dintre acestia dau clic pe cuvinte? “Un utilizator vede cam cinci pagini pe site-ul meu si acceseaza foarte multe cuvinte, in primul rand din curiozitatea de a vedea ce site se ascunde in spatele unui cuvant”, sustine Ionescu.

  • In nisa cu clientul

    Babel Communication este o agentie specializata in comunicarea pentru domeniul constructiilor, infiintata in 1998. Dupa cum spune Calin Diaconu, directorul Babel Communication, ideea de a se axa pe o nisa a aparut datorita primului client al agentiei, producatorul de lacuri si vopseluri Policolor. Acum, afirma Diaconu, cel mai mult investesc in promovare “vopselarii”, “adezivii” si apoi comerciantii, dar “sunt si companii din constructii care inca nu au inceput investitiile in comunicare, cum sunt <caramizile>”.

    Ce avantaje are o agentie specializata fata de una care are clienti din domenii diverse? Diaconu spune ca prefera sa se pozitioneze prin nisa, deoarece astfel agentia devine mai credibila in fata clientilor, dar creste si increderea in interiorul firmei. “Nu vorbim despre acelasi tip de creativitate ca la telefoane, guma de mestecat sau bauturi. Ca agentie specializata pentru domeniul de constructii trebuie sa operezi o traducere a limbajului tehnic in limbaj creativ, ceea ce implica experienta in publicitate. E o provocare sa poti comunica pentru adezivi, fier-beton, vopseluri sau acoperisuri din tabla.”

    Diferentele dintre campaniile de promovare de pe piata constructiilor si cele din alte domenii constau in alegerea mediilor de promovare (reviste specializate de constructii sau arhitectura) si a mesajelor care trebuie adaptate publicului-tinta. In acest domeniu, bugetul unei campanii “ vizibile” incepe de la 200.000-250.000 de euro, in functie de obiectivele campaniei si de frecventa cu care mesajele vor fi receptionate. Printre cele mai importante campanii realizate de Babel, Diaconu enumera lansarea vopselei Spor din 1999 si proiectele pentru Ceresit dintre 2000 si 2008. Pentru acest an, agentia estimeaza o cifra de afaceri de aproximativ 10 milioane de euro. Babel si-a lansat in 2005 o sucursala in Bulgaria, iar acum ar urma deschiderea uneia in Serbia. Un element important pentru business-ul agentiei este “Misiunea Casa”, un proiect de informare multi-channel in domeniul amenajarilor, al carui buget de comunicare in 2008 este de 200.000 de euro. Proiectul, lansat in 2003, cuprinde o emisiune tv si una de radio, revista, un portal de internet si un serviciu de videosharing, iar comunitatea online este de aproximativ 20.000 de utilizatori inregistrati si in jur de 200.000 de afisari pe saptamana.

    Un domeniu ce pare mult mai simplu decat comunicarea pentru anumite sectoare industriale este comunicarea politica, in special pentru ca diferentele fata de o agentie de comunicare nespecializata sunt in acest caz mai mici. “De fapt te adresezi acelorasi emotii”, spune Dan Andronic, directorul firmei Multimedia Political Communication (MPC), ai carei actionari majoritari sunt Dan Andronic si Tal Silberstein, cei ce se ocupa de aproximativ doi ani si de imaginea premierului Calin Popescu-Tariceanu. “Exista desigur diferente, in sensul ca reclama comerciala este mult mai libera decat cea politica; reclama comerciala te poate face sa visezi, poate sa-ti infatiseze o lume de basm. Intr-un fel, acelasi lucru il fac si politicienii prin imaginea pe care si-o promoveaza, dar exista o doza mai mare de realism”, adauga Andronic. Faptul ca nu isi mai dorea sa fie jurnalist l-a determinat sa deschida agentia in 2002. Experienta din presa a fost un avantaj pentru agentie, in virtutea relatiilor capatate in mediul politic. Acelasi avantaj l-a avut si Capital Promotion, o alta firma importanta de consultanta politica, unde ambii proprietari, sotii Claudiu si Adriana Saftoiu, au fost ziaristi inainte de a ocupa functii in administratia Basescu.

    Un alt punct de plecare util a fost pentru MPC faptul ca partenerii lui Dan Andronic, Bogdan Teodorescu si Radu Enache, erau profesori la Scoala Nationala de Studii Politice si Administrative (SNSPA), avand astfel o anumita autoritate in fata clientilor, care nu rareori au impresia ca stiu cel mai bine situatia si ce gen de promovare anume li se potriveste. “Cea mai mare greseala pe care o poate face un om politic sau un consultant politic este sa spuna ca stie. Poti avea impresii, dar impresiile acestea trebuie testate in sondaje, focus grupuri, pentru ca s-ar putea ca intr-un focus grup ceva care tie iti place enorm si sa ti se para o chestie geniala sa fie pe locul al patrulea”, sustine Dan Andronic.

    Uneori pe parcursul dezvoltarii strategiei pentru o campanie li s-a intamplat sa-si dea seama ca acea campanie nu va merge; de aceea o mare parte a bugetului de marketing, aproximativ 30%, este dedicat cercetarii, in timp ce segmentelor de creatie si de productie le revin aproximativ 20%, respectiv 50%. Cel mai mare buget de campanie administrat pana acum de MPC a fost cel al PSD din 2004, intre trei si cinci milioane de euro. Andronic spune ca dificultatile cele mai mari intr-o campanie constau in gasirea mesajului potrivit, posibilitatea testarii acestuia si distribuirea lui. Realizarea unei campanii poate sa dureze “cinci luni sau poate cinci ani – o idee buna poate sa-ti vina imediat sau poti sa nu o ai deloc”. Asa incat, dincolo de campania electorala propriu-zisa, exista strategie pe termen lung, iar clientii de obicei contacteaza agentia cu aproximativ un an, un an si jumatate inainte de inceputul unei campanii electorale.

  • Cati bani vin de la Campionatul European

    Un studiu prezentat in decembrie 2007 de compania americana Zenith Optimedia arata ca investitiile in publicitate vor creste in acest an cu 6,7%, la aproximativ 485 de miliarde de dolari (circa 307 miliarde de euro). Printre motivele acestei cresteri se numara alegerile prezidentiale din SUA, dar mai ales Campionatul European de Fotbal si Jocurile Olimpice. Evident, pe piata romaneasca acesti factori nu se manifesta in mod automat. “Asa cum s-a observat in anii precedenti, Jocurile Olimpice au un impact redus asupra volumelor de publicitate in Romania, insa Campionatul European de Fotbal va fi in centrul atentiei datorita participarii echipei nationale. Advertiserii consacrati vor suplimenta bugetele in perioada iunie-iulie”, apreciaza Radu Voicu, Media Planner la MindShare, divizia de media buying a grupului Ogilvy.

    Voicu adauga ca in 2004, in timpul Campionatului European, TVR 1 a inregistrat un numar total de 40.327,8 GRP (gross rating point – procentul din audienta care a vizionat o reclama), mai mult cu 25% fata de o perioada obisnuita, iar pentru 2008 se estimeaza o crestere si mai mare datorita prezentei nationalei de fotbal a Romaniei la meciurile din Austria si Elvetia.

    Costi Mocanu, director al companiei Pro TV, care reuneste posturile Pro TV, Acasa TV, Sport.ro, Pro Cinema, Pro TV International si licenta MTV Romania, spune ca valoarea pietei de publicitate de sport la televiziune depinde foarte mult de performantele sportivilor la evenimente precum Campionatul European sau Jocu¬rile Olimpice, de numarul de echipe care se vor califica in grupele UEFA Champions League, dar si de drepturile de televizare ale Ligii 1, competitia interna de fotbal. “Daca meciurile vor fi difuzate de canalele de televiziune cu acces platit, cu siguranta se vor cheltui bani mai putini in sustinerea cu publicitate la televiziune a partidelor. Unele bugete se pot muta catre alte sporturi, altele se pot indrepta spre alte domenii”, explica directorul executiv al Pro TV S.A.

    Liga Profesionista de Fotbal doreste sa vanda drepturile de televiziune pentru meciurile interne pe o perioada de trei ani cu aproximativ 18 milioane de euro pe sezon, o suma considerata mare pentru televiziuni. Pe de alta parte, Dumitru Dragomir, presedintele Ligii, a declarat ca a primit deja “doua oferte de 54 de milioane de euro, care reprezinta un pret bunicel”. Pentru acest sezon, drepturile TV sunt detinute de canalul Telesport, care a vandut o parte din optiuni posturilor Kanal D, TVR 1, Antena 1 si National TV.

    Derby-ul Steaua-CFR Cluj, difuzat de Kanal D la 2 martie, a atras aproximativ 720.000 de telespectatori intre 18-49 de ani din mediul urban, reprezentand cea mai mare audienta inregistrata de un program al postului de la aparitia in Romania, in martie anul trecut. Prin comparatie, in 2007, meciurile cu cele mai mari audiente la Kanal D au fost cele doua derby-uri dintre Steaua si Dinamo, cel din aprilie atragand aproximativ 414.000 de telespectatori, iar cel din noiembrie 539.000.

    In ceea ce priveste meciurile echipei nationale, licitatia a fost castigata de Antena 1, care pentru 2,6 milioane de euro va transmite cele cinci meciuri ale nationalei ce vor fi disputate pe teren propriu in urmatorii doi ani. Anul trecut, meciul cu cea mai mare audienta transmis de TVR 1 a fost returul dintre Romania si Olanda, urma¬rit de 4,6 milioane de oameni, acesta inregistrand un rating la nivel national de aproximativ 24 de puncte si o cota de piata de 48,8%.

    Despre felul cum vor evolua audientele TVR 1 in perioada Campionatului European, Andreea Hreniuc, TV sales manager la Splendid Media, agentia care vinde publicitate pentru posturile publice de televiziune, spune ca se asteapta ca postul public sa fie atunci lider de audienta. “Desi noul sistem de masurare, al GfK, a adus scaderi de audienta si pentru posturile publice, suntem convinsi ca aceasta competitie va avea audiente impresionante, mai ales ca participa si Romania. Intotdeauna sportul-rege a adus audiente bune.”
    Bogdan Prajisteanu, managing director la agentia de media buying Mediaedge:cia, estimeaza ca la meciurile Romaniei de la Campionatul European de Fotbal TVR ar putea atrage aproximativ 7 milioane de telespectatori, iar veniturile nete din publicitate ale postului ar putea ajunge la aproximativ 6 milioane de euro.

    Potrivit Alfa Cont Mediawatch, printre cei mai importanti clienti de publicitate la meciurile echipei nationale se numara Inbev (Bergenbier, Stella Artois, Beck’s, Lowenbrau, Noroc), Coca-Cola, Quadrant Amroq Beverages (QAB este imbuteliatorul distribuitorului Pepsi si Prigat pentru Romania si Republica Moldova), Orange, Cosmote, Vodafone, Romaqua Group (imbuteliatorul si distribuitorului Borsec si Giusto), European Drinks si Heineken.

  • Nu va temeti de internet

    Potrivit celor 65 de specialisti in comunicare participanti la studiul “Public Relation Report ‘08”, cele mai importante tendinte la nivelul pietei romanesti de relatii publice sunt cresterea initiativelor de PR pe internet (78% din raspunsuri), diversificarea activitatilor de PR dincolo de relatia cu presa, astfel incat ofiterii de relatii publice sa depinda mai putin de modul cum jurnalistii trateaza in presa activitatea companiilor (70%) si realizarea unui numar tot mai mare de programe de responsabilitate sociala (67%).
    Totodata, aproximativ 70% dintre oamenii de relatii publice cred ca perceptia asupra acestui domeniu s-a imbunatatit in mediul de afaceri, 28% cred ca nu a evoluat semnificativ, in timp ce 2% cred ca este mai putin buna ca in trecut.

    Intrebati despre felul in care vad influenta internetului asupra relatiilor publice, 94% dintre specialistii in relatii publice cred ca mediul online are efecte pozitive, 5% efecte negative, iar pentru 2% dintre respondenti internetul nu a adus nicio schimbare. “Astazi, aproape o treime din timpul de monitorizare a informatiilor se petrece online (editii dedicate ale publicatiilor, site-uri, portaluri si bloguri) si peste 75% din timpul de documentare”, spune Crenguta Rosu, managing partner la agentia de relatii publice DC Communication. Ea specifica, printre beneficiile internetului, viteza cu care se transmit informatiile si posibilitatea sporita de interactiune cu clientii.

    Chiar daca pentru majoritatea internetul are multe beneficii, exista si factori care limiteaza dezvoltarea activitatilor de PR. Printre cele mai importante sunt neintelegerea mediului online, lipsa de competente in domeniu, imprevizibilitatea internetului si implicit dificultatea de a controla acest mediu. Sorana Savu, managing partner la Premium Communication, spune ca provocarea cea mai mare legata de mediul digital este legata de monitorizare: “Cantitatea de informatii incarcate zilnic pe internet e imensa. E extrem de dificil sa afli in timp cine te sustine si cine te desfiinteaza si, mai ales, cata credibilitate au respectivele opinii”.

    Despre cat de importante sunt blogurile in comunicare, 49% dintre specialistii in PR cred ca acestea pot aduce valoare adaugata unor campanii, iar 37% cred ca blogurile ar trebui incluse printre instrumentele de relatii publice, in timp ce pentru restul nu sunt semnificative. Cat priveste blogurile de companie, specialistii enumera printre cele mai importante avantaje ale acestora posibilitatea de a primi reactii rapide din partea publicului, sansa de a comunica neoficial, dar eficient cu potentialii clienti si oportunitatea de a oferi o imagine transparenta asupra agentiilor. Studiul arata insa ca principalele probleme aduse de blogurile de companie tin de necesitatea actualizarii periodice (71%) si de cea a publicarii de reactii la comentariile aparute (49%).

  • Time is money

    Calendarul Pirelli a fost lansat in 1964 la initiativa departamentului de marketing a Pirelli UK Limited, divizia Pirelli din Marea Britanie, care a dorit sa ofere un cadou de Craciun pentru clientii cei mai importanti ai companiei. Calendarul, care a ajuns sa fie descris drept „cel mai mare simbol al statutului social la birou“, este realizat anual in 20.000 de copii si este daruit persoanelor aflate intr-o baza de date a companiei care ii cuprinde inclusiv pe fostii componenti ai trupei Beatles, sultanul Bruneiului si familia regala britanica.

    In fiecare an, calendarul are o anumita tema. Daca pana in acest an calendarul a insemnat aproape numai poze exotice realizate in locuri precum Bahamas, Insulele Seychelles, Palma de Mallorca sau Tunisia, pentru editia din 2008, care a fost recent lansata si in Romania, fotograful Patrick Demarchelier a ales orasul Shanghai. Cele 11 modele sunt imbracate in haine de inspiratie orientala, spre deosebire de anii anteriori, cand predominau modelele in costume de baie.

    Calendarul Pirelli a fost legat direct de evenimentele din viata producatorului italian de anvelope, dar si de cele din economia globala. Lansarea calendarului pentru 2008, la sfarsitul lui noiembrie 2007, a avut loc la numai cateva zile de la deschiderea celei de-a doua firme de anvelope a companiei, din provincia chineza Shandong. In 1975, ca urmare a crizei petrolului, aparitia calendarului a fost oprita, reaparitia avand loc abia in 1984. Spre deosebire de anii anteriori, cand „The Cal“ era distribuit doar unor clienti selecti ai companiei, atunci a fost oferit tuturor celor care cumparau doua cauciucuri.

    “Calendarul a devenit cel mai important instrument de marketing pentru brandul Pirelli”, declara in 2003 pentru B&T, una dintre cele mai importante reviste de marketing si comunicare din Australia, Kay Weick, managing director la Pirelli Australia. Tot B&T scrie ca in Australia, un calendar din 1990 a fost cumparat la licitatie pentru 84.000 de dolari, iar unul din 2002 a fost cumparat pentru 22.000 de dolari australieni. Potrivit specialistilor de la Calendar Collectors Society, care au cautat timp de trei luni pe site-ul eBay sumele investite in achizitionarea calendarelor, una dintre cele mai importante „tranzactii“ a fost cea dintre un colectionar german care si-a vandut pe site-ul eBay Germania colectia personala ce cuprindea 29 de editii dintre 1964 si 2002 unui elvetian pentru aproape 13.000 de dolari.

    O alta companie italiana care a ales sa se faca cunoscuta prin intermediul calendarelor este Lavazza, al carei calendar a ajuns la cea de 16-a editie. Campania de promovare a acestei editii, creata de agentia Armando Testa, se desfasoara in 15 tari europene, iar pentru prima data campania a prevazut difuzarea de spoturi TV de 20 si 30 de secunde in patru tari: Anglia, Polonia, Bulgaria si Romania. Campania a costat 2,8 milioane de euro. Extravaganta calendarului a fost accentuata si cu ajutorul a doua nume celebre pe scena modei internationale: Vivienne Westwood a creat rochia uneia dintre reginele infatisate in calendar, iar casa de bijuterii Damiani este cea care a oferit bijuteriile acestora. „In fiecare an, calendarul este baza campaniei noastre de PR si publicitate“, spune David Rogers, sales and marketing director al Lavazza.

    Incepand din 2000, si grupul Campari, una dintre cele mai mari companii de pe piata internationala a bauturilor alcoolice, a decis sa promoveze Campari, brandul pe care l-a lansat in 1860, printr-un calendar. Daca cel din 2007 a fost realizat cu ajutorul actritei Salma Hayek si al fotografului Mario Testino, pentru editia din acest an au fost alesi actrita Eva Mendes si fotograful Marino Parisotto, considerat de revista Photo France drept unul dintre cei mai buni zece fotografi ai lumii. Conceptul calendarului „Campari Tales“, realizat impreuna cu agentia Callegari Bereville Grey, Paris, este prezentarea unei carti de povesti. Astfel, Eva Mendes sugereaza pe rand basme precum Scufita Rosie, Frumoasa din Padurea Adormita, Cenusareasa sau Alice in Tara Minunilor.

    Peroni Nastro Azzurro, marca superpremium din portofoliul international al SABMiller, a investit anul trecut peste 30 de milioane de euro in campania de comunicare globala „Calendario Peroni“, care are ca element principal de promovare calendarul in toate cele 12 tari unde este prezenta marca. „Ideea unui calendar a devenit contextul pentru o campanie integrata ce ne va insoti tot anul“, spune Oana Ailenei, brand manager al Peroni Nastro Azzurro si Pilsner Urquell. Peroni Nastro Azzurro a fost relansata in 2005 si s-a pozitionat ca o marca mai aproape de industria de moda decat a celei de bere. Astfel, in 2006 a fost lansata campania globala „La Dolce Vita“, un omagiu adus lui Federico Fellini, iar in 2007 Peroni a fost partenerul Vogue Italia la aniversarea a 50 de ani de existenta, printr-o retrospectiva fotografica.

    Reprezentanta Peroni spune ca pentru un brand ca Peroni, care se afla in situatia consolidarii accelerate a notorietatii globale, este esentiala consecventa in initiativele internationale de promovare. „In esenta, calendarul comunica valorile marcii intr-o «traducere» universal valabila. Campaniile globale sunt gandite astfel incat sa isi pastreze capacitatea de reprezentare a brandului in fiecare din pietele locale“, spune Ailenei, care tine sa precizeze ca pentru realizarea calendarului din Romania au fost selectate trei modele romance.

    Calendare de firma
    Business Magazin la Pro Tv

     

  • Adevaratul rival al Blu-ray

    Razboiul sistemelor DVD de inalta definitie de la Hollywood are in sfarsit un castigator, in formatul Blu-ray. Dar cum de nu se aud mai multe aplauze?

    In anii ’80, triumful standardului VHS asupra Betamax a ajutat la dezvoltarea unei profitabile piete de home entertainment. DVD-urile, introduse in anii ’90, s-au dovedit o mina de aur si mai mare, aducand cam 60% din profiturile inregistrate de studiouri in ultimii ani, potrivit analistilor. Gigantii din industria de divertisment au gandit DVD-urile de inalta definitie ca pe un alt business de succes.

    Dar victoria discului Blu-ray al Sony, consfintita de renuntarea de catre Toshiba la productia formatului concurent HD DVD, pune pentru o clipa in umbra problema spinoasa a caderii treptate a pietei DVD-urilor din SUA. Asa ca, in loc sa sarbatoreasca Blu-ray – care ramane o afacere inca in fasa – studiourile se zbat sa introduca mai multe initiative care sa sprijine piata in ansamblu. Unele eforturi, precum adaugarea unor noi componente interactive si schimbari in ce priveste ambalarea si promovarea DVD-urilor, sunt menite sa preintampine continuarea erodarii pietei, in acelasi timp cu netezirea terenului pentru Blu-ray. Dar companiile de media introduc si tehnologii care spera ca vor rezolva chestiunile mai dificile – generarea cresterii si amanarea unei demodari a DVD-urilor in ansamblu. Vanzarile de DVD-uri scad din mai multe motive – piata supraaglomerata, competitia pentru zona de timp liber. Dar internetul este probabil principalul inamic. Companiile de tehnologie au ravasit piata de DVD-uri prin impulsul agresiv pe care l-au dat descarcarilor de continut prin intermediul internetului. Magazinul iTunes al celor de la Apple ofera acum posibilitatea de a descarca 500 de filme, iar in ianuarie a inceput sa inchirieze titluri precum „Omul Paianjen 3“. Intre timp, furnizorii de telecomunicatii isi promoveaza canalele broadband pentru capacitatea lor de a furniza descarcari rapide de fisiere.

    Studiourile de filme riposteaza invatand lectii de la internet. In centrul regenerarii pietei se afla ceea ce 20th Century Fox numeste „copia digitala“. DVD-urile de la studiourile Fox vin acum cu un disc suplimentar care contine un fisier digital al filmului respectiv. Clientii pot descarca fisierul pe un calculator in cam cinci minute – mult mai rapid decat de pe internet – si apoi sa vada filmul acolo sau sa si-l transfere pe iPod. „Aceasta asaza DVD-ul in mijlocul revolutiei digitale si repune business-ul pe o traiectorie de crestere“, considera Mike Dunn, presedinte al 20th Century Fox Home Entertainment. Sony Pictures Entertainment, Universal Studios, Walt Disney si Warner Bros. testeaza si ele propriile versiuni ale acestui concept.

    Mai multi consultanti din tehnologie, desi nu atat de optimisti cu privire la viitorului DVD-urilor ca Dunn, privesc cu entuziasm eforturile studiourilor. Tom Adams, fondatorul Adams Media Research, spune ca promovarea la pachet a fisierelor digitale cu DVD-urile standard „are potentialul real de a o lua inaintea furnizarii de filme pe internet“. Dar John Freeman, un analist al industriei, priveste astfel de demersuri doar ca pe o tactica de a castiga timp. Desi copiile digitale sunt „un pas inainte“, spune el, aceasta este aproape la fel cu recunoasterea de catre Hollywood a faptului ca vanzarea de produse de divertisment incepe sa se perimeze. Azi, fisiere digitale pe discuri, maine, descarcari in masa de pe internet.

    Necazurile mari si mici au inceput sa rascoleasca industria DVD-urilor in 2005. Mai intai, vanzarile de discuri cu inregistrari ale programelor TV au inceput sa scada, pe masura ce produsele nou-lansate si-au pierdut din prospetime si consumatorii si-au dat seama ca alocau o mare parte din spatiul din living pentru niste cutii burdusite cu discuri la care nu se uitau niciodata.

    Apoi, preturile au inceput sa scada, pe masura ce cererea a scazut in ansamblu. „Wal-Mart a semnalat ca a inceput sa se plictiseasca de titlurile mai vechi“, spune Stephen Prough, cofondatorul Salem Partners, o mica banca de investitii care se ocupa de cataloagele de filme. „Atunci cand cererea e aproape de zero pentru un disc de sase dolari, ai o problema.“

    Si batalia permanenta intre diversi participanti la marketing-ul DVD-urilor – producatorii de echipamente, studiourile si marile magazine – cu privire la care dintre cele doua tehnologii de inalta definitie ar trebui sa inlocuiasca DVD-urile clasice i-a zapacit pe consumatori. Blu-ray al celor de la Sony a castigat pana la urma batalia dupa ce Toshiba a renuntat la HD DVD.

  • Pro TV a facut un profit de 93 mil. dolari anul trecut

    Cifra de afaceri a companiei Pro TV a fost de 215,4 milioane de dolari, fata de 148,6 milioane de dolari in 2006. Rezultatele au fost anuntate joi dimineata de CME, actionarul majoritar al companiei.

    Detalii pe www.zf.ro

  • thegroup, gata sa negocieze

    Thegroup este unul dintre grupurile de comunicare din Romania care in ultimii doi ani au raportat cresteri de business foarte mari – in cazul sau, de aproape 80% anual. Agentia de publicitate condusa de Zoltan Szigeti si Mihaela Nicola, cei care in 2005 plecau de la conducerea Ogilvy Romania, a ajuns in 2007 la o cifra de afaceri de 51,8 milioane de euro.

    “Incerc sa am clienti mici, dar care sa fie profitabili”, a declarat Szigeti pentru BUSINESS Magazin. El spune ca nu intotdeauna clientul cu cel mai mare buget este si cel care aduce cei mai multi bani agentiei, fie si pentru faptul ca la un buget foarte mare se munceste mai mult si sunt implicate mai multe resurse umane. Cu cele 14 agentii specializate de comunicare (creatie, media, relatii publice, new media) incluse in structura companiei, thegroup are acum aproape 80 de clienti.

    Un alt factor care a permis thegroup sa inregistreze o asemenea crestere de venituri este faptul ca a crescut si numarul de entitati ale grupului. Este vorba de cinci divizii noi, pe care agentia le-a adaugat in cursul anului trecut : Innovaty (productie audio-video), My Media (dezvoltare de continut de programe pentru media), New Media (comunicare interactiva), The Media Partenership (media buying) si Events&Production (BTL). “Atunci cand am cumparat New Media, la inceputul lui 2007, am fost printre primele companii care au investit in acest domeniu. Miscarea a fost senzationala, pentru ca domeniul a crescut, iar celelalte agentii au inceput sa-si faca departamente de new media”, comenteaza Szigeti. Saptamana trecuta, thegroup a anuntat lansarea unei alte divizii specializate in comunicare interactiva si internet, Navidoo.

    Cu peste 250 de oameni in cele 14 divizii si avand o medie de varsta in companie de 28-30 de ani, businessul thegroup functioneaza dupa o structura unde fiecare managing director este direct motivat de firma pe care o conduce. “Fiecare firma actioneaza independent din punctul de vedere al relatiei cu clientii, dar incercam sa ne folosim unii de calitatile celorlalti”, afirma Zoltan Szigeti. Fiecare managing director este si actionar minoritar la firma pe care o conduce.

    Anul trecut, thegroup a participat la mai mult de 10 pitchuri, castigand aproape 90% dintre ele. Pentru 2008, planurile de dezvoltare vizeaza categoriile in care thegroup nu este prezent, ca de pilda sectorul de bauturi racoritoare sau bere, dar si investitii in sectoare precum internetul si new media sau productiile de televiziune. "Cat priveste segmentul de comunicare interactiva, anul acesta vom investi sume de bani mult mai mari in domeniu ; deja nu mai este suficient ce am facut anul trecut ", adauga presedintele thegroup.

    Legat de evolutia de ansamblu a agentiei de publicitate in 2008, Szigeti sustine ca directia este acum de consolidare a businessului. “Am crescut foarte puternic in ultimii doi ani, vom mai face investitii, dar accentul pe 2008 va fi consolidarea”, afirma presedintele thegroup, adaugand ca nu este exclusa vanzarea agentiei catre un grup strain, daca va aparea o asemenea oportunitate.

    Cat priveste evolutia pietei de publicitate, Szigeti sustine ca ritmul de crestere de aproximativ 30-40% din ultimii ani nu va mai dura decat aproximativ doi ani, dupa care se asteapta la o intensificare a concurentei intre agentii si chiar la « o stare de criza pe piata ». |n ceea ce priveste distributia publicitatii pe canale de comunicare, Szigeti nu preconizeaza modificari importante : “Segmentul de televiziune nu se va modifica, va ramane in jurul a 65% din piata. S-ar putea sa se schimbe procentele, in conditiile in care clientii vor aloca mai multi bani pentru celelalte medii, dar sa nu uitam ca in fiecare an si bugetele clientilor sunt mai mari”.
    Potrivit reprezentantului thegroup, piata la nivel general va creste anul acesta cu 25%, iar televiziunea va avea o crestere cu 30% sau 50%, sau chiar cu procente duble in cazul unora dintre televiziunile mici – « nu neaparat pentru ca audienta a migrat in aceasta directie, ci pentru ca preturile practicate de televiziunile mari i-au impins pe advertiseri catre cele mici ». Televiziunea, de altfel, nu si-a pierdut si nu-si va pierde niciodata importanta intre canalele de comunicare, apreciaza Szigeti – doar ca tendinta este ca toate cele trei ecrane pe care consumatorul le are in fata, adica telefonul mobil, calculatorul si televizorul, sa convearga, sa devina unul si acelasi.

    Cat priveste celelate canale media, presa cotidiana va fi cea mai afectata de noile tendinte, in conditiile in care consumatorii de presa se orienteaza din ce in ce mai mult catre internet, unde piata de comunicare prin internet ar putea creste cu peste 100% anul acesta, dupa ce anul trecut a depasit 500 de milioane de euro. Despre outdoor, Szigeti este de parere ca aceasta piata nu va creste semnificativ, din cauza blocarii oraselor prin contractele deja existente. "Avem 40.000 de panouri in toata tara si este nimic pe langa cerere. Clientii au retele nationale ocupate prin contracte pe termene lungi, de 12 luni, motiv pentru care orasele mari sunt inchise din punctul de vedere al noilor amplasamente. Astfel ca, daca piata creste pretul cu 15%, creste si outdoorul cu 15%”.

  • Leo Burnett: povestea de succes a celei mai premiate agentii

    Fratii Ioana si Stefan Iordache au pornit cu mult curaj si tupeu, cu doar cateva mii de dolari si un efectiv de trei oameni, o agentie locala de advertiting pentru care curand au indraznit sa-si anunte in public visurile mari.

    Click aici pentru mai multe amanunte