În ianuarie 1.474 de firme au intrat în insolvenţă (faţă de 2.031 în ianuarie 2011), iar în februarie alte 1.134 (comparativ cu 1.276 în a doua lună a anului anterior. În Bucureşti şi în judeţele Arad şi Argeş au fost înregistrate cele mai multe insolvenţe în primele două luni din acest an, cu 283, 204 şi respectiv 207 firme. Cele mai multe societăţi care s-au confruntat cu dificultăţi financiare sunt în continuare cele din domeniul comerţului, 725 intrând în insolvenţă, dar şi cele din industria prelucrătoare – 349 şi construcţii – 291.
Tag: insolventa
-
Taxi Mondial, una dintre cele mai mari firme de taxi din Bucureşti a cerut intrarea în insolvenţă
Dosarul are ca termen de soluţionare data de 29 februarie.
Potrivit datelor disponibile pe pagina Ministerului Finanţelor, firma Taxi Mondial SRL a avut în 2010 o cifră de afaceri de 2,3 milioane de lei şi pierderi nete de aproape 3,7 milioane de lei.
Afacerile firmei au scăzut în ultimii ani, în timp ce pierderile au crescut.
Cititi mai multe pe www.zf.ro
-
De ce a dat faliment Mic.ro
Eduard Dinu, profesor doctor la Academia de Studii Economice din Bucureşti, analizează pentru Ziarul Financiar falimentul Mic.ro.
Ceea ce trebuia demonstrat s-a întâmplat zilele acestea, un cunoscut întreprinzător român fiind nevoit să recunoască şi de jure, nu numai de facto, eşecul afacerii numite Mic.Ro. Personal am fost sceptic încă de când am auzit de planul de afaceri care prevedea pătrunderea pe o nişă a comerţului cu amănuntul, mizând pe proximitate şi produse autohtone, într-un sector dominat de giganţi. Aşa-numitele atuuri întrezărite de întreprinzătorii locali sunt în fapt simple himere. Răzvan Petrovici a cunoscut acelaşi eşec cu reţeaua Univers’all, ca de altfel şi Cornel Penescu cu lanţul Pic. Asta pe segmentul formatelor mari de magazine. Şi exemplele pot continua. Simpla consultare a datelor statistice publicate periodic arată că sectorul cu rata cea mai ridicată de faliment în România este comerţul cu amănuntul.
Magazinele de formate mici supravieţuiesc cu greu în lumea modernă. Căci diferenţa uriaşă de talie conferă giganţilor adevăratele atuuri: putere de negociere net superioară în raport cu furnizorii de mărfuri (multe lanţuri europene deţin centrale unice de achiziţie a mărfurilor), costuri operaţionale minime pe metrul pătrat de suprafaţă comercială, sortimente diversificate de mărfuri etc.
Cu toate eforturile organelor competente, cum ar fi Consiliul Concurenţei, de exemplu, giganţii valorifică în beneficiul propriu aceste atuuri inclusiv prin taxe de poziţionare, imputarea cheltuielilor de reclamă furnizorilor de mărfuri, stabilirea unilaterală a termenelor de plată către furnizorii de mărfuri etc. Acest lucru se întâmplă peste tot în lume. În acest context iluzia poziţionării pe nişa proximităţii nu are cum să se dovedească inspirată. Pentru că giganţii ocupă agresiv şi acest segment.
Carrefour este cel mai adecvat exemplu pentru piaţa autohtonă: după ce în primă fază a penetrat piaţa cu hipermarketuri poziţionate marginal, lanţul francez a atacat ulterior şi zona de proximitate cu conceptul Carrefour Market. Asocierea recentă dintre acesta şi lanţul Angst este un mod agresiv de operaţionalizare a strategiei menţionate. Întreg teritoriul va fi ocupat de retailerii internaţionali care deţin resurse financiare importante, au formate de business validate de experienţă şi parteneriate dezvoltate la o scară cu totul alta cu marii producători: Unilever, Procter and Gamble, Coca-Cola etc. Imaginaţi-vă un ring de box în care intră un boxer de la categoria mijlocie-mică convins fiind că deţine secretul de a-l învinge pe unul de la supergrea.
Întrebarea care se pune nu este cine va fi câştigătorul, ci în ce repriză va fi anunţat k.o.-ul?
Cele mai eficiente formate de vânzări cu amănuntul sunt cele mari, după atestă şi datele de mai jos:
Tabel 1 – Total vânzărimil. EUROSegment de piaţă200720082009Hipermarket-uri (>2.500 mp)2.4353.2003.550Cash & Carry (>5.000 mp)2.5432.4922.500Discountere (400 – 2.500 mp)573733960Supermarket-uri (400-2.500 mp)680753700Total comerţ modern6.2317.1787.710Indicator/segment de piaţăSuprafeţe totale – mpVânzări euro/mp2008200920082009Hipermarket-uri (>2.500 mp)559.200632.7005.7225.611Cash & Carry (>5.000 mp)329.500337.5007.5637.407Discountere (400 – 2.500 mp)172.000232.8004.2624.124Sursa: ZF 16 aprilie 2010
Imaginaţi-vă de asemenea ce volum de vânzări poate genera un magazin de câţiva zeci de metri pătraţi, cu o gamă restrânsă de mărfuri: presă scrisă (care oricum este pe cale de dispariţie pe mapamond), sucuri, biscuiţi, conserve, ţigări şi altele de genul acesta în comparaţie formatele de mai sus. Ponderea vânzărilor prin reţelele moderne de comerţ ajunsese în România la finele lui 2009 la cca. 55% comparativ cu numai 26% în anul 2005 potrivit datelor furnizate de către Consiliul Concurenţei iar dinamica indică un singur sens. Din punct de vedere strategic se poate afirma că atractivitatea sectorului de comerţ cu amănuntul pentru un competitor local este foarte scăzută, barierele la intrare fiind importante, nivelul de concurenţă ridicat iar puterea de negociere în raport cu furnizorii scăzută. Toţi aceşti factori înseamnă o probabilitate ridicată de faliment. Sigur, în cazul de faţă, întreprinzătorul nostru ar mai fi putut încerca o ultimă soluţie înainte de a cere insolvenţa propriei afaceri: conversia datoriilor în obligaţiuni şi ulterior a acestora în acţiuni. O singură problemă împiedică însă operaţionalizarea acestei scheme, brevetate în alt context: faptul că spre deosebire de Petromidia principalii creditori ai afacerii sunt privaţi.
-
Mic.ro a intrat în insolvenţă. Datoriile companiei se ridică la 698 de milioane de lei
Cererea a fost înregistrată marţi, iar joi instanţa Tribunalului Bucureşti a luat în discuţie cererea companiei Mic.ro Retail de intrare în insolvenţă, creditorii formulând cerere de intervenţie în proces.
Instanţa a admis, vineri, cererea de deschidere a procedurii de intrare în insolvenţă a companiei Mic.ro.
Reprezentantul companiei Mic.ro Retail a cerut ca lichidatorul judiciar să fie numit RVA Insolvency, iar creditorii au cerut ca lichitatorul să fie numit de ei, au declarat pentru MEDIAFAX surse judiciare.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
-
House of Art şi Levis au intrat în insolvenţă
“Instanţa Tribunalului Bucureşti a admis cererile Staff Collection şi Corssa de deschidere a procedurilor de insolvenţă pentru propriile societăţi. (…) Casa de Insolvenţă Transilvania va analiza în perioada următoare activitatea Staff Collection şi Corssa şi va lucra alături de conducerea companiilor pentru a contura cel mai bun plan de reorganizare. Obiectivul procesului de reorganizare este continuarea activităţii comerciale a Staff Collection şi Corssa pe piaţa românească într-un mod solid şi sustenabil”, se arată într-un comunicat al administratorului judiciar.
Reprezentanţii casei de insolvenţă menţionează că insolvenţa unei firme nu înseamnă neapărat eşecul afacerii, fiind posibilă relansarea acesteia cu condiţia unui plan de reorganizare adecvat şi începerea procedurilor la momentul potrivit.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Peste 19.600 de firme au intrat în insolvenţă anul trecut, cu 10% mai puţine decât în 2010
Cele mai multe insolvenţe s-au înregistrat anul trecut în Bucureşti (1.880) şi în judeţele Bihor şi Constanţa (1.320, respectiv 1.304). La polul opus se situează Suceava, unde anul trecut doar o firmă a intrat în insolvenţă, Mureş – 54 şi Teleorman – 70. În luna decembrie, numărul firmelor în incapacitate de plată a scăzut faţă de noiembrie, de la 2.062 la 1.822.
-
Fornetti şi-a cerut insolvenţa
Compania a intrat pe piaţa locală în 2002 şi de atunci a deschis peste 800 de magazine Fornetti. Fornetti România, care operează magazinele cu acelaşi nume, a obţinut anul trecut afaceri de 90 de milioane de lei (21,5 mil. euro), în scădere de la aproape 120 mil. lei (28,3 mil. euro) în 2009 şi 143 mil. lei (39 mil. euro) în 2008. Mai mult, compania a terminat anul trecut cu pierderi de 2,8 mil. lei (0,67 mil. euro) faţă de un profit de 6,3 mil. lei (1,5 mil. euro) în 2009.
-
Producătorul de lactate Prodlacta Braşov a intrat în insolvenţă
Astfel, societăţile Info-Dip Insolvency SPRL şi RVA Insolvency Specialists SPRL din Bucureşti, numite administratori judiciari ai Prodlacta, au solicitat luni suspendarea de la tranzacţionarea la Bursă a acţiunilor firmei din cauza intrării acesteia în insolvenţă. Prodlacta Braşov a înregistrat în primele nouă luni o cifră de afaceri de 16,6 milioane de lei, de 2,3 ori mai mică decât în perioada similară a anului trecut.
-
Italia riscă să intre în insolvenţă! Vor fi efecte devastatoare asupra monedei euro şi a celor mai mari economii europene
Raportul a fost prezentat marţi seară miniştrilor Finanţelor din zona euro, care au fost astfel informaţi că criza de lichiditate riscă să bage Italia în insolvenţă, cu efecte devastatoare asupra monedei euro şi celor mai mari economii europene, Germania şi Franţa, scrie The Guardian.
Astfel, CE şi BCE notează că noul premier italian Mario Monti trebuie să ia măsuri urgente de combatere a fenomenului evaziunii fiscale, care are în Italia un impact estimat la 20% din PIB.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
-
A treia mare companie aeriană din SUA a intrat în insolvenţă
Compania americană l-a numit de asemenea pe Thomas Horton preşdinte şi CEO al AMR, acesta urmând să îl înlocuiască pe Gerard Arpey, care s-a retras. Compania cu active de 24,72 miliarde dolari, are datorii de 29,55 miliarde dolari şi 4,1 miliarde dolari în bani gheaţă. AMR a anuţat că atât American Airlines cât şi American Eagle vor continua să zboare în timpul procesului de insolvenţă.