BusinessMagazin

Tag: imprumut

  • Grecia: austeritatea loveşte din nou

    Stournaras a prezentat situaţia ca pe un noroc, amintind că “troica” creditorilor externi (FMI, CE, BCE) a cerut de fapt tăieri de de 2,5 mld. euro. Inspectorii “troicii” care negociază eliberarea următoarelor tranşe de împrumut vor veni la Atena în noiembrie.

    Conform estimărilor “troicii”, Grecia se confruntă cu un necesar de finanţare neacoperit de 10,9 mld. euro până în 2015, din care 4,4 mld. euro în 2014.

    Şefa FMI, Christine Lagarde, a declarat recent că nu Grecia nu va mai fi nevoită să recurgă la “reduceri generalizate, nediferenţiate ale salariilor şi pensiilor”, dar nu a exclus necesitatea unor noi măsuri de corecţie fiscală. Pentru anul curent, estimarea oficială de scădere economică este de 3,8%, faţă de o estimare anterioară privind o scădere cu 4,2%.

  • De ţinut minte. Cifrele săptămânii

    37,1%
    gradul de intermediere financiară în iunie în termeni nominali, calculat ca pondere în PIB a creditelor acordate sectorului privat, în scădere faţă de 38,4% la sfârşitul lui 2012

    700 mil. euro
    suma trasă de România la 23 oct. din împrumutul de politici de dezvoltare în valoare de 1 mld. euro contractat în 2012 de la BIRD

    0,1%
    creşterea economică a Spaniei în T3 faţă de T2, prima după doi ani de recesiune

    86,9%
    ponderea datoriilor guvernamentale în PIB la nivelul UE în al doilea trimestru, în creştere de la 86% în trimestrul anterior

    1,1%
    creşterea în termeni reali a soldului creditului neguvernamental în luna septembrie faţă de august, până la 223 mld. lei


     

  • Bancherii încep să ieftinească creditele de consum de teamă că rămân fără clienţi. Topul băncilor în funcţie de dobânzile oferite

     Astfel, dacă în urmă cu un an puţine oferte coborau cu dobânzile sub 15% pe an, în prezent multe bănci au coborât cu costurile efective în zona 12-13% pe an, iar cele mai bune oferte au ajuns deja pe palierul de 10% pe an, arată datele agregate de portalul financiar conso.ro. De exemplu, Banca Transilvania îşi tentează clienţii care deţin un cont de salariu cu dobândă efectivă de 10,15% pe an, în timp ce Volksbank are în oferta standard un credit de consum cu un cost efectiv de 10,2% pe an.

    Bancherii au început să promoveze mai agresiv creditele de consum, principala ţintă fiind clienţii cu istoric bun de plată sau cei care îşi încasează salariul într-un cont curent. Jucătorii din piaţă spun că şi clienţii au devenit mai interesaţi să se împrumute, cererea venind în principal de la persoane care au luat credite cu dobânzi mari în trecut şi acum vor să-şi refinanţeze datoria veche la un cost rezonabil.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Se caută un înlocuitor pentru Euribor, indicatorul de referinţă pentru creditele în euro

    Banca Centrală Europeană (BCE) a reiterat joi apelul pentru crearea unui nou tip de indicator de referinţă pentru împrumuturile interbancare, care să înlocuiască ratele de referinţă pătate de scandaluri, precum Euribor sau Libor, scrie Reuters.

    BCE susţine că băncile ar trebui să se implice în continuare în stabilirea ratelor interbancare, iar celor care au renunţat la calitatea de contribuabili la ratele de referinţă să revină, în timp ce se constituie alternative.

    Dubiile legate de viitorul Euribor şi Libor au apărut în contextul unor scandaluri care au costat marile bănci miliarde de dolari şi funcţiile unor directori de top.

    “Este crucial ca să fie asigurată continuitatea acestor indici de referinţă,  în timp sunt luate în considerare reforme pe termen lung care ar face indicatoriprecum Euribor să fie bazaţi pe tranzacţii”, a anunţat BCE.

    Banca Centrală Europeană a anunţat că studiile efectuate recent de instituţie au arătat că în industrie se efectuează prea puţine activităţi de tranzacţionare pentru a crea un indicator de încredere,  care să înlocuiască actualul sistem pe bază de stimări care a dus la scandaluri de manipulare.

    “Sucesul unei noi indicator de referinţă depinde de nivelul de acceptare de care se va bucura”, a anunţat BCE.

  • Serbia este aproape de FALIMENT. Ţara aşteaptă un credit de urgenţă de un miliard de dolari de la Emiratele Arabe

     “Suntem practic la marginea falimentului. Măsurile de redresare a economiei vor fi dure, nu populiste, şi vor afecta între 300.000 şi 500.000 de angajaţi din sectorul public”, a declarat vicepremierul Aleksandar Vicic pentur Prva TV, preluată de Bloomberg.

    Guvernul va adopta măsuri de reducere a deficitului bugetar şi a datoriei publice, fără a afecta pensiile, protejate de Partidul Pensiilor, partener în coaliţia de guvernare.

    Deficitul bugetar al Serbiei va fi de 8,3% din PIB în acest an, potrivit estimărilor Fondului Monetar Internaţional (FMI).

    Guvernul vrea să reducă deficitul cu până la 1,6 miliarde euro până în 2016, pentru a consolida încrederea investitorilor, a declarat recent ministrul Finanţelor Lazar Krstic.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • BCR va intermedia o emisiune de obligaţiuni Transelectrica în valoare de 200 milioane lei

     Acţionarii au aprobat în AGA din 30 septembrie un plafon de 900 milioane lei (203,1 milioane de euro) pentru emisiuni de obligaţiuni în perioada 2013-2017 atât în lei, cât şi în valută.

    Tot atunci au fost decise şi caracteristicile emisiunii inaugurale din cadrul plafonului.

    Astfel, valoarea primei emisiuni va fi de 200 milioane lei, obligaţiunile vor avea scadenţa pe 5 ani, dobândă fixă, titlurile nu vor fi garantate, iar emisiunea va fi listată pe piaţa reglementată administrată de Bursa de Valori Bucureşti.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum încearcă Grecia să evite un nou ajutor extern

     Grecia analizează folosirea unor active imobiliare deţinute de stat ca garanţii pentru un împrumut care să acopere un deficit în finanţele guvernului în următorii doi ani, astfel încât să evite un nou pachet de ajutor financiar extern, scrie cotidianul elen Kathimerini.

    Din 2010, Grecia a încheiat acorduri de împrumut de 240 miliarde de euro cu UE şi FMI şi ar putea avea nevoie de încă 10 miliarde de euro.

    Acceptarea măsurilor de austeritate cerute de troica creditorilor externi pentru un nou împrumut ar putea fi dificilă politic pentru guvern.

    În consecinţă, una dintre variantele luate în calcul de MInisterul Finanţelor este înfiinţarea unui vehicul financiar special, cu directori din partea statului elen şi a creditorilor externi, care să emită obligaţiuni garantate cu activele imobiliare.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Twitter ar putea împrumuta mai multe sute de milioane de dolari, înainte de listarea la bursă

     Detaliile împrumutului nu sunt încă finalizate, potrivit Financial Times.

    Twitter ar urma astfel exemplul altor companii, precum Facebook şi Zynga, care au luat împrumuturi substanţiale înainte de listare pentru a profita de condiţiile favorabile, scrie publicaţia britanică.

    Compania negociază cu mai multe bănci, inclusiv JPMorgan Chase şi Morgan Stanley, au declarat surse apropiate situaţiei.

    Linia de finanţare ar putea depăşi 500 de milioane de dolari şi s-ar putea apropia de un miliard de dolari, a afirmat una dintre surse. O altă sursă a spus că nu a fost luată încă o decizie asupra sumei.

    Reprezentanţi ai Twitter şi ai celor două bănci au refuzat să comenteze.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Băncile europene cer BCE un nou program de lichiditate pe temen lung

     Efortul instituţiilor de credit de a obţine un nou program de finanţare ieftină pe termen lung arată cât de nesigur rămâne sistemul financiar european, potrivit cotidianului american Wall Street Journal (WSJ).

    Începând de la sfârşitul anului 2011, BCE a împrumutat 1.000 de miliarde de euro băncilor europene, pe o perioadă de trei ani. Programul, numit Operaţiune de Refinanţare pe Termen Lung (Long Term Refinancing Operation – LTRO), a fost lansat pentru a salva băncile care aveau probleme la accesarea de împrumuturi pe piaţa interbancară.

    LTRO este creditat cu temperarea – cel puţin pentru o perioadă – a crizei financiare din Europa, notează WSJ.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Expunerea băncilor străine pe România a scăzut în primele trei luni

     Datele se referă la activele finanţate extern din economie, inclusiv împrumuturi ale băncilor străine către companii, bănci şi instituţii de stat, obligaţiuni şi finanţarea subsidiarelor locale ale instituţiilor financiare străine.

    Astfel, finanţarea externă către economia românească a coborât de la 49,8 miliarde de dolari la sfârşitul anului trecut la 46,44 miliarde de dolari la finele lunii martie.

    Finanţarea din străinătate atrasă de economie a atins maximul istoric de 71,1 miliarde de dolari la finele anului 2008, înainte de criza mondială.

    Cititi mai multe pe www.medaifax.ro