BusinessMagazin

Tag: infrastructura

  • Ponta: Şova a greşit în cazul Bechtel. Nu trebuia să spună nimic până nu încheia negocierea

     “Cred că a fost prea transparent, că nu trebuia să vă spună nimic până nu încheia negocierea. Dacă v-a anunţat înainte să încheie negocierile, înseamnă că a greşit”, a spus Ponta jurnaliştilor, aflat la Brăila.

    Contractul cu Bechtel privind construcţia autostrăzii Transilvania ar urma să fie reziliat în următoarele zile, şi nu la începutul acestei săptămâni, Şova declarând de această dată că mai trebuie stabilite unele detalii.

    “Rezilierea contractului este o chestiune de zile, mai sunt unele detalii de pus la punct în această perioadă”, a declarat, luni, agenţiei MEDIAFAX ministrul delegat pentru Proiecte de Infrastructură, Dan Şova.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Conferinţa “Cities of Tomorrow” – Ponta: Nu poţi să faci ordine într-un oraş doar cu rugăminţi, există şi sancţiuni

    “Toate oraşele din România se confruntă, mai mult sau mai puţin, cu aceleaşi probleme, fie că vorbim de refacerea unor clădiri, fie că vorbim de clădirile de patrimoniu unde orice intervenţie este mult îngreunată de regimul clădirilor, fie că vorbim de sancţiunile care se acordă pentru cei care nu respectă normele de trafic. Primarul general spunea că a primit doar două SMS-uri pentru parcări; imediat, întrebarea era câte amenzi s-au dat, câte maşini s-au ridicat, câte amenzi s-au plătit, pentru că nu există nicio ţară europeană sau din lume să faci ordine într-un oraş doar cu rugăminţi, există şi sancţiuni, iar aplicarea sancţiunilor, în acelaşi timp cu dezvoltarea infrastructurii, este soluţia care funcţionează”, a spus Ponta după ce a participat la conferinţa “Cities of Tomorrow”: dezvoltarea urbană, încotro?, organizată de Camera de Comerţ şi Industrie Româno-Germanǎ (AHK Romania) şi MEDIAFAX.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Discuţie Ponta – miniştri pe fonduri UE. Cei mai mulţi bani, alocaţi infrastructurii, dezvoltării şi agriculturii

     La discuţia de la Palatul Victoria sunt prezenţi toţi miniştrii economici.

    Cei mai mulţi bani din resurse comunitare vor fi alocate programelor de infrastructură, dezvoltare regională şi agricultură.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Pariul de milioane de dolari, câştigător. Cloud-ul cucereşte tot mai multe companii

    Când subsidiara locală a companiei americane IBM semna în anul 2010 un contract cu Petrom pentru a prelua pentru 10 ani administrarea abia construitului centru de date al companiei petroliere, aproape orice referire la termenul „cloud„ încă trebuia să fie urmată de paragrafe întregi de explicaţii ale conceptului, iar pentru multe companii mari scenariul în care ele urmau să renunţe la serverele proprii părea greu realizabil.

    La aproape trei ani de la acel moment, economia a depăşit recesiunea, însă a rămas încă în zodia creşterilor mici, forţând multe companii nu doar să-şi adauge în vocabular termenul cloud, ci şi să-i încerce puterile, dacă nu din convingere, măcar pentru a testa cum va arăta bilanţul contabil la finele anului cu alocări mai mici la capitolul cheltuieli de capital.

    „Piaţa din România este foarte dinamică pe partea de IT. Pe lângă efortul companiilor furnizoare de soluţii în cloud, clienţii au început să se autoeduce şi să îmbrăţişeze din ce în ce mai mult acest model de livrare a soluţiilor către utilizatorii finali„, spune Viorel Delinschi, business development executive în cadrul IBM pentru Europa de Sud-Est. Foarte mulţi clienţi, explică el, se arată interesaţi de cloud din mai multe motive – pe de-o parte este lipsa bugetelor pentru investiţii IT sau încercarea de a găsi o modalitate pentru rotunjirea profiturilor companiei într-un an fiscal, iar pe de altă parte este dorinţa de a îmbunătăţi cash-flow-ul şi restul indicatorilor financiari ai companiei.

    Schimbarea de atitudine a mediului de afaceri, până nu demult în totalitate reticent faţă de cloud computing, vine şi din faptul că există acum, inclusiv la nivelul celor câteva milioane de utilizatori de smartphone-uri şi tablete plus internet mobil din România, numeroase soluţii de cloud dedicate segmentului rezidenţial, de la cele de tipul Dropbox sau Microsoft Skydrive şi până la cele oferite pentru un abonament lunar de operatorii locali de telecom. Mai mult, nume mari de pe piaţa locală din alte industrii decât cea de IT&C, aşa cum este cazul Petrom, au făcut deja acest pas şi s-au mutat în cloud.

    La jumătatea anului trecut lista de clienţi a IBM, compania care a pariat cele câteva milioane de dolari în 2010 pentru construirea unui centru de date de unde să ofere altor companii servicii de cloud computing, număra deja câteva nume sonore, printre care Allianz, Axa, Bitdefender sau eMag. De ce au făcut toate aceste companii pasul spre soluţiile din centrul de date al IBM? Varianta scurtă a răspunsului: „Livrăm IT ca o utilitate – ca apa caldă„, explică Bogdan Popescu, global technology services manager al IBM România. Varianta mai lungă a răspunsului vine de la acelaşi executiv: „IBM pune la dispoziţie toată infrastructura necesară găzduirii aplicaţiilor de business: spaţiu securizat în centrul de date, echipamente hardware şi mentenanţa lor, infrastructura de comunicaţii, sistemele de virtualizare şi sistemele de operare – totul pentru o taxă lunară constantă„.

    În perspectivă, este clar că piaţa va creşte per ansamblu, spune oficialul IBM. Creşterea continuă a pieţei serviciilor de cloud va rezulta din adoptarea de servicii de acest gen pentru sistemele de producţie, în plus faţă de scenariile de dezvoltare şi testare, care au condus, în cele mai frecvente cazuri de utilizare, la serviciile publice de cloud din prezent. Dinamica pieţei variază considerabil atunci când se analizează dimensiunea pieţei de cloud şi creşterea domeniului în diferite regiuni ale lumii. Deşi previziunile de creştere sunt în general ridicate peste tot la nivel mondial, adoptarea serviciilor cloud variază în mod semnificativ în funcţie de ţară, mai punctează Delinschi.

    Pe plan local, IBM furnizează două soluţii de cloud computing – IBM SmartCloud Enterprise (destinată în primul rând întreprinderilor mici şi mijlocii) şi IBM SmartCloud Enterprise Plus (SCEă), care vine în completarea portofoliului de servicii administrate oferite în Centrul de Date operat de IBM România din Bucureşti. „Aceste soluţii SmartCloud sunt disponibile prin accesarea unui portal online, afirmă Viorel Delinschi, business development executivul IBM pentru Europa de Sud-Est, despre platforma care oferă acces rapid la serverele virtuale şi aplicaţiile IBM, ajutând companiile să reducă cheltuielile şi să îmbunătăţească vizibil flexibilitatea proceselor IT. România este printre primele ţări din Europa Centrală unde IBM a lansat un astfel de portal online. Semn că miza pariului de acum trei ani a fost cea corectă.

  • eMAG: Afaceri de 165 mil. euro în 2012 şi planuri de creştere până la 200 mil. euro în 2013

    eMAG a raportat afaceri de 165 de milioane de euro în 2012, în creştere cu 14%comparativ cu nivelul de 145 de milioane de euro înregistrat în 2011 şi de trei ori mai mare faţă de întreaga piaţă de electroIT estimată la 1,25 de miliarde de euro anul trecut şi 1,3 miliarde de euro în acest an.

    “Dacă la începutul anului ne aşteptam la o creştere de 10% a pieţei electroIT, aceasta nu a depăşit 4,5%, chiar cu ajutorul evenimentului de shopping Black Friday, care a generat 78% din creşterea întregului an”, a declarat Iulian Stanciu, directorul executiv al eMAG. Pentru reailerul online, Black Friday a însemnat 120.000 de produse vândute, stoc epuizat în primele patru ore, şi încasări de 12 milioane de euro în ziua de vineri, în timp ce întreg weekendul a însemnat vânzări de peste 25 de milioane de euro.

    “Din perspectiva retailului online stăm însă mai bine decât multe alte ţări. Dacă media pieţei europene este de 16,8% în ceea ce priveşte comerţul online pe acest segment, anul trecut în România 20,3% din vânzările de produse electroIT au fost vândute pe internet”, a mai spus Iulian Stanciu. Aproximativ 20,2% au fost vânzări în domeniu prin retailerii independenţi, 20,8% din vânzări au revenit hypermarketurilor şi magazinelor cash&carry, iar restul de 38,7% din vânzările electroIT s-au realizat în 2012 prin magazinele specializate. În acest an, ponderea online-ului este estimată să crească la 23,7%, cea a comercianţilor independenţi va stagna la 20,3%, retailerii specializaţi vor atrage 38,5% din vânzări, iar lanţurile mari de hypermarketuri vor avea o cotă mai redusă, de 17,5%, potrivit oficialilor eMAG.

    Prin comparaţie, ponderea vânzărilor de asemenea produse pe internet este de 18,4% în Elveţia, de 15,8% în Franţa, dar de numai 5% în Italia sau 2,5% în Portugalia. În Cehia, în schimb, online-ul deţine 33% din vânzările de electroIT, iar în Germania, de pildă, procentul este de aproximativ 21%.

    România este însă codaşă la cheltuiala pe cap de locuitor pentru electronice, electrocasnice şi IT, cu 66 de euro pe an, devansată de Bulgaria cu 86 de euro şi Ucraina (90 de euro). La polul opus al clasamentului se află Germania, cu 630 de euro cheltuiţi anual pe cap de locuitor pentru asemenea achiziţii, urmată de Austria cu 508 euro, Franţa (449 de euro), Slovacia (417 euro), Italia (294 euro), Spania (277 euro), Cehia (234 de euro) şi Grecia (164 de euro).

    La nivelul întregii industrii de retail, comerţul online de orice tip de produse înseamnă aproximativ 2% sau un miliard de euro, potrivit estimărilor companiei, în timp ce în Marea Britanie ponderea vânzărilor pe internet este de 13%, în SUA este de 8%, în Germania 7%, iar în Franţa retailul online înseamnă 5% din totalul industriei de retail, conform companiei de cercetare Forrester.

    În 2012, eMAG a vândut un produs la fiecare 10 secunde, iar durata medie de pregătire pentru livrare a unui produs a fost de 150 de secunde. eMAG a livrat anul trecut 12 milioane de tone de colete. De asemenea, retailerul a realizat investiţii totale de 5,5 milioane de euro, echivalentul a 3,3% din vânzări, din care 3 milioane de euro pentru infrastructură IT, 2 milioane de euro pentru logistică şi jumătate de milion de euro în traininguri pentru angajaţi, iar în plus a fost realizată şi extinderea în Bulgaria.

    Site-ul magazinului online a fost vizitat anul trecut de 74,5 de milioane de ori, în creştere faţă de nivelul de 53,9 de milioane din 2011 sau 31,7 de milioane din anul anterior. În fiecare lună, 3,3 de milioane de utilizatori trec pragul magazinului virtual unde sunt disponibile 180.000 de produse diferite.

    Cea mai mare comandă efectuată de o persoană fizică în 2012 a fost de 33.000 de euro, în timp ce achiziţia cea mai valoroasă a unui singur produs a fost cea a plottterului Eplson Stylus Pro GS6000 în valoare de 18.000 de euro. Totodată, cea mai dificilă livrare, realizată parţial cu bacul, a fost pentru o combină frigorifică şi un televizor, la Mila 23.

    Din depozitul eMAG, care ocupă o suprafaţă de aproximativ 13.500 de metri pătraţi, au plecat anul trecut 2.028 camioane cu marfă. Coletele livrate, în total 12 milioane de tone, au parcurs 200 de milioane de kilometri. În data de 24 noiembrie 2012 au fost livrate 18.900 de comenzi, cel mai mare număr înregistrat în depozitul companiei până în prezent.

    Pentru anul acesta, eMAG are în plan extinderea pe noi game de produse precum cele pentru copii, parfumuri şi cosmetice, precum şi mâncare şi accesorii pentru animale, ca parte a strategiei de dezvoltare al Marketplace, platformă care reprezintă în prezent aproximativ 10% din vânzările companiei. În plan sunt şi alte câteva showroom-uri, compania refuzând să ofere însă mai multe detalii. De asemenea, comenzile efectuate până în ora 15:00 vor putea fi livrate în aceeaşi zi oriunde în ţară, iar oficialii companiei spun că “vom oferi şi posibilitatea verificării coletului de către client şi avem în plan şi lansarea unui credit de consum”.

    Anul acesta, eMAG are în plan investiţii totale de aproximativ 6 milioane de euro şi, în termen de doi ani, şi-a propus să inaugureze un depozit de până la nouă ori mai spaţios decât cel folosit în prezent.

     

     

  • Boc: Primul an de guvernare USL a confirmat că Transilvania este oaia neagră a guvernării Ponta

    Fostul premier Emil Boc a declarat că primul an de guvernare USL a confirmat că “Transilvania a devenit oaia neagră a guvernării Ponta”, în condiţiile în care niciun proiect major de infrastructură nu a fost susţinut, în pofida contribuţiei pe care regiunea o are la bugetul naţional.

    Emil Boc a declarat, vineri, într-o conferinţă de presă, că toate proiecte din judeţele Transilvaniei “au fost trecute pe linie moartă”, în materie de finanţare şi susţinere, transmite corespondentul Mediafax.

    “Primul an de guvernare USL a confirmat, din nefericire, faptul că Transilvania a devenit oaia neagră a guvernării Ponta. Spun asta pentru că niciun proiect major de infrastructură nu a fost susţinut, în ciuda contribuţiei pe care Transilvania o are la bugetul naţional. Vă invit să faceţi o comparaţie între primul an de guvernare PDL şi primul an de guvernare Ponta în materie de infrastructură. 52 de kilometri de autostradă au fost finalizaţi în primul an de guvernare PDL – 2009 -, zero kilometri în guvernarea Ponta. Toate proiecte din judeţele Transilvaniei au fost trecute pe linie moartă, în materie de finanţare şi susţinere. Lipsa de implicare a Guvernului Ponta pentru continuarea Autostrăzii Transilvania, a hidrocentralei Tarniţa – Lăpuşteşti şi multe altele arată lipsa de interes a actualului Guvern”, a spus Boc.

    Potrivit acestuia, Guvernul Ponta ar trebui să dea socoteală la capitolul inflaţie, locuri de muncă şi investiţii, “cele care contribuie la creşterea economică a ţării”.

    Toate stirile sunt pe gandul.info

    Vasile Măgrădean, corespondenti@mediafax.ro

  • Boagiu: Cer premierului Ponta să-i demită pe Fenechiu şi Şova

     “Am cerut, miercuri, premierului Victor Ponta să îi demită pe miniştrii Relu Fenechiu şi Dan Şova pentru că ei nu ştiu ce au de făcut pe partea de infrastructură. Şi atunci mai bine se duc acasă şi lasă oameni competenţi, pentru că România nu are vreme de crescut politicieni care nu vor deveni maturi nici la 80 de ani”, a declarat presei, la Cluj-Napoca, Anca Boagiu.

    Ea i-a reproşat ministrului delegat pentru Proiecte de Infrastructură de Interes Naţional, Dan Şova, că nu a continuat contractul renegociat cu compania Bechtel, care cuprindea standarde clare privind costul unui kilometru de autostradă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Un fost director general al CFR Marfă, George Micu, a preluat conducerea CFR SA

     AGA CFR a respins, luni, planul de administrare propus administratorii în funcţie şi a numit un nou CA, din care fac parte George Micu, Sorin Mîndruţescu (CEO Oracle România), Peter Weiss (fost şef la Bancpost şi RBS România) şi George Micu (fost director general al CFR Marfă), alături de Florian Raimund Kubinschi şi Enache Jiru, administratori şi în fostul CA.

    După respingerea planului, directorul general, Dimitris Sophocleous, a anunţat că demisionează. Fosta conducere a CFR SA, selectată la începutul acestui an, în urma unui proces de recrutare a managementului privat, a acuzat factorul politic că este “disperat” să nu piardă controlul unei companii de stat şi a finanţărilor europene.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • CFR Marfă va prelua datorii la stat de 606 milioane lei de la CFR Infrastructură, prin compensare

     “Va fi o ordonanţă de urgenţă prin care CFR Marfă va prelua datoria de 606 milioane lei pe care CFR Infrastructură o are la ANAF. Prin această operaţiune, ANAF va descărca pe CFR Infrastructură de creanţă, iar CFR Marfă îşi va stinge parţial datoria pe care o are la CFR Infrastructură. În pasul al doilea, statul va putea transforma datoriile preluate în acţiuni, în vederea privatizării. Prin această procedură se scad semnificativ şi arieratele companiilor de stat monitorizate de FMI, şi se completează şi veniturile bugetare”, au declarat pentru MEDIAFAX sursele guvernamentare.

    Operaţiunea a fost discutată şi cu reprezentanţii Comisiei Europene.

    Potrivit strategiei de privatizare a CFR Marfă, aprobată de Guvern în luna februarie, CFR Marfă înregistra datorii totale de 1,8 miliarde lei, dintre care circa 600 milioane lei la buget şi 600 milioane lei către CFR Infrastructură, restul reprezentând penalităţi de întârziere şi restanţe către furnizori privaţi

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Şova: Încercăm să ne înţelegem cu Bechtel în privinţa despăgubirilor până în 30 aprilie

     Dan Şova a declarat, în cadrul unei vizite pe centura de ocolire a municipiului Cluj-Napoca pe relaţia Vâlcele – Apahida, că, în cazul în care despăgubirile se vor situa în limite normale, se va încheia un acord cu Bechtel, iar dacă nu, se va ajunge la arbitraj, dar în ambele situaţii contractul va înceta.

    “Cei de la Bechtel au acceptat ideea încetării contractului, până în 30 aprilie încercăm să ajungem la o concluzie privind despăgubirile pe care le-ar datora statul român. Nu pot să spun cât sunt acestea, nu vreau să anticipez. Soluţia, fie că va fi convergentă sau divergentă, va fi supusă aprobării Guvernului şi Guvernul va avea cuvântul final. Dacă despăgubirile se vor situa în limite normale, atunci vom avea un acord, dacă nu, vom merge la arbitraj, dar oricum contractul va înceta”, a spus Şova.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro