BusinessMagazin

Tag: infiintare

  • Cum transformi familia din jurul unei afaceri într-o instituţie?

    Transformarea unei afaceri de familie într-una rezistentă peste veacuri se leagă de o anumită cultură familială şi de modul cum aceasta este alimentată. Este de ajutor să vă întâlniţi regulat cu membrii familiei, să aveţi legi sau modalităţi de organizare clare, care să clarifice pentru fiecare membru al familiei care îi sunt obligaţiile. Este extrem de important de asemenea să aveţi aceleaşi valori de bază, iar aceasta este o chestiune de educaţie”, sunt sfaturile pe care Alteţa Sa Serenisimă Prinţul Philipp von und zu Liechtenstein, preşedintele LGT Group, le-a dat antreprenorilor români, în cadrul întâlnirii anuale Family Business Network, organizată de Asociaţia Family Business Network Romania, în parteneriat cu compania de consultanţă şi audit EY.

    LGT este un grup internaţional specializat în private banking şi administrarea averii private, deţinut de peste 80 de ani de Casa Princiară de Liechtenstein. În iunie anul curent, acesta gestiona active de 125,7 miliarde de franci elveţieni pentru clienţi privaţi şi instituţionali. Prinţul a avut o lungă carieră în cadrul LGT şi a lucrat şi în cadrul altor companii – unele tot de familie – printre care banca specializată în managementul activelor Banque Rothschild din Paris. Casa Princiară de Liechtenstein are un arbore genealogic întins pe sute de ani şi este de fapt cea a cărei nume a dat numele statului şi nu invers, potrivit Alteţei Sale Serenisime. Arborele familiei s-a ramificat, odată cu membrii acesteia, o dată cu afacerile micului stat cu aproximativ 40.000 de locuitori şi cu un PIB de aproximativ 5 miliarde de franci elveţieni.

    În prezent, membri ai familiei de Liechtenstein lucrează în cadrul grupului corporate al Casei Princiare de Liechtenstein – printre acestea numărându-se, alături de LGT, administrarea a 1.500 de hectare agricole şi forestiere din Austria Inferioară şi Stiria, ce includ peste 40 de hectare de viţă-de-vie administrate de Cramele Prinţului de Liechtenstein (Hofkellerei). Stat sărac în timpul războiului, Liechtenstein a devenit foarte bogat tocmai prin intermediul afacerilor de familie care s-au transmis de-a lungul generaţiilor. În timp ce Constituţia Familiei a luat naştere în cadrul familiei Alteţei Sale în urmă cu sute de ani – aceasta stabilind chiar şi excluderea membrilor familiei şi schimbarea numelui acestora în cazul în care nu îi respectau cerinţele –, în România ideea de listă de drepturi şi libertăţi, de  îndatoriri şi obligaţii pe care fiecare dintre membrii familiei trebuie să le respecte este încă neîmpământenită.

    3% din afacerile de familie româneşti au o astfel de constituţie, comparativ cu 19% la nivel mondial, potrivit ediţiei din 2015 a studiului realizat de compania de consultanţă şi audit EY ”Barometrul Afacerilor de Familie din România”, în urma consultării a 699 de oameni de afaceri. De fapt, 67% din companiile de familie locale nu au niciun fel de guvernanţă familială, indiferent că vorbim despre birou de familie – termen care acoperă toate formele de organizare şi serviciile implicate în managementul marilor averi – (15%), declaraţia misiunii familiei (5%) ori un cod de conduită (9%). Motivele sunt legate mai ales de „tinereţea” afacerilor de familie, majoritatea aflate la prima generaţie, aspect ilustrat şi de procentul scăzut al firmelor antreprenoriale ce au un consiliu de administraţie (24%). Succesul pe termen lung al afacerilor de familie este asigurat de valorile familiei şi de o guvernanţă corporativă bine pusă la punct, iar aceasta presupune – pe lângă forme de organizare precum consiliul de administraţie – problema succesiunii, nouă pentru antreprenorii locali, aflaţi în procent de 71% la prima generaţie în conducerea afacerilor lor. Procentul este însă chiar mai mare la nivelul întregii regiuni: în Europa Centrală şi de Est, 91% din afaceri sunt conduse de generaţia fondatoare.

     

  • Amenzi usturătoare pentru cei care circulă fără bilet

    Cei care călătoresc fără bilet în mijloacele de transport în comun ar putea fi amendaţi cu sume cuprinse între 100 şi 500 de lei, potrivit proiectului Legii serviciului de transport public de călători, pus în dezbatere publică pe site-ul Ministerului Dezvoltării.

    “Constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 100 lei la 500 lei, persoanele fizice care călătoresc cu mijloacele de transport public fără titlu de călătorie valabil, care refuză să prezinte organelor de control titlul de călătorie, care au un comportament inadecvat sau care deteriorează mijloacele de transport”, se arată în proiectul de act normativ.

    Proiectul mai prevede înfiinţarea Asociaţiei metropolitane de transport Bucureşti-Ilfov (AMTBI), în urma desfiinţării Autorităţii Metropolitane de Transport Bucureşti, înfiinţate în 2011, şi a Companiei de Transport Metropolitan Bucureşti – Ilfov (CTMBI).

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Doi fraţi au pus bazele companiei în 2007, iar în 2015 a fost prima firmă de IT&C care a ajuns pe bursa de la Bucureşti

    „O primă realizare profesională este faptul că am început să muncesc de foarte tânăr şi am deja 15 ani de muncă“, îşi descrie Mihai Logofătu începutul carierei.

    El şi fratele său, Cristian Logfătu, au pus în 2007 bazele companiei Bittnet System, prima firmă de IT&C care a ajuns pe bursa de la Bucureşti după ce s-a listat pe piaţa alternativă a bursei, AeRo, la data de 15 aprilie 2015.  SRL-ul înfiinţat de Mihai şi Cristian Logofătu este acum o companie listată, ce a avut o valoare de piaţă de 7,89 milioane de lei în prima zi de tranzacţionare, potrivit ZF.

    Inspirat de părinţi şi de fratele său, Mihai Logofătu a început să lucreze încă din liceu, în weekenduri şi în vacanţele de vară. „Primii bani i-am câştigat predând lecţii de tenis, apoi m-am implicat în organizări de evenimente, tipografie, amenajări ş.a.“, rememorează el traseul antreprenorial. Următoarea realizare profesională coincide şi cu următoarea etapă din carieră: în 2001, când avea doar 18 ani, a pus bazele alături de fratele său şi alţi tineri profesionişti centrului de training şi formare profesională în domeniul IT&C Academia Cisco Credis.

    Academia a devenit cea mai mare academie Cisco din regiunea Europa, Orientul Mijlociu şi Africa (EMEA), iar Logofătu este manager al acesteia şi în prezent. A înfiinţat firma specializată de consultanţă şi training IT Bittnet Systems în 2007,  an ce coincide cu absolvirea Facultăţii de Management din cadrul Academiei de Studii Economice din Bucureşti, decizie pe care o clasează drept cea mai importantă. „După opt ani de activitate, suntem convinşi că am luat cele mai bune decizii. Considerăm că Bittnet are potenţialul de a depăşi graniţele ţării şi că va deveni în următorii 5-7 ani un brand internaţional. Atragerea de capital, listarea la bursă, precum şi deschiderea primului birou regional (Cluj-Napoca), toate aceste lucruri confirmă încrederea totală pe care o avem în şansele proiectului nostru“, spune antreprenorul.

    În paralel carierei sale antreprenoriale, şi-a consolidat pregătirea teoretică. În 2009, a absolvit un program masteral în reţele de calculatoare, în cadrul Universităţii din Bucureşti, iar în 2012, un doctorat în management, în cadrul Universităţii din Craiova. În ce priveşte dificultatea deciziilor cu care s-a confruntat de-a lungul timpului, spune că în ultimii ani de criză, corelaţi cu etapa de creştere şi dezvoltare a afacerii Bittnet, foarte multe dintre hotărârile luate au fost dificile.  „Antreprenoriatul în IT şi mediul de afaceri, în general, seamănă cu un mix între sport şi război, ambele fiind contexte în care deciziile trebuie luate rapid, pe baza informaţiilor din momentul respectiv, unde trebuie să te lupţi până la final.“ 

  • Doi tineri provoacă sistemul bancar. Au realizat o metodă nouă de a schimba valuta

    Firma a fost fondată de doi estoniei, de Kristo Kaarmann şi Taavet Hinrikus, în urmă cu patru ani, care are 400 de angajaţi şi a transferat deja 4,5 miliarde de dolari  de la înfiinţare.

    “În timp ce multe sectoare au suferit mutaţii datorită avansului tehnologiei, în sectorul bancar nimic interesant nu s-a întâmplat în ultimii 20 de ani”, a spus Kaarmann.

    Amândoi se confruntau o aceeaşi problemă. Kaarmann era plătit în lire, dar trebuia să plătească facturile în Estonia în euro, iar Hinrikus era plătit în euro, dar avea nevoie de lire pentru cheltuielile zilnice. Cei doi şi-au trimis bani unul în contul celuilalt, fără alte taxe suplimentare. Astfel a apărut ideea înfiinţări TransferWise.

    Înainte Kaarmann a lucrat în calitate de consultat pentru companii precum PwC sau Deloitte şi sfătuia băncile cum să-şi îmbunătăţească sistemele, iar Hinrikus a fost unul dintre oamenii esenţial din cadrul Skype, unde a fost primul angajat al companiei.

    Modul în care funcţionează TransferWise este în felul următor: compania cuplează doi oameni care vor să facă schimb de valută, transfer peer-to-peer. Practic, un individ în loc să cumpere valută de la bancă, o cumpără de la un alt om. Pentru acest lucru TransferWise percepe o taxă de 1 liră pentru tranzacţii de până la 200 de lire apoi 0.5% din suma respectivă.

    Afacerea a atrans atenţia mai multor investitori, printre care Richard Branson, Virgin, Peter Thiel, co-fondatorul PayPal sau David Yu, unul dintre fondatorii Betfair.  În ianuarie 2015, compania a fost evaluată la 1 miliard de dolari, conform presei străine. În aceeaşi perioadă afacerea a crescut rapid în Statele Unite. A înregistrat o creştere de 40-50% pe lună de la începutul anului.

  • Doi tineri provoacă sistemul bancar. Au realizat o metodă nouă de a schimba valuta

    Înainte băncile aveau monopol pe acest domeniu foarte lucrativ, însă o să aibă  concurenţi serioşi în următori ani. Un exemplu este TransferWise, companie care se ocupă cu transferuri de bani direct de la un individ la altul, fără implicarea băncilor, relatează BBC.

    Firma a fost fondată de doi estoniei, de Kristo Kaarmann şi Taavet Hinrikus, în urmă cu patru ani, care are 400 de angajaţi şi a transferat deja 4,5 miliarde de dolari  de la înfiinţare.

    “În timp ce multe sectoare au suferit mutaţii datorită avansului tehnologiei, în sectorul bancar nimic interesant nu s-a întâmplat în ultimii 20 de ani”, a spus Kaarmann.

    Amândoi se confruntau o aceeaşi problemă. Kaarmann era plătit în lire, dar trebuia să plătească facturile în Estonia în euro, iar Hinrikus era plătit în euro, dar avea nevoie de lire pentru cheltuielile zilnice. Cei doi şi-au trimis bani unul în contul celuilalt, fără alte taxe suplimentare. Astfel a apărut ideea înfiinţări TransferWise.

    Înainte Kaarmann a lucrat în calitate de consultat pentru companii precum PwC sau Deloitte şi sfătuia băncile cum să-şi îmbunătăţească sistemele, iar Hinrikus a fost unul dintre oamenii esenţial din cadrul Skype, unde a fost primul angajat al companiei.

    Modul în care funcţionează TransferWise este în felul următor: compania cuplează doi oameni care vor să facă schimb de valută, transfer peer-to-peer. Practic, un individ în loc să cumpere valută de la bancă, o cumpără de la un alt om. Pentru acest lucru TransferWise percepe o taxă de 1 liră pentru tranzacţii de până la 200 de lire apoi 0.5% din suma respectivă.

    Afacerea a atrans atenţia mai multor investitori, printre care Richard Branson, Virgin, Peter Thiel, co-fondatorul PayPal sau David Yu, unul dintre fondatorii Betfair.  În ianuarie 2015, compania a fost evaluată la 1 miliard de dolari, conform presei străine. În aceeaşi perioadă afacerea a crescut rapid în Statele Unite. A înregistrat o creştere de 40-50% pe lună de la începutul anului.

  • Enciclopedia terorismului: Ce este şi ce vrea Statul Islamic?

    În iunie 2014, gruparea a declarat în mod oficial înfiinţarea unui „califat“, un stat guvernat în concordanţă cu legea islamică, sau Sharia, de către reprezentantul lui Dumnezeu pe Pământ, califul. Organizaţia a cerut musulmanilor din întreaga lume să jure supunere liderului Statului Islamic, Ibrahim Awad Ibrahim al-Badri al‑Samarrai, cunoscut mai degrabă sub numele de Abu Bakr al-Baghdadi.

    Statul Islamic a cerut şi altor grupări jihadiste din lume să îi accepte autoritatea supremă, iar multe dintre acestea au făcut deja acest lucru, între ele fiind şi mai multe ramificaţii ale reţelei al-Qaeda.

    Organizaţia Stat Islamic vrea să elimine obstacolele din calea reinstaurării domniei lui Dumnezeu pe Pământ şi să apere comunitatea musulmană, sau umma, de infideli şi apostaţi. Gruparea a salutat perspectiva unei confruntări directe cu coaliţia condusă de Statele Unite, văzută ca o prevestire a confruntării finale dintre musulmani şi inamicii lor, descrisă în profeţiile apocaliptice islamice.

    Statul Islamic îşi datorează existenţa defunctului Abu Musab al-Zarqawi, un iordanian care a înfiinţat Tawhid wa al-Jihad în 2002. Un an după invazia americană în Irak, Zarqawi a jurat credinţă lui Osama bin Laden şi a format al-Qaeda în Irak (AQI), care a devenit o forţă majoră pentru insurgenţă.

    După moartea lui Zarqawi în 2006, AQI a creat o organizaţie umbrelă, Statul Islamic în Irak (ISI), care a fost slăbită în mod constant de trupele americane şi de crearea consiliilor Sahwa (Deşteptare), de către triburile arabilor suniţi care i-au respins brutalitatea.

    Baghdadi, fost deţinut american, a devenit lider în 2010 şi a început să reconstruiască ISI. Până în 2013, ISI a comis din nou zeci de atacuri pe lună în Irak. Organizaţia s-a alăturat totodată rebelilor care luptă împotriva preşedintelui Bashar al-Assad în Siria, înfiinţând Frontul al-Nusra.

    În aprilie 2013, Baghdadi a anunţat unirea forţelor sale din Irak şi Siria şi crearea Statului Islamic din Irak şi Levant (ISIS). Liderii al-Nusra şi al-Qaeda au respins mişcarea, dar luptătorii loiali lui Baghdadi Baghdadi s-au desprins de al-Nusra şi au ajutat ca ISIS să rămână în Siria. La sfârşitul lui decembrie 2013, ISIS şi-a concentrat din nou atenţia în Irak şi a profitat de blocajul politic dintre guvernul condus de şiiţi şi minoritatea suniţilor arabi. Cu ajutorul triburilor şi foştilor susţinători ai lui Saddam Hussein, ISIS a preluat controlul asupra oraşului Falluja din centrul Irakului. În iunie 2014, ISIS a cucerit oraşul Mosul din nordul ţării, iar apoi a avansat spre Bagdad, masacrându-şi adversarii şi ameninţând să eradicheze numeroase minorităţi etnice şi religioase. La sfârşitul acelei luni, după ce şi-a consolidat controlul asupra mai multor zeci de oraşe, ISIS a declarat crearea califatului şi şi-a schimbat numele în Statul Islamic.

    Califul conduce o structură de consilii şi departamente administrative care sunt replicate la nivel regional şi local. Acestea coordonează o serie de funcţii şi servicii care includ securitate şi informaţii, finanţe, media, sănătate şi conflicte de familie sau legale.

    În septembrie 2014, directorul Centrului Naţional pentru Contraterorism din Statele Unite a declarat că Statul Islamic controlează o mare parte din bazinul Tigru-Eufrat, o regiune de o mărime similară cu cea a Marii Britanii, de circa 210.000 de kilometri pătraţi. Şapte luni mai târziu, armata americană a declarat că Statul Islamic a pierdut circa un sfert din teritoriul aflat sub control în Irak, echivalent cu 13.000-15.500 de kilometri pătraţi, dar suprafaţa controlată în Siria a rămas în mare parte neschimbată, pierderile din anumite zone fiind compensate de victoriile obţinute în altele.

    Cu toate acestea, datele nu reflectă neapărat situaţia din teritoriu. În realitate, militanţii Statului Islamic exercită un control deplin numai într-o mică parte din teritoriul respectiv, care include oraşe, drumuri principale, câmpuri petroliere şi facilităţi militare. Membrii grupării au libertate de mişcare în zone în mare parte nelocuite din afara zonelor de control, aşa cum sunt numite de Institutul pentru Studii de Război, dar vor avea probleme să le apere.

    În mod similar, nu este foarte clar cum trăiesc oamenii sub controlul parţial sau total al Statului Islamic din Siria şi Irak. În martie 2015, preşedintele Comitetului Internaţional pentru Crucea Roşie a estimat că este vorba despre peste 10 milioane de oameni dominaţi de ISIS.

  • BNR lansează o nouă monedă în circuit numismatic

    Caracteristicile monedei sunt următoarele: valoare nominală de 10 lei, din argint, formă rotundă, diametru de 37 de milimetri şi greutate de 31 de grame, potrivit site-ului BNR.

    Aversul monedei prezintă sediul Universităţii de Medicină şi Farmacie din Târgu-Mureş, o reprezentare parţială a unui laborator din universitate, valoarea nominală „10 LEI”, stema României, anul de emisiune „2015” şi inscripţia „ROMANIA”.

    Reversul monedei redă holul intrării principale în sediul Universităţii de Medicină şi Farmacie din Târgu-Mureş, siluetele unor absolvenţi, o reprezentare simbolică a ştiinţei medicale, inscripţiile „70 ANI”, „UNIVERSITATEA DE MEDICINA SI FARMACIE TARGU-MURES” şi „1945” – anul evenimentului aniversat.

    Monedele din argint, ambalate în capsule de metacrilat transparent, vor fi însoţite de broşuri de prezentare a emisiunii numismatice, redactate în limbile română, engleză şi franceză.

    Broşurile includ certificatul de autenticitate, pe care se găsesc semnăturile guvernatorului Băncii Naţionale a României şi casierului central.

    Tirajul acestei emisiuni numismatice este de 250 monede iar preţul de vânzare, exclusiv TVA, pentru moneda din argint, inclusiv broşura de prezentare, este de 320,00 lei, potrivit BNR.

    Monedele din argint dedicate împlinirii a 70 de ani de la înfiinţarea Universităţii de Medicină şi Farmacie din Târgu-Mureş au putere circulatorie pe teritoriul României.

    Punerea în circulaţie, în scop numismatic, a acestor monede din argint se realizează prin sucursalele regionale Bucureşti, Cluj, Iaşi şi Timiş ale Băncii Naţionale a României.

  • Chirurgul care vinde încălţări de 30 de milioane de lei

    Victor Tighinean are 46 de ani, este medic chirurg şi a înfiinţat încă din perioada rezidenţiatului o afacere în retailul de încălţăminte de import, ca francizat al companiei daneze Ecco. Cu patru ani în urmă, Ecco a preluat operaţiunile locale, iar Tighinean a rămas la conducerea firmei. Afacerile au crescut an de an cu procente de două cifre, dar medicul-antreprenor-executiv spune că România are un mare dezavantaj: numărul mic de turişti.

    Păi ce legătură este între numărul de turişti şi vânzările de pantofi?, pare întrebarea firească, cu un răspuns nu foarte evident. Multe magazine Ecco din capitale europene se bazază pe vânzările generate de turişti, pentru că un număr însemnat de călători, odată ajunşi în concediu, constată că nu au încălţăminte confortabilă şi sunt nevoiţi să cumpere, explică Tighinean. „Ca ritm de creştere a afacerilor, suntem peste evoluţiile din alte ţări, dar pe de altă parte şi nivelul vânzărilor este mai mic”, spune Tighinean, pe a cărui carte de vizită este trecută funcţia de managing director. Valoarea medie a bonului de cumpărături este de 100-110 euro, „trafic avem destul, problema este rata de conversie care se plasează în jurul a 5%, în vreme ce pe alte pieţe este de peste două ori mai mare. Dovadă că rulajele din perioadele de vânzări cu discount sunt comparabile cu volumele vândute în perioada octombrie-decembrie; în ultimele trei luni din an se realizează circa 40% din valoarea vânzărilor.”

    Absolvent al Facultăţii de Medicină din Cluj-Napoca, Tighinean a constatat, pe când era rezident, că nişa de încălţăminte sanitară nu era acoperită. Aşa a prins contur ideea unei afaceri, iar franciza Ecco s-a potrivit mănuşă pe intenţiile care i se conturaseră în minte la acel moment. Prin urmare, în 2004 a deschis primul magazin Ecco de pe piaţa locală, la Cluj, într-un spaţiu stradal; ulterior, acesta a fost relocat şi „în locul nostru funcţionează acum un magazin cu produse second‑hand”. Afacerile au crescut an de an, iar după şapte ani de prezenţă în sistem franciză, firma-mamă a decis să preia operaţiunile pe plan local.

    Din 2007, Victor Tighinean, care şi-a păstrat funcţia de conducere a afacerii Ecco, coordonează activitatea de la Cluj-Napoca, acolo unde se află şi acum sediul central al companiei. În afacere mai este implicată şi sora sa, care deţine funcţia de director economic, iar antreprenorul-executiv spune că dacă nu ar fi intrat în afaceri i-ar fi plăcut să profeseze în domeniul pentru care s-a pregătit.

    Sub conducerea medicului afacerist, reţeaua a ajuns la 25 de magazine, cel mai recent deschis, în vara acestui an, fiind spaţiul de pe Calea Dorobanţi, din Capitală. Bucureştiul este, de fapt, şi locul în care se află cele mai multe magazine Ecco pe plan local: 11. Cel mai recent deschis magazin Ecco are o suprafaţă de 88 mp, iar bugetul de investiţii a fost de 100.000 de euro. Retailerul mai are alte două spaţii stradale, deschise la Braşov şi Sibiu, de circa un an fiecare, iar despre evoluţia lor Tighinean spune că „este OK, sunt optimist”, fără a oferi mai multe detalii.

    Despre planurile pe care le mai are pentru anul în curs, managerul Ecco Shoes România afirmă că intenţionează să inaugureze cel puţin încă două magazine, dintre care unul la Timişoara, iar altul la Bucureşti; pentru asta, dar nu numai, Tighinean călătoreşte săptămânal fie prin ţară, fie peste hotare. La plusuri se aşteaptă şi de la vânzările din mediul online, magazinul virtual lansat în urmă cu trei ani urmând să ajungă anul acesta la vânzări de circa 1 milion de euro, faţă de încasările anului trecut, care s-au plasat la 700.000 de euro. În total, cifra de afaceri previzionată pentru anul în curs, deopotrivă pentru magazinele fizice, dar şi pentru cel virtual, ar urma să ajungă anul acesta la 30 de milioane de lei, în creştere cu circa 25% faţă de anul trecut, când s-a plasat la 23,4 milioane de lei.

  • Cum reuşeşte un sat din Transilvania să exporte afine în toată Europa

    Peste 50 de hectare cu afin se întind pe dealurile comunei Beriu, din judeţul Huendoara, acolo unde mai mulţi fermieri au înţeles că agricultura nu înseamnă doar grâu şi porumb ci, mai ales, culturile de nişă.

    Potrivit stiriagricole.ro, totul a început de la o firmă din Chile, care a cumpărat, în urmă cu şapte ani, 30 de hectare de teren în comuna Beriu, cunoscută pentru terenurile sale fertile. Întreaga suprafaţă a fost cultivată cu afini, iar cum afacerea a mers bine, localnicii s-au gândit să treacă şi ei la treabă şi şi-au înfiinţat propriile plantaţii.

    Potrivit sursei citate, cei care doresc să înfiinţeze o cultură de afin, pot utiliza o schemă de plantare de 3 metri între rânduri, iar plantele, între ele, cu o distanţă de minim 50 cm şi un metru. În funcţie de distanţele de plantare, densitatea pe un hectar poate fi cuprinsă 4.200 şi 6.600 de plante/hectar.

    Cititi mai multe pe www.voceatransilvaniei.ro