Tag: introducere

  • Infractorii folosesc dispozitive cu termoviziune pentru a afla codul PIN al cardurilor celor care plătesc în magazine

    Cei de la themindunleashed.org au demonstrat cât de uşor se poate fura codul PIN introdus de o altă persoană. Experimentul foloseşte imaginile în infraroşu pentru a detecta amprenta termică lăsate asupra dispozitivelor.

    Dispozitivele care “văd” în infroroşu se găsesc acum pe piaţă la preţuri de doar 200 de dolari, mult mai ieftine decât cele disponibile în urmă cu 7-8 ani. Autorii demonstrează cât de simplu este să ataşezi un astfel de dispozitiv unui smartphone, iar ceea ce rămâne de făcut este pur şi simplu o poză a cititorului de PIN.

    Butoanele de plastic reţin amprenta termică, iar în funcţie de intensitate e uşor de determinat care a fost primul buton apăsat şi care ultimul. Astfel, rămând doar două variante posibile pentru codul PIN.

     

  • Infractorii folosesc dispozitive cu termoviziune pentru a afla codul PIN al cardurilor celor care plătesc în magazine

    Cei de la themindunleashed.org au demonstrat cât de uşor se poate fura codul PIN introdus de o altă persoană. Experimentul foloseşte imaginile în infraroşu pentru a detecta amprenta termică lăsate asupra dispozitivelor.

    Dispozitivele care “văd” în infroroşu se găsesc acum pe piaţă la preţuri de doar 200 de dolari, mult mai ieftine decât cele disponibile în urmă cu 7-8 ani. Autorii demonstrează cât de simplu este să ataşezi un astfel de dispozitiv unui smartphone, iar ceea ce rămâne de făcut este pur şi simplu o poză a cititorului de PIN.

    Butoanele de plastic reţin amprenta termică, iar în funcţie de intensitate e uşor de determinat care a fost primul buton apăsat şi care ultimul. Astfel, rămând doar două variante posibile pentru codul PIN.

     

  • Cele mai inovatoare companii din România

    Am început proiectul celor mai inovatoare companii din România anul trecut, cu sentimentul că am descoperit o piaţă nouă. Institutul de statistică informa că în perioada 2010 – 2012 – acestea fiind cele mai recente date – una din cinci companii a introdus sau implementat un produs nou, un proces nou, o metodă de organizare sau de marketing nouă şi că mai bine de jumătate din firmele inovatoare şi-au dezvoltat inovaţiile în propria companie. 

    Rezultatul a fost un primul catalog al companiilor inovatoare, o reuşită cu proiecte din cele mai diverse, de la compania cu un singur angajat, a unui tânăr care rezolvase o problemă cât se poate de importantă pentru companii, facilitându-le acestora accesul la bazele de date ale Ministerului Finanţelor, la mari companii preocupate de economisirea de energie sau care au adoptat produse sau stategii de marketing inovatoare. Am avut companii care au reinventat banalul plic şi au redus astfel cheltuielile legate de corespondenţă cu 30%. Am avut soluţii software care asigură comunicarea dintre medic şi pacient la distanţă, un simulator 3D conceput la Timişora, care pregăteşte operatorii fabricii înainte ca aceştia să înceapă să lucreze efectiv în producţie, sau Academy Plus, o şcoală de formare profesională în domeniul IT dezvoltată de compania IT Pitech Plus, şcoală care este gratuită şi unde nu se cer diplome sau rezultate la bacalaureat, dar care are cea mai grea admitere din România.

    Există şi un „dar“. Acelaşi institut de statistică arată că ponderea companiilor inovatoare a fost de 20,7%, în scădere cu 10,1 puncte procentuale în comparaţie cu perioada 2008-2010. În totalul companiilor, numărul celor inovatoare practic s-a înjumătăţit.
    Recent, statistica a lansat un alt set de date, care arată că în anul 2014 România a cheltuit 2,5 miliarde lei, adică 570 de milioane de euro, pentru activitatea de cercetare-dezvoltare.  Cheltuielile reprezintă 0,38% din PIB, din care pentru sectorul public 0,22% şi pentru sectorul privat 0,16%.  La sfârşitul anului 2014, îşi desfăşurau activitatea în cercetare-dezvoltare aproape 43.000 de oameni, număr în uşoară creştere faţă de cel înregistrat la sfârşitul anului 2013. 

    Ponderea redusă a cheltuielilor cu cercetarea – dezvoltarea în PIB ne aşază pe ultimul loc în Europa, iar cea mai recentă analiză a Comisiei Europene ne etichetează drept „inovator modest“. Conform datelor publicate de comisie, vârful performanţei în inovaţie a fost în 2011, iar în prezent ne situăm la capitoul inovaţie sub anul 2007, momentul aderării. Capitolele la care avem probleme sunt conexiunile cu cercetarea internaţională şi modul în care sectorul antreprenorial inovează.

    Şi din acest moment vin întrebările.

    De ce rezultatele inovaţiei din zona mediului de afaceri nu se regăsesc mai puternic în competitivitate, în rezultate şi în nivel de trai? Ştim cu toţii că inovaţia este un driver din cele mai puternice pentru creşterea economică. Cum să determinăm companiile să gândească în termeni de inovaţie, de câştig şi de eficienţă? Pentru a răspunde la aceste întrebări, am decis să continuăm demersul nostru de a identifica cele mai inovatoare companii, analizându‑le activitatea, evidenţiindu-le rezultatele şi premiindu-i pe cei mai merituoşi. Ba am organizat şi un eveniment special, unde circa 150 de invitaţi au discutat despre inovaţie, analizând, prezentând studii de caz şi idei pentru companii mari şi mici.

    Pe scenă au urcat Marius Coman, M2M country sales manager, enterprise business unit în cadrul Vodafone, Claudiu Petre, structural funds & business development manager Telekom, Mihai Svasta, managing partener Integrated Consulting Group România, Sorin Lăpădat, managing director Metro Systems România, Ramona Jurubiţă, partener, head of tax and legal services, KPMG România, Alex Bălan, chief security researcher Bitdefender, Leonidas Anastasopoulos, managing partner Alesonor, Mihai Zamfir, director general KEI Development, Cristina Miclea, director de marketing Albalact, care au vorbit despre inovaţie aşa cum este percepută şi aplicată în companiile la care lucrează, dar au prezentat şi studii de caz despre inovaţii şi rezultatele obţinute.

    Înainte de orice, i-am rugat să definească inovaţia. Sorin Lăpădat, managing director al Metro Systems România, spune că inovaţia, alături de flexibilitate, reprezintă o direcţie strategică în cadrul furnizorului de servicii software în domeniul retailului de aproximativ doi ani: „Am realizat atunci că trebuie să aducem valoare adăugată la nivel internaţional. Inovaţia este o direcţie nouă importantă în companie, necesară pentru a răspunde şi preîntâmpina nevoile clienţilor noştri din retail la nivel internaţional“. În cadrul Metro Systems există un grup de lucru şi o platformă dedicată inovaţiei, prin care compania colectează într-un proces organizat idei de la toţi angajaţii firmei. Lăpădat spune că au colectat până în prezent circa 100 de idei, iar circa 7% din acestea au prins contur.

    Alex Bălan, chief security researcher în cadrul Bitdefender, a remarcat că inovaţia reprezintă şi o doză ridicată de risc. „Cred că în 2008 am avut prima discuţie în cadrul companiei în care s-a solicitat un raport asupra inovaţiilor realizate. Am strâns din companie peste 42 de proiecte,  iar dintre acestea cred că doar două au adus venituri directe în firmă. Inovaţia implică un risc, o nebunie – există două tipuri de inovaţie: inovaţia de tip catch up, în care trebuie să ţii pasul cu piaţa, şi cea de tip pionierat, care necesită mai multă asumare a riscului.“

    „Domeniul imobiliar este printre cele mai atipice în care se poate inova, construim case în acelaşi mod de decenii întregi, dar prin casele inteligente din cadrul proiectului Amber Gardens am inovat şi am creat un proiect superior faţă de ce exista deja în piaţă, iar acesta a fost bine primit de piaţă“, a subliniat Leonidas Anastasopoulos, managing partner al dezvoltatorului imobiliar Alesonor, referindu-se la proiectul de locuinţe inteligente şi eficiente energetic Amber Gardens. „Companiile nu se gândesc, de multe ori, la transformările pe care tehnologia le poate aduce, prin urmare multe companii nu sunt pregătite pentru aceasta. Se gândesc mai ales la riscuri, dar din punctul meu de vedere, reprezintă un risc mai mare să nu acorzi atenţie tehnologiei“, a conchis el.

    Mihai Svasta, managing partner al Integrated Consulting România, a oferit definiţia inovaţiei printr-un citat – „Inovaţia face bani din cunoaştere“ (<Innovation makes money out of knowledge>) şi a remarcat cele trei motive pentru care organizaţiile inovează: pentru a crea ordine în haos, pentru a deveni (sau a menţine) poziţia numărul 1 şi pentru a aduce energie pozitivă în cadrul organizaţiei. „Capacitatea de a inova este o resursă  care există în organizaţie, pe care o putem folosi sau nu. Spre deosebire de alte resurse, dacă o folosim, cantitatea rămâne aceeaşi, sau chiar creşte, este ca un bulgăre de zăpadă şi cred că firmele de  pe piaţa locală încep să folosească din ce în ce mai mult această resursă“, a mai remarcat Svasta.

    Inovaţia a reprezentat un rol strategic şi pentru Albalact, care, potrivit Cristinei Miclea, director de marketing al companiei, a ajuns lider de piaţă prin intermediul inovaţiilor realizate de-a lungul timpului. „Compania a ajuns lider de piaţă inovând – inovaţia are un rol strategic în cadrul Albalact, iar acest lucru presupune un risc asumat de companie, când eşti un brand lider de piaţă, orice pas pe care îl faci reprezintă un risc“, a precizat Miclea, director de marketing în cadrul Albalact. Ea a oferit ca exemplu o inovaţie în comunicare – modul în care s-a adresat brandul Fulga consumatorilor în 2004, printr-o autoironie, aspect ce a schimbat modalitatea de comunicare a categoriei lactate din acel moment ori introducerea bidonului de lapte cu mâner, în spatele căruia s-a aflat o muncă de aproximativ un an. 

    Marius Coman, M2M sales manager în cadrul Vodafone, a descris direcţia în care  Vodafone îşi propune să inoveze în prezent şi care reprezintă o continuare a Revoluţiei Industriale. „Este o transformare a tot ce înseamnă alte obiecte, contoare, maşini, echipamente frigorifice, camere video etc., transformare care duce la nişte echipamente inteligente, care ajută companiile în creşterea eficienţei operaţionale, dar şi în luarea unei decizii în ce priveşte partea de business, dar şi creşterea eficienţei comunicării cu clientul final, consumatorul“, a explicat Coman. Referitor la modul în care compania îşi încurajează angajaţii să inoveze se numără o campanie în fiecare an în care cele mai inovatoare soluţii sunt transformate în produs şi exemplifică prin butonul de panică adresat persoanelor vârstnice, creat de un angajat al companiei. 

    Mihai Zamfir, directorul general al KEI Development, compania care dezvoltă parcul de agrement Frello în Capitală, obiectul unei investiţii de opt milioane de euro, a subliniat disponibilitatea românilor de a dezvolta un proiect inovator. „Totul este dezvoltat de ingineri români, iar fiecare subansamblu, produs de o fabrică sau uzină din România. După mai bine de cinci ani de muncă, am ajuns într-un final la un produs competitiv la nivel internaţional, motorul nostru este probabil cel mai eficient din lume la ora aceasta. Inovaţia înseamnă, din punctul de vedere al inovaţiei tehnologice, riscuri mari, pe care trebuie să ţi le asumi când pleci la drum, procesul inovaţiei efectiv include foarte multe lucruri, nu implică doar un inginer care desenează ceva, ai nevoie de facilităţi, locuri în care să poţi să produci, oameni care să aibă experienţă în a face lucruri noi.“ El a remarcat cum companiile româneşti sunt deschise la lucruri noi, spre deosebire de unele companii străine din domeniul producţiei, axate mai ales pe producţia de linie.

    Ramona Jurubiţă, partener, head of tax and legal services la KPMG România, a remarcat cum, în domeniul pe care activează, consultanţa, inovaţia se desfăşoară pe două paliere: inovaţia pe care firmele de consultanţă sunt nevoite să o facă pentru clienţi, cât şi inovaţia pe care trebuie să o facă în companie, iar unul dintre riscurile pe care le percepe este legat de tehnologie. „Tehnologia ne va afecta existenţa şi mai ales în domeniul consultanţei, unde vorbim de foarte multe lucruri care sunt fie repetitive, fie standardizate, este evident că într-un interval foarte scurt de timp ele vor putea fi făcute de computere.

    Potrivit unor studii în materie, inclusiv în domeniul juridic, în cadrul unui proces de natură litigioasă soluţia finală va putea să fie dată de un computer, în baza analizei unor raţionamente.“ Pentru a ilustra faptul că inovaţia există în companiile de consultanţă, a oferit ca exemplu inovaţia realizată de un coleg din companie care, pornind de la un proiect pentru un client de testare a sistemului de securitate al unei bănci, a inventat în doar câteva zile o maşinărie care detectează erorile de schimb valutar. „Încercăm în cadrul companiei să încurajăm şi să facem cumva din cultura de zi cu zi să generăm discuţii, idei, care nu au neapărat legătură cu departamentul în care activează, inovaţia poate să vină dintr-o idee care aparent nu spune nimic, dar dezvoltată, se poate transforma în ceva important.“

    Claudiu Petre, structural funds & business development manager Telekom, a oferit ca exemplu de susţinere a inovaţiei o divizie creată de Deutsche Telekom care se ocupă de revizuirea soluţiilor şi de soluţii inovative inhouse precum M2M, big data, crunch data etc., care înseamnă peste 14% din cifra de afaceri a companiei. „Potrivit unor cercetări, la finalul anului 2009 numărul de dispozitive interconectate a depăşit pentru prima dată numărul de locuitori ai planetei, de atunci am început să vorbim despre internetul lucrurilor, tot atunci am început să discutăm despre un volum de date care creşte exponenţial şi care va ajunge în 2020 să lege 55 de miliarde de dispozitive între ele şi aproape 5 miliarde de oameni. Datele vor ajunge să ne înconjoare, iar dacă până acum căutam informaţia, azi ne uităm la frigidere, ceas, ele transmit informaţii.“ Din perspectiva lui Deutsche Telekom, cel care va reuşi să strângă toate tipurile de informaţii, să le securizeze şi să le organizeze într-o formă structurată la îndemâna noastră ca şi cetăţeni, ori companii astfel încât să luăm decizii semnificative de business, aducând un raport semnificativ la profit,  vor fi câştigătorii.

    Un exemplu de studiu care i-a atras atenţia se referă la jucătorii din IT&C, tot până în 2020, peste 90% din aceste date care vor fi generate  de maşinăriile din jurul nostru vor fi găzduite pe mai puţin de 10 platforme din IT&C la nivel global. Potrivit OSIM, în 1990 existau în România peste 3.000 de brevete acordate, iar anul trecut numărul acestora se înjumătăţise, ajungând să fie chiar mai mic decât cel din 1920. Pe de altă parte, Norvegia şi-a făcut o strategie naţională ce priveşte inovaţia. Potrivit Ramonei Jurubiţă, la nivelul Uniunii Europene există o strategie care prevede ca până în 2020 cheltuielile pentru inovaţie din statele europene să ajungă la 3% din PIB, iar fiecare ţară poate să aleagă diverse instrumente prin care să poată să susţină mediul privat şi să stimuleze acest proces de inovare. „România a avut facilităţi fiscale pentru cercetare şi dezvoltare, dacă până în 2002 au funcţionat deduceri de 20%, procentele au crescut la 50% tocmai datorită nevoii de a ne alinia cu acest trend la nivel european şi din încercarea de a creşte ponderea în produsul intern brut.“

    În cadrul evenimentului au fost acordate şi cinci premii speciale pentru proiectele incluse în acest număr: premiul pentru portofoliul de soluţii M2M, acordat Vodafone România, reprezentată de Marius Coman, M2M country sales manager, enterprise business unit al Vodafone; producătorului autohton de soluţii de securitate IT Bitdefender, pentru proiectul BOX, reprezentat de Alex Bălan, chief security researcher în cadrul Bitdefender; proiectului Metro Systems Call for Innovation 2.0, reprezentată de Sorin Lăpădat, managing director al companiei. Alexandru Rizea, fondatorul Lemet, a primit un premiu pentru linia de producţie de mobilier personalizat, iar Cătălin Chiş, fondatorul Active Power Solutions, pentru proiectul Doctrina. Alexandru Rizea a remarcat cum discuţia despre inovaţia într-o fabrică se axează pe două paliere. „Putem să discutăm despre inovaţia în produs, dar şi despre inovaţia în muncă, inovaţia în produs se reflectă în design, caracteristicile produsului, iar în muncă se poate vedea poate în preţ, la noi funcţionează asta puţin organizat, oamenii fac în fiecare zi inovaţii şi noi vorbim despre inovaţie de mult timp.“

    Cătălin Chiş consideră că crearea mediului ideal în care angajaţii săi să inoveze reprezintă o prioritate. „Responsabilitatea mea este de a construi şi de a asigura cadre şi contexte în care colegii mei să lucreze cât mai uşor şi să inoveze cât mai mult, unul dintre primele proiecte de inovaţie derulate a fost pentru o platformă de brokeraj, cu 35.000 de utilizatori şi prin care se emit poliţe în valoare de peste 150 de milioane de euro în fiecare an, un alt proiect de inovaţie a fost anul trecut şi a fost reprezentat de primul call center pediatric, prin care s-au generat economii la bugetul de stat de peste un milion de lei, iar Doctrina reprezintă un loc unde se integrează partea de educaţie cu partea de promovare.“

    Evenimentul a fost posibil datorită partenerilor Carrefour şi Vodafone, cărora le mulţumim.

  • Compania care a introdus program de dormit la serviciu a renunţat la idee după ce angajaţii au devenit neproductivi

    Proprietarii start-up-ului tehnologic AskforTask.com au amenajat o cameră de dormit destinată dezvoltatorilor de software care lucrează peste program, personalul ajungând uneori la peste 70 de ore muncite săptămânal. Părea soluţia perfectă pentru a-i scăpa de oboseala acumulată şi a le menţine concentrarea la un nivel ridicat.

    “Nu ne-a luat mult timp să ne dăm seama că reprizele de somn erau neproductive”, a declarat Nabeel Mushtaq, directorul operaţional şi cofondator al companiei, citat de BBC.

    Deşi managementul a introdus o limită de timp de 15 minute pentru odihna angajaţilor, cei mai mulţi dormeau peste pauza alocată. Buimaci după trezire, angajaţii pierdeau ulterior timp suplimentar cu pregătirea cafelei, spălatul pe faţă şi revenirea la capacitatea normală de lucru.

    “Întregul proces a ajuns să dureze între 30 de minute şi o oră şi jumătate”, a mai declarat Mushtaq.

    La şase luni de la demararea proiectului, productivitatea angajaţilor a scăzut considerabil. Deşi anterior îşi îndeplinea cu succes indicatorii de performanţă, echipa a ajuns să atingă doar 55% din obiectivul săptămânal, cu 30% mai puţin decât în perioada anterioară, iar compania a renunţat la experiment.

    Studiile experţilor în productivitatea muncii arată că pauzele de relaxare şi reprizele scurte de somn pot revigora energia angajaţilor în timpul orelor de program. Companii precum Apple, Nike, Procter&Gamble îşi încurajează personalul să se deconecteze la serviciu, amenajând zone deschise în care se pot întinde şi chiar aţipi. Managerii preocupaţi de echilibrul între viaţa profesională şi cea personală a angajaţilor susţin public aceste programe şi reacţionează abia după ce constată scăderea productivităţii celor care abuzează de oferta angajatorului.

    “Nu toţi oamenii pot sări din pat, apoi să se concentreze în timp foarte scurt şi să ajungă în câteva secunde la capacitate maximă. Managerii ajung să se comporte în relaţia cu subalternii ca nişte educatoare cu copiii de la grădiniţă”, notează BBC.

    Companiile încearcă să găsească cel mai bun mod în care pot folosi camerele de odihnă şi întomesc regulamentele care să limiteze abuzurile angajaţilor.

    “Nu ne simţim bine să încurajăm somnul zilnic la serviciu. Uneori am folosit dormitul drept instrument de amânare pentru că voiam să mai amân ceea ce aveam de făcut”, spune din proprie experienţă Nathan Schokker, proprietarul Talio Group Pty Ltd, companie care a amenajat în 2014 camere de dormit cu paturi de o persoană. De cealaltă parte, Jacob Stewart, cofondator al The Traveling Photo Booth, îşi obligă angajaţii să doarmă zilnic câte 20 de minute, pentru a-i feri de epuizare.

    “Am avut cazuri de angajaţi care dormeau prea mult mai ales în zilele de luni, în timp ce unii chiar sforăiau zgomotos. De aceea, managerii au fost nevoiţi să le recomande să doarmă mai mult acasă şi să nu ajungă obosiţi la serviciu”, a explicat mai Schokker.

    Companiile care au transformat camerele de dormit în zone de relaxare unde angajaţii pot citi reviste, socializa sau mânca au constatat creşteri ale productivităţii, angajaţii revenind la indicatorii de dinaintea experimentului.

  • Ţara din Europa care a condamnat 26 de bancheri responsabili pentru criza din 2008

    În urma unor decizii luate săptămâna trecută de judecători din Islanda, trei manageri ai Landsnankinn, doi manageri ai Kaupking şi un investitor privat au fost condamnaţi la închisoare pentru crime financiare comise înaintea crizei din 2008. Astfel, numărul total al celor condamnaţi pentru evenimentele ce au dus la grava criză financiară a ajuns la 26. Aceştia au primit pedepse cuprinse între doi şi cinci ani, pentru un total de 74 de ani de detenţie.

    Mai multe bănci şi fonduri de investiţii au luat împrumuturi externe uriaşe în numele poporului islandez, iar acestea au dus în cele din urmă la prăbuşirea sistemului financiar. Acţionând diferit faţă de Statele Unite, Islanda a decis să judece şi, ulterior, să condamne pe cei responsabili de colapsul economiei islandeze.

    Olafur Ragnar Grimmson, preşedintele Islandei, a explicat cum ţara sa a reuşit să treacă peste momentele dificile: “Am fost destul de înţelepţi încât să nu urmăm obiceiurile economiilor vestice în ultimii 30 de ani”, a declarat acesta. “Am introdus forme de control asupra valutei, am lăsat băncile să se prăbuşească, am acordat ajutor oamenilor şi nu am introdus măsuri de austeritate, aşa cum au făcut alte state europene.”

    În Statele Unite, niciun manager din sistem nu a fost condamnat pentru crime legate de criza din 2008. Dimpotrivă, Congresul a decis în 2008 să acorde un pachet de salvare de 700 de miliarde de dolari, bani veniţi din taxele plătite de cetăţeni.

  • Ţara din Europa care a condamnat 26 de bancheri responsabili pentru criza din 2008

    În urma unor decizii luate săptămâna trecută de judecători din Islanda, trei manageri ai Landsnankinn, doi manageri ai Kaupking şi un investitor privat au fost condamnaţi la închisoare pentru crime financiare comise înaintea crizei din 2008. Astfel, numărul total al celor condamnaţi pentru evenimentele ce au dus la grava criză financiară a ajuns la 26. Aceştia au primit pedepse cuprinse între doi şi cinci ani, pentru un total de 74 de ani de detenţie.

    Mai multe bănci şi fonduri de investiţii au luat împrumuturi externe uriaşe în numele poporului islandez, iar acestea au dus în cele din urmă la prăbuşirea sistemului financiar. Acţionând diferit faţă de Statele Unite, Islanda a decis să judece şi, ulterior, să condamne pe cei responsabili de colapsul economiei islandeze.

    Olafur Ragnar Grimmson, preşedintele Islandei, a explicat cum ţara sa a reuşit să treacă peste momentele dificile: “Am fost destul de înţelepţi încât să nu urmăm obiceiurile economiilor vestice în ultimii 30 de ani”, a declarat acesta. “Am introdus forme de control asupra valutei, am lăsat băncile să se prăbuşească, am acordat ajutor oamenilor şi nu am introdus măsuri de austeritate, aşa cum au făcut alte state europene.”

    În Statele Unite, niciun manager din sistem nu a fost condamnat pentru crime legate de criza din 2008. Dimpotrivă, Congresul a decis în 2008 să acorde un pachet de salvare de 700 de miliarde de dolari, bani veniţi din taxele plătite de cetăţeni.

  • Banca care a trimis din greşeală 6 miliarde de dolari unui singur client

    Cea mai mare bancă a Germaniei, Deutsche Bank, a trimis, din greşeală, 6 miliarde de dolari către un singur client, informează Bloomberg News.

    Numărul a fost introdus greşit de un membru junior al bănci. Banii au fost trimişi către un client american şi recuperaţi a doua zi. Angajatul a introdus un număr brut, în loc de un număr net, potrivit publicaţiei citate.

    Incidentul are loc după o serie de scandaluri care au avut loc la banca din Frankfurt.

    John Cryan, co-CEO-ul băncii, a operat schimbări radicale în managementul Deutsche Bank în încercarea de a revitaliza operaţiunile băncii, care a pierdut teren la nivel mondial. Colin Fan, şeful diviziei de investiţii, Michele Faissola, bancher senior şi Stefan Krause, un fost executiv al companiei, sunt doar câteva dintre numele care vor părăsi Deutsche Bank la sfârşitul lunii.

    John Cryan l-a înlocuit pe Anshu Jain în iulie, în urma unuia dintre cele mai mari scandaluri în care a fost implicată banca, care a erodat puternic încrederea investitorilor. Schimbările de management ar putea să-l ajute pe Cryan să reorganizeze banca şi să reconstruiască relaţiile cu autorităţile de reglementare, după o amendă record de 2,5 miliarde de dolari.

  • Ad blocker, de la opţiune la serviciu de bază

    Mesajele publicitare reprezintă 90% din veniturile de peste 66 de miliarde de dolari obţinute de Google în 2014. Şi totuşi, majoritatea acestor mesaje publicitare nu ajung să influenţeze în vreun fel comportamentul celor vizaţi de ele. Google, Facebook şi alte companii de online advertising nu sunt preocupate de calitatea acestor reclame, ci doar de prezentarea acestora, justificând astfel notele de plată. Acest sistem a început însă să fie îngreunat de apariţia unor programe sau aplicaţii mobile care au un singur rol: de a proteja utilizatorul de mesajele publicitare nedorite. Iar succesul lor pare a fi evident: programele de tip ad blocker sunt utilizate, doar în Europa, de peste 77 de milioane de oameni.

    Ce sunt programele de tip ad blocker? Fac parte dintr-o gamă mai largă de soluţii care funcţionează ca un firewall între aplicaţiile destinate navigării şi serverele care găzduiesc anunţuri publicitare. Cele mai multe reclame sunt reţinute într-o bază de date construită de-a lungul timpului de utilizatori; astfel, atunci când accesăm o pagină web, programul ad blocker verifică dacă informaţiile de pe acea pagină există în baza de date, caz în care vor fi blocate. Restul informaţiilor sunt încărcate normal pe pagina accesată. Cele mai cunoscute programe de acest tip sunt AdBlock şi AdBlock Plus.

    Observând tendinţa, publicitarii au decis să se întoarcă la aşa-numitul advertising nativ, adică plasarea mesajelor publicitare sau a produselor în forme mai discrete. Advertising nativ înseamnă sponsorizarea unui program sau introducerea unui produs într-un film, folosirea advertorialelor sau a canalelor de social media. Postările plătite de pe Facebook sau Twitter se dovedesc, în ultima vreme, mult mai eficiente decât bannerele de pe o pagină web.

    În Germania, companiile de publicitate au ales o altă variantă, şi anume acţionarea în justiţie a celor de la Eyeo, dezvoltatorii programului AdBlock Plus. Instanţa a decis în favoarea celor de la Eyeo, creând astfel un precedent periculos pentru o industrie de sute de miliarde de dolari.

    Dacă publicitatea de pe browser a fost şi continuă să fie puternic afectată de fenomenul ad block, industria de mobile advertising pare a fi următoarea victimă. Surprinzător, mai multe companii de telecomunicaţii au decis să introducă ele însele software de tip ad blocker, astfel încât utilizatorii să fie protejaţi fără a ridica măcar un deget. Decizia este neaşteptată deoarece, din punctul de vedere al operatorilor telecom, mesajele publicitare ocupă între 10 şi 50% din lungimea de bandă alocată utilizatorilor. Utilizatorii ar consuma astfel o cantitate mai mare de date şi ar creşte, implicit, veniturile operatorilor.

    Programele de tip ad blocker destinate mediului mobil, introduse de Apple pentru prima oară în luna septembrie, promit să reducă timpul de încărcare al paginilor conservând, în acelaşi timp, conţinutul editorial al unui site. Cei de la New York Times au realizat o analiză a celor două tipuri de conţinut, pentru a afla cât de mult îngreunează mesajele publicitare navigarea online. Rezultatul a fost că mai mult de jumătate din datele transmise sunt de fapt mesaje publicitare. Pentru a evidenţia diferenţele dintre site-uri, jurnaliştii au încărcat fiecare pagină de mai multe ori pe un iPhone 6, cu şi fără ad blocker activat.

    Multe site-uri s-au încărcat mai repede şi au fost mai uşor de navigat, scăzând în acelaşi timp cantitatea de date transmisă (şi implicit costurile de navigare). Site-ul boston.com are (dintre site-urile analizate) cele mai multe mesaje publicitare şi necesită cel mai lung timp de încărcare. În varianta accesării pe un dispozitiv cu ad blocker, timpul de răspuns a scăzut de la 33 de secunde la 7 secunde iar cantitatea de date de la 16,3 megabiţi la 3,5 megabiţi. Per total, numărul de fişiere recepţionate de telefon a fost de opt ori mai mic.

    În cazul LA Times (latimes.com), timpul de încărcare s-a redus cu 75%, de la 12 secunde cu reclame la doar 3 secunde fără anunţurile respective. Cel mai „curat“ site s-a dovedit însă theguardian.com, care s-a încărcat complet în 6 secunde în ambele variante.
    Nu trebuie să ne aşteptăm ca mesajele publicitare de pe site-uri, fie ele pe mobil sau nu, să dispară peste noapte. Industria publicitară va găsi metode de adaptare, aşa cum a făcut-o atunci când lumea modernă a făcut cunoştinţă cu televizorul sau cu internetul. Importanţa programelor de tip ad blocker este însă evidentă, iar disputele asupra oportunităţii lor vor continua cu siguranţă.
     

     

  • Cât costă să îţi petreci Revelionul în Madeira

    Turoperatorul Cocktail Holidays lansează pachete de vacanţă către destinaţia Madeira, pentru Revelion 2016. Zborurile vor fi operate de compania aeriană Tarom şi vor fi cu plecare din Bucureşti, iar pachetele turistice pornesc de la 978 de euro de persoană.

    Preţul de 978 de euro include şase nopţi de cazare cu masa la un hotel de trei stele, biletul de avion, transferurile aeroport – hotel – aeroport, taxele de aeroport, asistenţa turistică pe tot parcursul sejurului şi asigurarea complexă de călătorie – Cocktail Travel Protection.„În ultimii ani am creat pachete turistice pentru Portugalia, inclusiv în zonul rece, însă cu bilete de avion pe cursele de linie. Cererea mare pentru perioada sărbătorilor de iarnă de anul trecut ne-a convins să lansăm, pentru 2015/2016, un charter către Madeira, tocmai pentru a oferi turiştilor români experienţe cu totul memorabile, mai ales că în această insulă se organizează cel mai frumos şi de notorietate foc de artificii din Europa”, spune Adriana Goicea, director general Cocktail Holidays.

    Datorită solicitărilor pentru vacanţe în zone călduroase – care sunt din ce în ce mai multe de la an la an, anul acesta turoperatorul a decis introducerea mai multor chartere în destinaţii exotice. Astfel, oferta Cocktail Holidays pentru sezonul de iarnă 2015-2016 include sejururi în Mauritius cu tarife ce pornesc de la 2.958 de euro, in insulele Maldive – de la 2.833 de euro şi Sri Lanka – de la 1.706 euro. Toate tarifele includ biletele de avion, cazare şi masă, transferuri, asigurări şi asistenţă turistică pe tot parcursul sejurului.

    Oferta completă de Revelion cuprinde şi sejururi către destinaţii deja foarte căutate de către români, precum Sharm el Sheikh, cu preţuri de la 493 de euro/persoană, respectiv Emiratele Arabe Unite, cu tarife de la 890 de euro/persoană.  „Pentru Revelion 2016 am pregătit mai multe pachete de vacanţă pentru destinaţiile exotice, încercând astfel să venim în întâmpinarea tuturor preferinţelor turiştilor care aleg să călătorească în această perioadă a anului. În ultimii ani am avut o cerere foarte mare pentru aceste destinaţii, mai ales în lunile decembrie-februarie, motiv pentru care am introdus zborurile charter la multe dintre ele. Anul acesta au început deja inscrierile si ne aşteptăm ca cele mai vândute pachete de Revelion să fie Madeira, Emiratele Arabe Unite, Mauritius şi Egipt”, spune Adriana Goicea.

    Pentru sărbătorile de iarnă, turoperatorul Cocktail Holidays a pregătit pachete de vacanţă ce includ şi Târgurile de Crăciun în destinaţii precum Viena, Praga sau Munchen. Astfel, pachetele turistice pornesc de la 349 de euro de persoană, pentru trei nopţi de cazare cu mic dejun şi transport cu avionul, în Praga,  399 de euro în Viena şi 499 de euro în Munchen. „Târgurile de iarnă organizate în capitalele europene sunt spectaculoase, iar atmosfera lor festivă atrage în fiecare an foarte mulţi turişti români. Anul acesta am pregătit pentru destinaţiile cele mai cerute atât pachete pentru târgurile de iarnă, cât şi pentru petrecrerea Crăciunului. O altă atracţie care credem că va fi un succes este Crăciunul la Ieslea din Bethleem, din Israel, unde se va organiza şi o cină festivă”, a completat Adriana Goicea.

    Prompt Service Travel Company a fost înfiinţată în urmă cu 22 de ani. Cocktail Holidays este brandul turistic al Prompt Service Travel, lansat în urmă cu 11 ani. Turoperatorul a mers pe diversificarea destinaţiilor de charter încă din 1995, când a introdus sejururile către Creta. De 23 de ani, oferta de chartere a Cocktail Holidays s-a dezvoltat, în prezent, compania operând peste 25 de destinaţii charter. Din 2005, compania a început operarea charterelor din afara Bucureştiului. În prezent, Cocktail operează chartere din Bucureşti, Cluj-Napoca, Iaşi etc.

     

  • Un nou scandal în industria auto. Lista maşinilor care consumă mult mai mult decât susţin producătorii

    Un nou scandal se anunţă în industria auto: lista maşinilor care consumă mult mai mult decât susţin producătorii, Constructorii de automobile din Europa încearcă să îşi convingă clienţii, şi reuşesc, că vehiculele lor sunt mai economice decât în realitate, a descoperit un grup european de lobby. Drept urmare, mulţi şoferi ajung să plătească până la 500 de euro în plus pentru combustibil, în fiecare an. Care sunt cele mai păguboase maşini.

    Lista maşinilor care consumă mult mai mult decât susţin producătorii