BusinessMagazin

Tag: locuitori

  • Cum a ajuns Moldova o pradă pentru oligarhi

    PIB-ul per capita al Letoniei raportat la paritatea puterii de cumpărare a crescut de patru ori de când mica economie s-a desprins de URSS. PIB-ul per capita al Republicii Moldova, de asemenea o economie mică care a făcut parte din URSS, a crescut de doar două ori în acest interval.

    Letonia, cu o populaţie de 2,2 mi­lioane de locuitori, ocupă poziţia 43 în indicele corupţiei realizat de Trans­parency International. Cu cât cifra este mai mică, cu atât corupţia este mai redusă. Moldova stă pe poziţia 103, cel mai coborât nivel fiind 175.

    Moldova, prinsă într-o eternă criză politică, într-o luptă pentru putere care riscă să se transforme într-o criză economică, este cu mult în urmă în cursa occidentalizării, rămânând una dintre cele mai sărace ţări europene. Letonia este deja membră a zonei euro. (Spre comparaţie, PIB-ul per capita al Ro­mâniei a crescut de trei ori după ieşirea din comunism, iar ţara se plasează pe locul 69 în indicele corupţiei. România are 19 milioane de locuitori.)

    În plus, Moldova a pierdut în doar trei zile anul trecut un miliard de dolari, echivalentul a 15% din PIB-ul ţării, printr-o delapidare cu iz politic a unui număr de trei bănci locale.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Bucureştiul, în top 5 al oraşelor cu probleme de trafic rutier

    Capitala României se află pe locul cinci în într-un top mondial al oraşelor cu cele mai mari probleme de trafic rutier. La o călătorie medie de 30 de minute cu maşina prin oraş, Bucureştiul a înregistrat 103 ore de întârziere într-un an, fiind devansat doar de Instanbul (110 ore),a Mexico City (110 ore), Moscova (109 ore) şi St. Petersburg (104 ore), se arată într-un studiu realizat de TomTom, citat de Statista.com.

    Specialiştii în psihologia transportului de la Asociaţia de Psihologie şi Siguranţă Rutieră “PsihoTrafiQ” consideră că ambuteiajele duc implicit la nervozitate şi la creşterea accidentelor cauzate de reacţiile impulsive. În acelaşi timp, blocajele se petrec din cauza numărului foarte mare de maşini care circulă în Bucureşti, raportat la cel al populaţiei, iar soluţia principală pentru decongestionarea traficului ar fi optarea oamenilor pentru mijloacele alternative de transport. Potrivit Institutului Naţional de Statistică, în anul 2014, sunt înmatriculate 924.213 autoturisme, la o populaţie de 1.883.425 de locuitori, adică o maşină la 2 locuitori.

    “Infrastructura este, desigur, o mare problemă care generează aceste ambuteiaje în traficul bucureştean, însă nu este singura. Nu putem neglija, totuşi, statisticile INS care spun că există o maşină la 2 locuitori, iar tendinţa populaţiei este de a folosi, într-o proporţie covârşitoare, numai acest mijloc de transport. Cogniţiile pe care merg majoritatea bucureştenilor, sunt acelea că pot câştiga timp dacă se deplasează cu automobilul propriu, dar aceste cogniţii sunt eronate, deoarece timpul de staţionare în trafic este mai mare decât dacă s-ar deplasa cu alte mijloace de transport. Atunci când facem analiza unui accident, luăm în considerare 3 factori: infrastructura, autovehiculul şi factorul uman”, declară prof. univ. dr. Mihaela Rus, preşedintele PsihoTrafiQ.

    “Românii au tendinţa de a epata cumpărând şi etalând valoarea maşinii, iar acest lucru este produsul tot a unei contaminări sociale. În Europa de Vest, oamenii aleg echilibrul, au înţeles că dacă toată populaţia ar folosi autoturismele ca singură soluţie de transport rutier, practic marile oraşe ar paraliza. Vesticii au înţeles, se pare că mai bine decât noi, că autoturismul nu este cel mai rapid mijloc de transport într-un oraş mare, chiar din contră. În cele mai multe cazuri, mai repede te deplasezi cu motocicleta sau bicicleta. De asemenea, folosirea metroului este o soluţie foarte bună pentru a evita aglomeraţia urbană. Datorită faptului că la noi funcţionează foarte bine mimetismul, alegem să ne deplasăm cu toţii, încolonaţi, cu autoturismul, într-un oraş cu o infrastructură rutieră precară, iar statisticile nu mint: 103 ore pe an înseamnă foarte mult. În acelaşi timp, nu trebuie să neglijăm deloc faptul că ambuteiajele sporesc nervozitatea şi agresivitatea şoferilor, iar acestea pot reprezenta un factor semnificativ pentru producerea accidentelor. Totodată, nu trebuie să minimalizăm nici costurile plătite cu sănătatea, ca urmare a poluării accentuate, mai ales în intersecţii”, declară psihologul principal Ionel Simionca, vicepreşedintele Asociaţiei de Psihologie şi Siguranţă Rutieră “PsihoTrafiQ”.

    Pentru fluidizarea traficului, specialiştii de la PsihoTrafiQ recomandă şoferilor să respecte regulile de circulaţie, să nu intre în intersecţii supraglomerate, să evite utilizarea automobilului propriu în zilele şi orele de vârf (în special, începutul şi sfârşitul săptămânii, dimineaţa între orele 7 şi 9, când majoritatea populaţiei se deplasează spre locul de muncă şi între 16 şi 18, atunci când oamenii se întorc de la serviciu) şi să opteze pentru mijloace alternative de transport, cum ar fi: autobuzul, microbuzul, metroul, bicicleta, motocicleta etc.

    Asociaţia de Psihologie şi Siguranţă Rutieră “PsihoTrafiQ” a derulat, în ultimii ani, campanii de responsabilizare a participanţilor la trafic, coordonate de prof. univ. dr. Mihaela Rus şi psihologul principal Ionel Simionca – vicepreşedintele Asociaţiei, în vederea reducerii acestor comportamente disfuncţionale, care tind să contamineze comportamental din ce în ce mai mulţi şoferi. Printre acestea, amintim campaniile naţionale “(Micro)Somnul la volan – un pericol real!” şi “Alcoolul la volan este un accident”. Totodată, Asociaţia organizează cursuri de formare, adresate psihologilor, menite să formeze din ce în ce mai mulţi experţi în psihologia transportului, care să promoveze educaţia rutieră şi atitudinile responsabile în trafic.

  • Lumea musulmană este aruncată în aer de criza sectară dintre Arabia Saudită şi Iran

    O nouă criză sectară ameninţă să arunce în aer lumea musulmană: Arabia Saudită, o monarhie sunită bogată, dar pentru care unica sursă de venit este petrolul, retează relaţiile diplomatice şi comerciale cu Iranul, o ţară şiită cu aproape 81 de milioane de locuitori. Cele două puteri sunt rivale pe scena geopolitică a regiunii şi pe piaţa petrolului.
    Arabiei Saudite, un aliat strategic al Statelor Unite în Orientul Mijlociu, i s-au alăturat Bahreinul şi Sudanul. Arabia Saudită este în plin război al preţurilor petrolului cu Rusia şi SUA şi începe să-şi piardă rapid din rezervele financiare din cauza acestuia, atât de rapid încât a introdus măsuri care s-ar putea numi de austeritate. De asemenea, regatul sprijină în războiul din Siria forţele rebele.

    Iranul s-a apropiat de ieşirea de sub un embargou internaţional prin concesii făcute marilor puteri în programul său nuclear, este curtat puternic de companii europene şi se implică în războiul din Siria, de partea forţelor guvernamentale, contra ISIS. Iranul are rezerve uriaşe de petrol, a căror ieşire pe piaţa internaţională a fost blocată de sancţiuni. Odată sancţiunile ridicate, războiul preţurilor va lua amploare.

    În vară, acordul istoric semnat între Iran şi marile puteri ale lumii privitor la programul nuclear al Teheranului a trimis imediat preţul petrolului în jos, semnalând ce s-ar putea întâmpla dacă Iranul va ieşi pe pieţe şi va reuşi să facă faţă competiţiei.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Vasile Vînătoru, un primar din judeţul Vaslui: “Numai cine este bolnav de răutate nu se poate bucura când vede cum o comunitate se dezvoltă”

    Banca nu este doar un “scaun lung şi îngust pentru două sau mai multe persoane” sau o insituţie financiară, ci şi o comună din judeţul Vaslui. Comuna Banca a ieşit în evidenţă datorită investiţiilor făcute în dezvoltare, investiţii coordonate de primarul Vasile Vînătoru, potrivit banca.ziare.com

    Aceasta a reuşit să asfalteze drumul spre satul Banca (parte a comunei), iar locuitorii satului Salcioara sunt racordaţi la reţeaua de gaz.
    “Primarul nu are culoare politică. Şi de aceea toţi pun umărul la realizarea proiectelor lansate de administraţia locală. Împreuna trebuie să lucrăm în folosul cetăţenilor din comună. Un primar trebuie să aibă continuitate ca să poată finaliza proiectele”, a spus Vînătorul pentru sursa citată.

    “Cu forţe proprii am împădurit alte 10 hectare de teren.  De asemenea, avem apoi un alt proiect pentru împădurirea unor suprafeţe de teren care-i realizat în proporţie de 70%. Am reuşit să asfaltam drumul pana la Banca sat şi avem proiecte de alimentare cu apa, canalizare şi drumuri asfaltate pentru fiecare sat al comunei. O reuşită este reţeaua de alimentare cu apă şi canalizare din satele Tîfu şi Miclesti. “, a adăugat el.

    Nu i-a fost uşor să realizeze aceste lucruri deoarce opozanţii i-au pus beţe în roate la fiecare ocazie, potrivit spuselor lui. “”Au spus la un moment dat ca sunt arestat. Au reclamat totul, orice lucrare. Raspunsurile primite arata clar ca nu s-au comis ilegalitati. Obligatia mea acum este sa discut cu oamenii. Am asteptat sa vina raspunsurile oficiale pentru a avea ce sa le arat. Voi merge si le voi arata oamenilor cum sta realitatea. “, s-a apărat el.

    “Numai cine este bolnav de răutate nu se poate bucura când vede cum o comunitate se dezvoltă, când vede cum apar şi în această zonă vitregită comune europene.”, a concluzionat el.

  • Pe ce îşi cheltuie românii banii de sărbători

    Locuitorii oraşelor din România vor aloca în acest an un buget total de sărbători (Crăciun şi Revelion) de 1.590,16 lei, potrivit datelor studiului „Cumpărăturile de Sărbători”, realizat de MEDNET Marketing Research Center în mediul urban (oraşe mari +100.000 locuitori, oraşe mijlocii 30.000 – 100.000 locuitori şi oraşe mici sub 30.000 locuitori),

    Potrivit studiului, peste 50% dintre aceştia vor cheltui sume între 1.000 şi 3.000 lei pentru Crăciun şi Revelion, în timp ce o treime dintre orăşeni îşi vor permite să cheltuiască mai puţin de 1.000 de lei.

    Dacă pentru produsele nealimentare (haine, încălţăminte, cosmetice, ornamente etc.), clienţii români vor cheltui în medie 402,37 lei, pentru produsele alimentare ei alocă un buget cu peste 200 de lei mai mare, respectiv 617,32 lei. Mai mult decât atât, 511,50 lei este bugetul mediu alocat de români pentru cadourile oferite celor dragi cu ocazia sărbătorilor de iarnă, mai mult decât sunt dispuşi să plătească pentru ieşirile la restaurant/în oraş prilejuite de Crăciun şi Revelion (306,46 lei).

    În ceea ce priveşte excursiile/călătoriile, bugetul mediu alocat de către locuitorii din mediul urban (oraşe mari, mijlocii şi mici) în acest scop este de 883,37 lei. În oraşele mari (+100.000 locuitori), suma medie alocată pentru sărbătorile de iarnă înregistrează un trend ascendent comparativ cu anul precedent, bugetul mediu calculat pentru această categorie de oraşe atingând o valoare de 1.626,21 lei (comparativ cu 1.575,70 lei în 2014).

    Locuitorii oraşelor mari sunt dispuşi să cheltuiască mai mult anul acesta pentru a avea o masă îmbelşugată, dar şi pentru a oferi cadouri celor dragi, şi mai puţin pentru produse nealimentare, excursii şi ieşiri la restaurant/în oraş. Astfel, dacă în anul 2014 locuitorii oraşelor mari intenţionau să cheltuiască în medie 602,21 lei pe alimente, în 2015 bugetul mediu a înregistrat o creştere până la valoarea de 638,24 lei.

    Pe de altă parte, în aceste oraşe, cheltuielile pentru produse nealimentare (reprezentând îmbrăcăminte, încălţăminte, ornamente, cosmetice etc.) şi-au continuat trendul descendent din anii precedenţi, până la valoarea de 417,75 lei.

    Studiul a fost realizat pe un eşantion reprezentativ la nivel naţional urban (oraşe mici – sub 30.000 locuitori, oraşe mijlocii – 30.000-100.000 locuitori, oraşe mari – peste 100.000 locuitori) în perioada 26 noiembrie – 2 decembrie 2015. Au fost intervievate prin metoda CAWI (Computer Assisted Web Interviewing) 800 de persoane cu vârsta cuprinsă în intervalul 18 – 65 ani. Marja de eroare a studiului este de ±3,46%.

     

  • Cât vor să cheltuie românii pentru cadourile de Moş Nicolae? Bugetul a crescut faţă de media ultimilor ani

    Conform celui mai recent studiu de piaţă realizat de MEDNET Marketing Research Center, anul acesta peste 90% dintre românii din mediul urban vor oferi cadouri de Moş Nicolae.

    Intenţia de a cumpăra cadouri, chiar dacă de valoare mai mică, este mai ridicată în oraşele mici (93,2%), comparativ cu oraşele mari (peste 100.000 locuitori) unde numai 87,7% dintre aceştia oferi cadouri.

    Cu toate acestea, chiar şi în cazul oraşelor mari, care au peste 100.000 locuitori, se înregistrează o evoluţie pozitivă, comparativ cu anul trecut, a numărului celor care oferă cadouri.

    În acest context, dacă în 2014 mai puţin de 80% dintre locuitorii oraşelor mari îşi exprimau intenţia de a cumpăra cadouri de Moş Nicolae, în 2015 numărul acestora a crescut cu aproape 10 procente.

    În ceea ce priveşte cadourile oferite de Moş Nicolae, acestea vor fi multe şi diversificate, însă vedete vor fi dulciurile, peste 70% dintre orăşeni declarând că intenţionează să le cumpere pentru a le oferi celor dragi.

    În topul preferinţelor de cumpărături rămân jucăriile, dar şi articolele de îmbrăcăminte/încălţăminte, cosmeticele/parfumurile şi fructele. Peste 12% dintre orăşeni intenţionează să ofere cadou de Moş Nicolae un smartphone sau o tabletă.

    În oraşele mari, cu peste 100.000 de locuitori, suma medie alocată pentru cumpărăturile de Moş Nicolae îşi continuă trendul ascendent şi ajunge la 310 lei, în uşoară creştere comparativ cu cea din anul 2014 (294 lei).

    Studiul a fost realizat pe un eşantion reprezentativ la nivel naţional urban (oraşe mici – sub 30.000 locuitori, oraşe mijlocii – 30.000-100.000 locuitori, oraşe mari – peste 100.000 locuitori) în perioada 26 noiembrie – 2 decembrie 2015. Au fost intervievate prin metoda CAWI (Computer Assisted Web Interviewing) 800 de persoane cu vârsta cuprinsă în intervalul 18 – 65 ani. Marja de eroare a studiului este de ±3,46%.

  • Oraşele unde ai peste şase săptămâni de concediu pe an, fără a socoti sărbătorile naţionale

    Oamenii care pleacă pentru a munci în străinătate nu fac altceva, de multe ori, decât să schimbe un birou de lemn cu un altul, indiferent cât de exotică sau specială ar fi noua adresă. Potrivit unui studiu recent realizat de UBS, există însă mai multe oraşe în lume care oferă în jur de 30 de zile libere pe an, adică şase săptămâni de concediu, fără a pune la socoteală zilele libere oferite de stat.

    Oferta e mai mult decât generoasă dacă o comparăm cu cele din Bangkok, Beijing sau Los Angeles, unde numărul zilelor libere variază între 10 şi 14 pe an. Cei de la BBC au realizat o listă a oraşelor cu cel mai “lejer” program de muncă.

    Sao Paulo, Brazilia – locuitorii s-au grăbit să-l numească un oraş al dependenţilor de muncă, chiar dacă guvernul impune ca fiecare angajator să ofere 31 de zile libere în fiecare an. Cu toate acestea, singurii angajaţi care beneficiază de această ofertă sunt bugetarii sau angajaţii din comerţ.

    “Oamenii de afaceri sau cei care lucrează în domeniul artistic nu îşi pot permite 30 de zile libere, pentru că afacerile s-ar prăbuşi”, explică Julienne Gananian, locuitor din Sao Paulo.

    Roma, Italia – Numărul mediu de zile libere oferite în Roma este de 32, însă condiţiile economice actuale, precum rata şomajului de 12,5%, îi forţează pe italieni să rămână mai mult la birou.

    “Piaţa are foarte multe limitări în acest moment”, povesteşte Maria Pasquale, care s-a mutat din Melbourne la Roma în urmă cu patru ani. “Cei care au o slujbă bună evită concediile lungi pentru a nu-şi pune în pericol locul de muncă.”

    Lima, Peru – profitând de un număr mediu de 31 de zile libere, rezidenţii din capitala statului Peru au suficiente locuri în care îşi pot petrece vacanţele: munte, mare, păduri tropicale şi plaje de vis sunt doar la câteva ore distanţă.


    Moscova, Rusia – cu cele 31 de zile libere oferite anual, unii locuitori pleacă şi de trei ori în vacanţă în timpul unui an.

    “O vacanţă în timpul verii, una în ianuarie şi ultima în timpul primăverii”, spune David Lashki, care locuieşte în Moscova de 10 ani. Cele mai populare destinaţii par a fi cele de pe ţărmul Mării Negre.

    Manama, Bahrain – Cu 34 de zile libere anual, Manama se află în fruntea listei alcătuite de UBS; pe lângă acestea, locuitorii se bucură şi de cele aproape 20 de sărbători naţionale. Cei mai mulţi angajaţi pleacă în concediu vara, atunci câmd temperaturile depăşesc în mod uzual 40 de grade Celsius.

    “Cele mai populare destinaţii sunt Asia şi Europa, cu precădere Turcia, Georgia şi Armenia”, explică Amal Dashti, cetăţean al Bahrainului.

  • Ultimul rege al Irlandei. Are 71 de ani, cântă la acordeon şi spune poveşti turiştilor

    Insula Tory din Irlanda are 150 de locuitori, un drum, o biserică, un magazin, care funcţionează şi ca poştă, un far, un hotel, un hostel şi, în ciuda legii Uniunii din 1800 care unea Irlanda cu regatul Marii Britanii, un rege, scrie BBC.

    Patsy Dan Rodgers are 71 de ani şi a trăit de la patru ani pe insula de 5 kilometri lungime şi 1 kilometru lăţime. Spre deosebire de alţi regi, el nu şi-a moştenit tronul, ci, conform tradiţiei, a fost ales în 1993. Tradiţia datează cel puţin din secolul şase, iar insula Tory are rădăcini adânci în mitologia Irlandei.

    Ce face Rodgers în calitate de rege? În primul rând, acesta are îndatoririle unui ambasador: primeşte turişti când ajung pe insulă, le cântă la acordeon şi le spune poveşti, iar la final îşi ia la revedere.

    “Oamenii cred că am puteri speciale, că pot să fac anumite lucruri pentru insulă, iar dacă ceva rău se întămplă ei se aşteaptă ca eu să rezolv situaţia. Îmi dau toată silinţa, dar nu cred că ar trebui să fiu privit astfel”, spune el.

    Rodgers nu este doar rege, ci şi pictor, iar principala sa inspiraţie este chiar insula.  Însă locuitorii împreună cu regele lor sunt loiali locului. În 1974, după furtuni puternice, insula Tory a fost izolată de continent timp de 2 luni. Guvernul irlandez le-a oferit familiilor o casă în Donegal, pe continent, dar aceştia au refuzat.

    Din cei 150 de locuitori, 21 sunt copii, dintre care 8 s-au născut în ultimii 4 ani. Principala sursă de venit a lor este turismul, dar vremea şi accesul pe insulă afectează negativ acestă sursă de venit.

    “Nu sunt sigur că vreau să fiu rege până la moarte. Pentru beneficiul insulei sper că o să aleagă un alt rege, dar nu decid eu acest lucru”, a spus Rodgers.

  • Satul cu numai 100 de locuitori care aşteaptă peste 700 de imigranţi – GALERIE FOTO

    750 de imigranţi vor ajunge într-o localitate cu doar 102 locuitori.  Primii 100 de refugiaţi au ajuns în seara asta însatul Sumte, din estul Germaniei. Astfel populaţia acestei localităţi va creşte cu 700% în următoarele zile. Copii, bărbaţi şi copii au coborât din autobuze în timpul nopţii şi au fost întâmpinaţi de grupul de ajutorare Arbeiter-Samariter-Bund (ASB), care au transformat spaţii de birouri în locuri de cazare pentru refugiaţi, informează Daily Mail.

    Satul Sumte are doar 102 locuitori, majoritatea pensionari, iar un consilier, declarat neo-nazist, spune că acest influx de refugiaţi va duce la “distrugerea patrimoniului nostru genetic”.

    Aceştia nu sunt singuri refugiaţi care vor ajunge în Sumte, localităţii fiindu-i repartizaţi 750 de imigranţi, număr ce a scăzut de la 1000, cât era iniţial stabilit. “Am creat spaţiu pentru 509 oameni. Azi au venit doar 100, dar mai aşteptăm mai mulţi oameni zilele următoare”, a declarat un reprezentat ASB.

    Sumte nu este singura localitate din Germania unde au ajuns imigranţi. În alte localităţi, imigranţii au fost primiţi ostil de o parte din localnici. Duminică, în Magdeburg, un grup de 30 de persoane înarmate cu bâte de baseball au agresat mai mulţi imigranţi.

  • Cum ajungi de la un magazin pe strada Teilor din Piteşti la o reţea de 14 magazine cu afaceri de 30 de milioane de lei

    Momentul când mi-am cumpărat verighetele de nuntă a fost singurul contact pe care l-am avut cu domeniul bijuteriilor până să preiau această funcţie“, mărturiseşte Horaţiu Vasilescu, numit în funcţia de director executiv al Bijuteria Teilor în urmă cu aproximativ şase săptămâni.

    Înfiinţată în 1998 pe Strada Teilor, în oraşul Piteşti, reţeaua de bijuterii pe care o conduce acum Horaţiu Vasilescu a ajuns în prezent la 14 magazine (cărora li se adaugă unul online), la o cifră de afaceri ce se îndreaptă spre 30 de milioane de lei (aproximativ 6,7 milioane de euro), la planuri de a acoperi toate oraşele cu peste 150.000 de locuitori, la ţinta de a deveni numărul 1 pe piaţa locală de bijuterii, dar şi la ieşirea în afara graniţelor ţării.

    Din povestirile fondatorului Florin Enache, Vasilescu ştie că, în primii ani ai afacerii Bijuteria Teilor, antreprenorul mergea la târgurile din străinătate de unde se întorcea cu cataloage şi reviste, astfel încât să înţeleagă care este atmosfera, care sunt caracteristicile lumii luxului, care sunt clienţii, pretenţiile şi aşteptările lor. „La început a crescut lucrurile cum a simţit, apoi a început să citească literatură de business şi şi-a propus să crească afacerea.“ Chiar dacă era în plin proces de dezvoltare, s-a înscris la un Executive MBA în cadrul Vienna University, pentru a afla care sunt lucrurile pe care trebuie să le facă astfel încât să ducă afacerea la nivelul următor. Enache a început să extindă afacerea Teilor în afara Piteştiului în 2010, cu un magazin în Sibiu, urmat de magazine în Craiova sau Târgovişte. În Bucureşti şi-au propus să intre încă de la început în centrul comercial Băneasa, convinşi că acolo vor avea cea mai bună clientelă.

    Enache a făcut acest lucru prin achiziţia unei firme care avea un spaţiu închiriat în Băneasa, dat fiind faptul că nu a fost primit acolo în alte condiţii. „Se ducea cu capul în pământ la toate mallurile, ei nu voiau să îi primească, spuneau că nu prea au loc pentru un brand românesc. Acum primim cereri în fiecare săptămână pentru a deschide un magazin în locaţiile lor“, povesteşte Vasilescu. Deschiderea centrelor comerciale faţă de brand se datorează efervescenţei extinderii Teilor din ultimul an: în prima parte a lui 2015 au inaugurat patru magazine, două în Bucureşti (AFI Palace Cotroceni şi Mega Mall) şi câte unul în Iaşi (Palas Mall) şi Braşov (Coresi Shopping Resort), dar intenţionează să se extindă în următorul an cu alte patru magazine (în Cluj-Napoca, în cadrul centrului comercial Unirea Shopping Center din Capitală, într-un alt centru comercial din Bucureşti, dar şi în centrul comercial din Piteşti).

    Dacă până acum afacerea a fost construită cu entuziasm specific antreprenorial, fondatorul acesteia a hotărât ca lucrurile să fie făcute
    într-un mod mai structurat, una dintre primele măsuri în această direcţie fiind numirea unui director executiv. „Timp de trei luni, ne-am întâlnit în fiecare sâmbătă şi am început să investigăm – eu, pe de o parte, cum a gândit businessul, ce strategie are, iar el, cum să ducă afacerea la nivelul următor“, descrie Horaţiu Vasilescu primele discuţii despre afacere cu fondatorul acesteia.

    Vasilescu a venit la conducerea Teilor după o perioadă de aproximativ cinci ani petrecută în cadrul companiei de recrutare şi închiriere de forţă de muncă temporară Adecco. Cea mai recentă funcţie ocupată în cadrul companiei a fost cea de business manager pe zona de sud, fiind responsabil de o afacere de aproximativ 22 de milioane de euro, cu circa 4.000 de angajaţi temporar de gestionat şi şase centre de cost, incluzând şi piaţa din Capitală. Anterior, a absolvit Facultatea de Finanţe-Bănci în cadrul Universităţii din Piteşti, un program masteral în managementul afacerilor, dar şi Facultatea de Drept la Titu Maiorescu. La 22 de ani îi plăceau maşinile, aşa că s-a angajat în cadrul reprezentanţei Honda din Piteşti, unde a lucrat pentru o perioadă scurtă. A fost suficient cât să observe că domeniul vânzărilor i se potriveşte, totuşi, după absolvire, s-a angajat la Emporiki Bank, mai ales pentru că sistemul bancar era atractiv la nivelul anului 2007. A trecut la un nou domeniu după o perioadă în care, din cauza crizei financiare care începuse să se resimtă, produsele de creditare ce abia fuseseră lansate nu mai erau la fel de atractive.