BusinessMagazin

Tag: Manager

  • Pfizer România are un nou country manager

    Producătorul de medicamente Pfizer România a numit-o pe Mirela Iordan în funcţia de country manager, prima femeie care va conduce operaţiunile companiei în România.

    Mirela Iordan îl va înlocui de la 1 noiembrie pe Nolan Townsend, numit în funcţia de preşedinte al diviziei de boli rare pentru regiunea pieţelor dezvoltate.

    Noul manager al Pfizer România, companie care a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de 531 de milioane de lei, plasându-se în top cinci cei mai mari jucători din piaţă, are o experienţă de peste 20 de ani în industria farmaceutică românească, făcând parte din echipa Pfizer încă din 2001.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Câţi bani câştigă un angajat Facebook

    Antonio Garcia Martinez s-a alăturat Facebook pe poziţia de product manager în 2011 chiar înainte ca Facebook să fie listată la bursă. A lucrat la produsele de publicitate ale companiei, iar în 2013 a plecat şi a publicat cartea “Chaos Monkeys”, despre cum este să lucrezi alături de Mark Zuckerberg. Unul dintre lucrurile dezvăluite în carte este faptul că angajaţii ce lucrează în tehnologie sunt foarte bine plătiţi.

    “Oferta originală a Facebook includea 75.000 de acţiuni plus un salariu anual de 175.000 de dolari. Am reuşit să obţin bani cash, echivalentul a 5000 de acşiuni, pentru a-mi plăti datoriile, pentru o nouă maşină şi o un vas “, a scris Martinez.

    Astfel, Business Insider a calculat că, la momentul listării, salariul lui Martinez ajungea la 971,500 de dolari pe an (acţiuni + bonusuri), înainte de taxe. După, suma ce a intrat în buzunarul americanului a fost de 550.000 de dolari. Dar asta nu este tot, un apartament, o casă modestă se vinde cu 1-3 milioane de dolari. Aşa că şi atunci când câştigi aproape 1 milion de dolari pe an nu te simţi foarte bogat, a mărturisit Martinez în cartea sa.

    Martinez este doar un exemplu, dar sunt mulţi angajaţi Facebook care s-au alăturat companiei de la început, iar la momentul listării au devenit multi-milionari.

  • Un brand important de haine din Franţa intră în România. Primul magazin se deschide în Veranda Mall

    Grupul francez Tati, unul dintre cei mai importanţi jucători pe piaţa vestimentară din Franţa, a ales România pentru a intra în zona Europei de Sud-Est. Marian Radu, managerul companiei care a adus brandul pe plan local, vorbeşte despre planurile firmei pentru România şi investiţia în primul magazin Tati.

    Decizia TATI de a alege România ca prim punct de desfacere pentru Europa de Sud-Est, spune Marian Radu, general manager al Peeraj Brands International, vine după doi ani în care au fost deschise nu mai puţin de 15 magazine TATI la nivel internaţional. Astfel, orientarea către această zonă a Europei a venit ca o necesitate firească, iar decizia de a alege a României ca primă ţară de  lansare a brandului „este una salutară. România este încă o piaţă tânără în domeniul retailului, care, în pofida prezenţei unor jucători de renume, poate susţine branduri şi tendinţe noi. Mai mult, dinamica acestei pieţe din România aduce cu sine şi o dinamică a forţei de muncă, lucru benefic pentru economia internă.“

    Peeraj Brands International, care deţine aproape 100 de magazine sub mai multe branduri printre care CCC, Swarovski şi Boggi, cu afaceri de peste 36 de milioane de euro în 2015, este compania care a adus brandul TATI în România. „Peeraj Brands International este unul dintre cele mai puternice grupuri de francize din zona de fashion din România, cu un număr semnificativ de branduri în portofoliul său. Expertiza deţinută de companie, precum şi un istoric de zece ani de prezenţă pe piaţa locală, fac din Peeraj partenerul potrivit pentru lansarea brandului TATI în România“, explică Marian Radu. Retailerul francez TATI a fost înfiinţat în 1948, iar din 2004 face parte din Grupul Eram. Brandul s-a aflat iniţial în centrele oraşelor, iar acum este prezent şi în suburbiile oraşelor medii şi mari, având peste 2.000 de angajaţi. Lanţul deţine 150 de magazine în Franţa şi alte 15 spaţi peste hotarele ţării-mamă; 90% dintre produse sunt vândute cu preţuri mai mici de 10 euro.

    Investiţia în primul magazin TATI se ridică la circa 1 milion de euro şi în cursul acestui an va începe aranjarea celui de-al doilea spaţiu. „Fiind un brand la început de drum, considerăm că vom putea avansa cifre concludente după deschiderea primului magazin TATI, din Veranda Mall, la sfârşitul lunii octombrie“, afirmă Marian Radu. Planurile pentru perioada următoare includ deschiderea a 25 – 30 de magazine care să acopere întreg teritoriul României. „Mai mult, vizăm şi alte 3 – 4 ţări de proximitate, însă vom putea lua o decizie după o analiză atentă a performanţei brandului în România.“

    Magazinul Tati va ocupa un spaţiu de 1.700 de metri pătraţi în mallul Veranda, incluzând atât haine, cât şi produse de înfrumuseţare şi pentru casă. Piaţa locală de îmbrăcăminte, încălţăminte şi echipamente sportive, evaluată la circa 16 miliarde de lei, a primit de la începutul acestui an peste zece nume noi. Astfel, atât grupuri deja existente şi-au întărit portofoliile cu branduri noi, cât şi mărci noi au ales să deschidă primele unităţi din Români. Decizia vine în contextul în care românii alocă circa 4% pe haine şi pantofi, cea mai mare pondere din regiune, situaţie ce confirmă astfel că piaţa locală este mai dispusă să cheltuie bani pe modă. Cu salarii de opt ori mai mici decât în Germania, dar cu preţuri similare la haine şi pantofi, românii ajung să aloce lunar cea mai mare pondere din venit pentru achiziţiile de modă, comparativ cu alte naţii. Situaţia este similară şi dacă alegem să comparăm România cu Polonia, Cehia sau Ungaria, potrivit Ziarului Financiar. În acest context, grupuri precum H&M şi Inditex – liderii pieţei locale de modă – şi-au întărit portofoliile cu nume noi, cu COS şi respectiv Uterque. Simţind apetitul consumatorilor pentru modă, spaniolii de la Inditex au adus recent în România al optulea brand al grupului, Uterque. Spre deosebire de restul care au intrat în offline mai întâi şi apoi în online, cu acest brand spaniolii au intrat direct online, urmând să testeze apoi şi operaţiunile fizice. Şi suedezii de la H&M au adus în România în acest an al doilea brand, COS, cu care au mers pe Calea Victoriei, una dintre principalele artere de shopping din Bucureşti şi din ţară. Grupul suedez a intrat pe piaţa în 2011 cu brandul fanion H&M şi încă de la început au avut local rezultate peste cele din regiune. Vânzările per magazin sunt în continuare cu până la 50% mai mari decât în Cehia sau Polonia.

    „O concurenţă acerbă ne provoacă să fim competitivi, este acel «cârlig» de care ne folosim pentru a performa cât mai bine“, spune Marian Radu. „Ne adresăm în principal familiilor cu venituri mici si medii, cu îmbrăcăminte, încălţăminte, cosmetice şi produse de îngrijire personală, produse pentru casă şi grădină.“

    Veranda Mall este un proiect nou şi reprezintă astfel, într-o anumită măsură, un pariu; de ce s-a ales această variantă şi nu deschiderea magazinului într-un mall cu un număr deja cunoscut de clienţi? „TATI este o noutate absolută pentru piaţa locală, precum Veranda Mall, ambele fiind la început de drum. Aşadar, «profilul» extrem de asemănător al celor două proiecte, densitatea demografică a zonei unde se vor deschide acestea, dar şi existenţa unei puteri medii de cumpărare destul de uniforme în cadrul ariei de adresabilitate sunt factori luaţi în calcul“, spune Marian Radu.

    Veranda va avea o suprafaţă închiriabilă de aproximativ 30.000 de metri pătraţi şi va fi inaugurat în ultimul trimestru al acestui an. Principalele ancore vor fi hipermarketul Carrefour (10.000 mp) şi magazinul H&M (2.200 mp), alături de care se vor găsi peste 100 de magazine, restaurante şi cafenele. Centrul comercial va avea o parcare de 1.200 de locuri şi un spaţiu verde de 15.000 de metri pătraţi, care iarna va găzdui un patinoar şi un târg de sărbători, iar vara este destinat relaxării şi petrecerii timpului liber, inclusiv activităţi pentru copii. La etajul 1 vor fi în principal branduri de modă, cafenele pentru spaţiul verde şi diverse restaurante, iar la subsol vor fi food court-ul şi ancora Carrefour. Investiţia în proiect se ridică la 60 de milioane de euro (valoarea terenului şi construcţia), iar centrul comercial va pune la dispoziţia clienţilor săi magazine pe două niveluri, totalizând 25.000 de metri pătraţi de spaţii comerciale.

    „Este posibil să avem şi o fază a doua, pentru că sunt o serie de chiriaşi pentru care pur şi simplu nu mai avem loc. Cererea pentru această zonă e imensă. Mulţi se întreabă dacă nu sunt prea multe centre comerciale în Bucureşti, dacă nu sunt prea multe malluri, dar de fapt suntem mult sub ce ar trebui,“ afirmă Andrei Pogonaru, membru al consiliului de administraţie al firmei Prodplast Imobiliare şi partener în cadrul Central European Financial Services, care se ocupă de dezvoltarea Veranda. Varşovia are, spune el, de trei ori mai mulţi metri pătraţi de retail modern decât Bucureşti în condiţiile în care populaţia este mai mică. Din perspectiva comercianţilor, numărul centrelor comerciale este insuficient, iar Pogonaru se aşteaptă ca peste 25.000 de oameni să treacă zilnic pragul noului centru comercial.

  • Serviciile spa de relaxare, nevoie sau un răsfăţ?

    În România au existat din cele mai vechi timpuri zone unde apele termale şi nămolul au fost folosite pentru a trata diverse afecţiuni, iar în prezent românii se arată din ce în ce mai dispuşi să încerce variantele moderne de relaxare şi tratament. Cifra de afaceri din servicii spa de relaxare a ajuns la 5,6 milioane de euro la nivelul întregii ţări, iar tendinţa este de creştere susţinută. Domeniul se loveşte însă de câteva piedici.

    Un apetit mai mare pentru răsfăţul care se dovedeşte a fi mai mult decât răsfăţ, interesul crescut pentru sănătate şi stare de bine şi popularizarea serviciilor din segmentul spa sunt principalele motoare de creştere ale segmentului. Printre punctele tari se numără atât interesul investitorilor, cât şi a consumatorilor pentru acest domeniu, chiar dacă industria locală se află încă la un nivel incipient. „Avem consultanţi şi specialişti spa care au lucrat peste 10 ani în străinătate şi au adus know-how-ul acumulat în ţară, ridicând astfel nivelul pieţei“, spune Ioana Marian, fondatoare şi CEO al platformei de wellness desprespa.ro.

    „Şi legislaţia a ajutat, impunând existenţa un centru spa/wellness în cadrul tuturilor hotelurilor de cinci stele“, adaugă specialista în domeniu. Pe de altă parte, un mare minus al industriei este dat de lipsa nomenclatorului de meserii – „în acest moment nu există în Clasificarea Ocupaţiilor din România precizări pentru slujbe de spa manager, terapeut spa, recepţioner spa şi lista poate continua. Aşadar, nu există nici şcoli spa, pentru că momentan nu pot fi eliberate diplome“, spune Ioana Marian. De puţin timp există cod CAEN, dar pentru ca piaţa să crească în mod real trebuie soluţionate şi restul necunoscutelor prin Ministerul Muncii, consideră ea.

    Roxana Vişan, directorul Orhideea Health & Spa, unul dintre principalii jucători locali pe acest segment, consideră că majoritatea clienţilor nu sunt suficient de informaţi în ce priveşte beneficiile acestor servicii. Centrul de spa al complexului Orhideea a fost inaugurat în 2011 şi a adus pe piaţa Capitalei un spaţiu de 3.000 de metri pătraţi în care au fost aduse sub aceeaşi umbrelă atât serviciile de wellness, cât şi cele spa. Aspectul negativ, arată Vişan, este „veşnica negociere. Vrem cât mai mult şi mai bun, cât mai ieftin…“. Sorin Vasilache, manager al Shiseido Spa din Stejarii Country Club, completează că oamenii ar trebui să integreze în stilul lor de viaţă conceptul de wellness, să devină un obicei obişnuit detoxifierea la saună şi să facă tratamente periodic, nu doar pentru ocazii speciale. Shiseido Spa se află la etajul complexului de agrement La Stejarii, care a fost deschis pentru public la sfârşitul anului 2013, fiind primul spa din Europa de Est care funcţionează sub umbrela acestui nume. Managerul spa-ului spune că investiţia exclusiv pentru acest spaţiu este dificil de apreciat, întrucât face parte dintr-un complex gândit all-in-one; investiţia totală pentru complexul de agrement Stejarii s-a ridicat la aproximativ 18 milioane de euro. Pe de altă parte, în acest segment au înflorit mai multe afaceri în ultimii cinci ani, deopotrivă nume internaţionale dar şi firme locale. În opinia operatorilor în domeniu, spa-ul nu mai este un serviciu de lux, a devenit o nevoie; „nu mergi la SPA pentru că este la modă, mergi la SPA pentru ca ai simţit beneficiul direct asupra sănătăţii tale. Aceasta este direcţia în care îmi place să cred că ne îndreptăm“, declară Roxana Vişan. Românii încep să înţeleagă ce însemnă aceste servicii, rolul lor şi să aibă curiozitatea de a le testa, iar vânzările de carduri cadou pentru servicii în centre spa sunt în continuă creştere, adaugă Vişan. Există din ce în ce mai mulţi români care au un apetit tot mai mare pentru astfel de servicii şi Sorin Vasilache remarcă „un interes crescut pentru adoptarea unui stil de viaţă sănătos, de la obiceiuri alimentare corecte, la mişcare, tratamente periodice şi activităţi pentru dezvoltarea personală. Sperăm ca un număr din ce în ce mai mare de persoane să urmeze această direcţie“. Concret, în 2011, cifra de afaceri din servicii spa de relaxare a fost de 5,6 milioane de euro la nivelul întregii ţări, iar în 2015 a ajuns la 7,7 milioane de euro şi 160.500 de clienţi, deopotrivă români şi străini, conform desprespa.ro, care a contorizat evoluţia pieţei de profil din România parcursul ultimilor ani. Cifra indicată nu include decât încasările din serviciile de relaxare şi prevenţie spa & wellness, fără cele de înfrumuseţare, slăbire, fitness sau tratamente balneare oferite în cadrul centrelor de servicii spa şi conexe.

    Preţul mediu al unei terapii spa a crescut de la 150 de lei între 2012 şi 2014, la 160 de lei în 2015, potrivit aceleiaşi surse. Cel mai adesea, clienţii individuali de terapii spa cheltuiesc circa 150 de lei la fiecare vizită într-un astfel de centru, frecvenţa tratamentelor fiind de circa unul pe săptămână. Cei care au abonamente, vizitează centrul la care sunt membri mai des, de 2-3 ori pe săptămână, cheltuiesc 350-400 de lei pe lună şi au acces nelimitat la toate serviciile centrului, spune directorul Orhideea Health & Spa. „Serviciile mai scumpe sunt cele personalizate şi mă refer la cursurile de personal training nataţie, fitness şi kinetoterapie. Se lucrează unu la unu: intructor sau kinetoterapeut cu un client, totul fiind personalizat pentru fiecare client în parte“, declară Roxana Vişan. La centrul pe care îl conduce, terapiile au preţuri variate, în funcţie şi de complexitate şi durată: de pildă un masaj de relaxare de 30 de minute este 85 de lei, unul de 50 de minute costă 150 lei, iar un masaj terapeutic de 30 de minute este 90 de lei; în cazul terapiilor mai complexe, preţurile sunt mai mari.

    La Shiseido Spa preţul mediu al unei terapii este de 50 de euro, una dintre cele mai apreicate fiind Kuroho Body – masaj de relaxare reprezentativ pentru Shiseido – „care oferă o deconectare totală şi o hidratare intensă a pielii, concentrându-se pe stimularea punctelor de presiune Tsubo, echilibrând energetic organismul şi inducând o stare profundă de relaxare“, spune managerul spa-ului de la Stejarii. Voucherele cadou sunt cumpărate cu precădere pentru a fi oferite celor apropiaţi sau partenerilor de afaceri, spune Sorin Vasilache; spa-ul de la Stejarii are zone de relaxare, piscină cu hidromasaj, saune umede şi uscate, hammam, cameră cu saltele cu apă şi terapie cu oxigen.

    Consumatorii fideli ai centrelor spa au, în general, peste 30 de ani; „fie că fac parte din top management sau din antreprenoriat, din domenii diverse – de la finanţişti la artişti – au în comun dorinţa de a se relaxa şi de a-şi îngriji corpul şi mintea“, spune Sorin Vasilache. Conform spuselor sale, bărbaţii caută în special momente de linişte, dorind să se deconecteze de la ritmul intens şi de la grijile de zi cu zi, iar femeile caută prioritar prevenirea sau reducerea semnelor de îmbătrânire şi îmbunătăţirea generală a aspectului pielii, spune managerul Shiseido Spa. Faţă de acum patru ani, când despreSpa.ro a realizat primul studiu de piaţă, românii au început să nu mai considere spa-ul doar un răsfăţ, ci să privească relaxarea ca pe o condiţie pentru menţinerea sănătăţii, spune Ioana Marian. „În 2011, 60% dintre respondenţi considerau că le-ar fi necesar un venit mai mare pentru a merge mai des la spa, iar în 2015, doar 32% au dat acelaşi răspuns“, susţine reprezentanta desprespa.ro.

    Cu toate acestea, „românii mai au încă acea cultură a băilor, în special în scop terapeutic, nu preventiv sau de relaxare. Din păcate, mulţi au rămas cu imaginea staţiunilor balneare vechi“, consideră Ioana Marian. Deşi în ultimii ani s-au făcut investiţii substanţiale în fostele baze de tratamente, s-au construit şi centre spa prin toate locaţiile balneare consacrate, industria pe plan local abia se află la început. „Cu toţii avem responsabilitatea de a contribui la creşterea domeniului. Fiecare spa nou construit a ajutat la creşterea pieţei, la maturizarea acesteia, la creşterea diversităţii şi calităţii serviciilor şi a venit cu ceva nou în aceasta piaţă“, declară Roxana Vişan.

  • Povestea românului care a creat un produs pe care îl folosesc zilnic sute de milioane de oameni

    Statutul de cel mai admirat CEO în 2016 se leagă strâns de evoluţia Bitdefender, care a devenit pe parcursul a 15 ani cel mai vândut produs românesc de peste hotare. Florin Talpeş a fost prezent în top 10 în toate cele şase ediţii anterioare ale catalogului 100 cei mai admiraţi CEO din România, dar anul acesta a primit cel mai mare număr de voturi din partea mediului privat de afaceri. Ce înseamnă pentru antreprenorul român această recunoaştere?

    „Soţia mea căuta profesori foarte buni şi întreba, «Cum îi găsim?», «Care sunt criteriile prin care să îi alegem?» Răspunsul este dat de comunitate: aceasta ştie care sunt profesorii cei mai buni, totul este să te adresezi acesteia, aşa că, dacă eu am ajuns să fiu văzut drept unul dintre profesorii buni, este extraordinar, este o onoare pentru noi, cei de la Bitdefender. Vorbim despre oamenii din comunitatea de afaceri, care sunt ei deja oameni excepţionali ai comunităţii la modul general, dacă ei spun despre noi că suntem bine, că ne plac şi că ne apreciază, este minunat – suntem printre printre cei admiraţi într-o comunitate care este ea însăşi admirată.”

    Este răspunsul dat de Florin Talpeş, antreprenorul din spatele „celui mai exportat” produs românesc, aşa cum am descris Bitdefender în mai multe articole ale revistei, când a aflat că a fost ales cel mai admirat manager din România. A folosit exemplul printr-o analogie cu dezvoltarea afacerii soţiei sale, Măriuca Talpeş, Intuitext, axată pe dezvoltarea de produse pe piaţa de software educaţional din România. Împreună cu ea a pus la începutul anilor ‘90 bazele a ce avea să fie Bitdefender şi care i-au adus statutul de „cel mai admirat”, ce vine cu „încredere, foarte multă încredere”, potrivit antreprenorului.

    Discuţia are loc în biroul lui Florin Talpeş, decorat utilitar şi printre cele mai mici pe care le-am văzut la un interviu cu un CEO; atât încăperea, cât şi biroul propiu-zis, amplasat lângă fereastră şi pe care este loc doar de PC. Poartă un tricou negru incripţionat cu logoul Bitdefender – de altfel, în discuţiile cu presa în care l-am văzut de-a lungul timpului purta, fără excepţie, un astfel de tricou, variind doar culoarea. Discursul lui este uşor de înţeles: explică pe îndelete şi cea mai recent lansată tehnologie a companiei, cât şi concepte mai uşoare, legate de domeniul în care activează, piaţa de outsourcing de pildă.

    Când vorbeşte despre companii, foloseşte termenul „întreprindere”, iar când vorbeşte despre antreprenori, pe cel de „întreprinzător”. Evită să vorbească la singular când se referă la dezvoltarea companiei. În cifre, compania pe care a construit-o înseamnă circa 1.100 de angajaţi, o cifră de afaceri care va depăşi (potrivit informaţiilor oficiale din România)  100 de milioane de euro şi spre pragul care ar putea să îi aducă întreprinderii româneşti statutul de unicorn; estimările se mai referă şi la cifra de jumătate de miliard de clienţi la nivel global.

    Discuţia a început cu o reflexie asupra relativităţii timpului, în contextul în care Bitdefender se îndreaptă spre pragul de 15 ani de activitate, iar Business Magazin tocmai sărbătorise 12 ani la momentul interviului. „Acest interval poate fi considerat şi mult, şi puţin: e mult fiindcă poţi să realizezi multe, la viteza cu care se schimbă lucrurile acum, din punct de vedere economic, tehnologic sau din punct de vedere al evoluţiei unei întregi societăţi. Atunci când ne gândim la companii vestice care au peste 100 de ani, pare să fie foarte puţin; iPhone-ul, ca standard de ce înseamnă interacţiunea cu tehnologia e proaspăt, e mai tânăr telefonul decât Business Magazin şi Bitdefender, dar cu toate acestea, nimeni nu acceptă un altfel de standard în prezent.” Aşadar, 15 ani, e mult pentru Bitdefender? „Dacă ne uităm de unde am plecat, ni se pare că este o viaţă de om: acum 15 ani nu am fi visat ca tehnologiile noastre să fie folosite de peste 500 de milioane de oameni, din întreprinderi sau de acasă – e un pas mare.”

    DE LA O STARE DE SPIRIT, LA O STARE DE „SCALER”

    Florin Talpeş numeşte companiile care au trecut de pragul de o sută de milioane de dolari drept „scalers”, iar Bitdefender SRL, potrivit datelor oficiale, se îndreaptă spre acest nivel în 2016. În urmă cu 15 ani, firma funcţiona mai mult în baza unei stări de spirit, a unei „idei că facem bine ceea ce facem, ştiam că vom face ceva important, fără să ştim exact ce”, după cum descrie antreprenorul perioada de început. În prezent însă, Talpeş spune că sunt „mai riguroşi în ce visăm – da, vrem să dominăm un segment de piaţă.”

  • Povestea românului care a creat un produs pe care îl folosesc zilnic milioane de oameni

    Statutul de cel mai admirat CEO în 2016 se leagă strâns de evoluţia Bitdefender, care a devenit pe parcursul a 15 ani cel mai vândut produs românesc de peste hotare. Florin Talpeş a fost prezent în top 10 în toate cele şase ediţii anterioare ale catalogului 100 cei mai admiraţi CEO din România, dar anul acesta a primit cel mai mare număr de voturi din partea mediului privat de afaceri. Ce înseamnă pentru antreprenorul român această recunoaştere?

    „Soţia mea căuta profesori foarte buni şi întreba, «Cum îi găsim?», «Care sunt criteriile prin care să îi alegem?» Răspunsul este dat de comunitate: aceasta ştie care sunt profesorii cei mai buni, totul este să te adresezi acesteia, aşa că, dacă eu am ajuns să fiu văzut drept unul dintre profesorii buni, este extraordinar, este o onoare pentru noi, cei de la Bitdefender. Vorbim despre oamenii din comunitatea de afaceri, care sunt ei deja oameni excepţionali ai comunităţii la modul general, dacă ei spun despre noi că suntem bine, că ne plac şi că ne apreciază, este minunat – suntem printre printre cei admiraţi într-o comunitate care este ea însăşi admirată.”

    Este răspunsul dat de Florin Talpeş, antreprenorul din spatele „celui mai exportat” produs românesc, aşa cum am descris Bitdefender în mai multe articole ale revistei, când a aflat că a fost ales cel mai admirat manager din România. A folosit exemplul printr-o analogie cu dezvoltarea afacerii soţiei sale, Măriuca Talpeş, Intuitext, axată pe dezvoltarea de produse pe piaţa educaţie din România. Împreună cu ea a pus la începutul anilor ‘90 bazele a ce avea să fie Bitdefender şi care i-au adus statutul de „cel mai admirat”, ce vine cu „încredere, foarte multă încredere”, potrivit antreprenorului.

    Discuţia are loc în biroul lui Florin Talpeş, decorat utilitar şi printre cele mai mici pe care le-am văzut la un interviu cu un CEO; atât încăperea, cât şi biroul propiu-zis, amplasat lângă fereastră şi pe care este loc doar de PC. Poartă un tricou negru incripţionat cu logoul Bitdefender – de altfel, în discuţiile cu presa în care l-am văzut de-a lungul timpului purta, fără excepţie, un astfel de tricou, variind doar culoarea. Discursul lui este uşor de înţeles: explică pe îndelete şi cea mai recent lansată tehnologie a companiei, cât şi concepte mai uşoare, legate de domeniul în care activează, piaţa de outsourcing de pildă.

    Când vorbeşte despre companii, foloseşte termenul „întreprindere”, iar când vorbeşte despre antreprenori, pe cel de „întreprinzător”. Evită să vorbească la singular când se referă la dezvoltarea companiei. În cifre, compania pe care a construit-o înseamnă circa 1.100 de angajaţi, o cifră de afaceri care va depăşi (potrivit informaţiilor oficiale din România)  100 de milioane de euro şi spre pragul care ar putea să îi aducă întreprinderii româneşti statutul de unicorn; estimările se mai referă şi la cifra de jumătate de miliard de clienţi la nivel global.

    Discuţia a început cu o reflexie asupra relativităţii timpului, în contextul în care Bitdefender se îndreaptă spre pragul de 15 ani de activitate, iar Business Magazin tocmai sărbătorise 12 ani la momentul interviului. „Acest interval poate fi considerat şi mult, şi puţin: e mult fiindcă poţi să realizezi multe, la viteza cu care se schimbă lucrurile acum, din punct de vedere economic, tehnologic sau din punct de vedere al evoluţiei unei întregi societăţi. Atunci când ne gândim la companii vestice care au peste 100 de ani, pare să fie foarte puţin; iPhone-ul, ca standard de ce înseamnă interacţiunea cu tehnologia e proaspăt, e mai tânăr telefonul decât Business Magazin şi Bitdefender, dar cu toate acestea, nimeni nu acceptă un altfel de standard în prezent.” Aşadar, 15 ani, e mult pentru Bitdefender? „Dacă ne uităm de unde am plecat, ni se pare că este o viaţă de om: acum 15 ani nu am fi visat ca tehnologiile noastre să fie folosite de peste 500 de milioane de oameni, din întreprinderi sau de acasă – e un pas mare.”

    DE LA O STARE DE SPIRIT, LA O STARE DE „SCALER”

    Florin Talpeş numeşte companiile care au trecut de pragul de o sută de milioane de dolari drept „scalers”, iar Bitdefender SRL, potrivit datelor oficiale, se îndreaptă spre acest nivel în 2016. În urmă cu 15 ani, firma funcţiona mai mult în baza unei stări de spirit, a unei „idei că facem bine ceea ce facem, ştiam că vom face ceva important, fără să ştim exact ce”, după cum descrie antreprenorul perioada de început. În prezent însă, Talpeş spune că sunt „mai riguroşi în ce visăm – da, vrem să dominăm un segment de piaţă.”

  • Culmea nesimţirii bugetare: Ce primă fabuloasă a primit şefa Radio Iaşi pentru ziua de naştere

    Nimeni din sistemul bugetar n-a mai auzit de o primă de 4.000 de euro pentru ziua de naştere. Claudia Crăcăleanu a luat banii prin decizie directă a preşedintelui Radiodifuziunii, Ovidiu Miculescu. Un membru CA al Radio Iaşi confirmă: „S-au dat prime de zile de naştere. Au luat şi alţii”. 95% din veniturile Radioului de stat provin din taxa obligatorie şi din alocări bugetare, informează Reporter de Iaşi.

     De ce plătesc ieşenii câte 2,5 lei/lună taxă radio, firmele mici câte 10 lei şi firmele mari câte 30 de lei? Pentru a asigura o primă pentru ziua de naştere a managerului Radio Iaşi de 18.000 de lei, adică 4.000 de euro dintr-un foc. Pe 29 mai 2016, când împlinea 47 de ani, Claudia Crăcăleanu pleca de la casieria Radio Iaşi cu 30.000 de lei în geantă. Salariul de 12.000 de lei – al patrulea cel mai bine plătit director la stat – şi prima de 18.000 de lei.

    Reporterii publicaţiei citate mai sus au încercat să vorbească cu şefa Radio Iaşi însă au fost refuzaţi în mai multe rânduri.

     „Sunt toţi în şedinţă. Nu aveţi voie să intraţi”. Lipsa de transparenţă într-o instituţie finanţată în proporţie de 95% din bani publici poate semnifica lipsa de respect faţă de cei care te susţin financiar sau faptul că sunt lucruri de ascuns.

    Neoficial, în Radio Iaşi sunt controverse privind acordarea primei pentru zile de naştere. Unii nu auziseră de aşa ceva, alţii ştiau că acestea înlocuiesc primele de vacanţă, scoase anul trecut din contractul colectiv de muncă. Liderul de sindicat George Pruteanu spune că e prima oară când aude de un cadou de 4.000 de euro pentru ziua de naştere: „Conform contractului colectiv de muncă, s-au acordat până la finalul anului trecut prime de vacanţă în cuantum de 80% din salariul brut. S-au promis nişte vouchere de vacanţă, dar nu s-au mai dat. De prime date cu ocazia zilei de naştere a angajaţilor eu nu am auzit. Nu ştiu să fi luat vreun angajat aşa ceva“.

    Cititi mai multe pe www.reporteris.ro

  • Cine este românul care conduce cel mai bun restaurant din Irlanda – GALERIE FOTO

    Comunitatea TripAdvisor recomandă restaurantul Mulberry Garden ca fiind cel mai bun din Irlanda, iar nu mică ne-a fost surpriza când am descoperit că este condus de un bistriţean. Din cele 411 recenzii de pe TripAdvisor, 312 declară restaurantul ca fiind excelent.

    Claudiu Hedeş, un bistriţean stabilit în Irlanda, este managerul  estaurantului numit Mulberry Garden, undeva în Dublin. În comunitatea online TripAdvisor, una dintre cele mai accesate platforme de recomandări pentru persoanele care călătoresc, restaurantul bistriţeanului din Irlanda ocupă locul întâi în preferinţele oamenilor.

    Mulberry Garden a primit nu mai puţin de 312 recenzii „excelente”. Conform profilului său profesional, bistriţeanul Claudiu Hedeş este managerul localului încă din anul 2012, adică de aproape cinci ani.

    Conform TriAdvisor, la Mulberry Garden se găsesc specialităţi din bucătăria irlandeză, europeană şi contemporană. Restaurantul este potrivit pentru întâlniri romantice sau de afaceri, chiar şi pentru ieşiri în grupuri mari. „Un restaurant irlandez modern care cuprinde cele mai bune produse irlandeze. Ascuns in inima Dublinului 4”, este descrierea restaurantului de pe platforma online.

    Cititi mai multe pe www.bistriteanul.ro

  • Cel mai bun restaurant din Irlanda este restaurantul unui român – GALERIE FOTO

    Comunitatea TripAdvisor recomandă restaurantul Mulberry Garden ca fiind cel mai bun din Irlanda, iar nu mică ne-a fost surpriza când am descoperit că este condus de un bistriţean. Din cele 411 recenzii de pe TripAdvisor, 312 declară restaurantul ca fiind excelent.

    Claudiu Hedeş, un bistriţean stabilit în Irlanda, este managerul  estaurantului numit Mulberry Garden, undeva în Dublin. În comunitatea online TripAdvisor, una dintre cele mai accesate platforme de recomandări pentru persoanele care călătoresc, restaurantul bistriţeanului din Irlanda ocupă locul întâi în preferinţele oamenilor.

    Mulberry Garden a primit nu mai puţin de 312 recenzii „excelente”. Conform profilului său profesional, bistriţeanul Claudiu Hedeş este managerul localului încă din anul 2012, adică de aproape cinci ani.

    Conform TriAdvisor, la Mulberry Garden se găsesc specialităţi din bucătăria irlandeză, europeană şi contemporană. Restaurantul este potrivit pentru întâlniri romantice sau de afaceri, chiar şi pentru ieşiri în grupuri mari. „Un restaurant irlandez modern care cuprinde cele mai bune produse irlandeze. Ascuns in inima Dublinului 4”, este descrierea restaurantului de pe platforma online.

    Cititi mai multe pe www.bistriteanul.ro

  • Culmea nesimţirii bugetare: şefa Radio Iaşi, primă de 4.000 de euro pentru ziua de naştere

    Nimeni din sistemul bugetar n-a mai auzit de o primă de 4.000 de euro pentru ziua de naştere, cazul fiind fără precedent. Claudia Crăcăleanu a luat banii prin decizie directă a preşedintelui Radiodifuziunii, Ovidiu Miculescu. Un membru CA al Radio Iaşi confirmă: „S-au dat prime de zile de naştere. Au luat şi alţii”. Şeful de sindicat îşi face cruce: e prima oară când aude de aşa ceva. 95% din veniturile Radioului de stat provin din taxa obligatorie şi din alocări bugetare.

     De ce plătesc ieşenii câte 2,5 lei/lună taxă radio, firmele mici câte 10 lei şi firmele mari câte 30 de lei? Pentru a asigura o primă pentru ziua de naştere a managerului Radio Iaşi de 18.000 de lei, adică 4.000 de euro dintr-un foc. Pe 29 mai 2016, când împlinea 47 de ani, Claudia Crăcăleanu pleca de la casieria Radio Iaşi cu 30.000 de lei în geantă. Salariul de 12.000 de lei – al patrulea cel mai bine plătit director la stat – şi prima de 18.000 de lei.

    Aroganţă şi dispreţ

    Ca şi în urmă cu o săptămână, Claudia Crăcăleanu a refuzat dialogul cu REPORTER DE IAŞI. La setul de întrebări formulate în scris a răspuns să ne adresăm conducerii de la Bucureşti a Radiodifuziunii. Marţi, 18 octombrie, accesul reporterului a fost interzis la intrarea în instituţie, portarul primind ordin expres: „Doamna director este în şedinţă şi nu vă poate primi”. REPORTER DE IAŞI a încercat să ajungă la redactorul-şef al Radio Iaşi sau la redactorul şef-adjunct, dar portarul a rămas ferm: „Sunt toţi în şedinţă. Nu aveţi voie să intraţi”. Lipsa de transparenţă într-o instituţie finanţată în proporţie de 95% din bani publici poate semnifica lipsa de respect faţă de cei care te susţin financiar sau faptul că sunt lucruri de ascuns.

    Liderul de sindicat e surprins

    Neoficial, în Radio Iaşi sunt controverse privind acordarea primei pentru zile de naştere. Unii nu auziseră de aşa ceva, alţii ştiau că acestea înlocuiesc primele de vacanţă, scoase anul trecut din contractul colectiv de muncă. Liderul de sindicat George Pruteanu spune că e prima oară când aude de un cadou de 4.000 de euro pentru ziua de naştere: „Conform contractului colectiv de muncă, s-au acordat până la finalul anului trecut prime de vacanţă în cuantum de 80% din salariul brut. S-au promis nişte vouchere de vacanţă, dar nu s-au mai dat. De prime date cu ocazia zilei de naştere a angajaţilor eu nu am auzit. Nu ştiu să fi luat vreun angajat aşa ceva“.

    Cititi mai multe pe www.reporteris.ro