BusinessMagazin

Tag: finante

  • Ce ministere vor avea bugete mai mari în 2017 decât în 2016

    Mai multe ministere vor avea anul acesta bugete mai mari, comparativ cu 2016, conform proiectului Legii bugetului de stat pe anul 2017. Printre acestea se numără Ministerul Economiei, al Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale, Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale, cel al Agriculturii etc.

    Bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) pentru acest am va fi de 17,337 miliarde de lei, cu 83,4% mai mult decât în 2016, alocarea bugetară fiind prevăzută să se majoreze la 20,165 miliarde de lei în 2018, 20,400 miliarde de lei în 2019 şi la 20,417 miliarde de lei în 2020, conform proiectului Legii bugetului de stat pe anul 2017, publicat luni de Ministerul Finanţelor.

    De asemenea, Ministerul Economiei va avea alocată o sumă de 225 milioane de lei pentru anul 2017, cu 23,89% în plus comparativ cu anul trecut. Iar Ministerului Public i-a fost alocat un buget cu circa 18,5% mai mare în 2017 decât anul trecut. Acesta va tinge 1,03 miliarde de lei.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Proiectul de buget pe 2017: Investiţii de 4,2% din PIB, deficit bugetar sub 3%

    Conform proiectului de buget postat pe site-ul Ministerului Finanţelor, veniturile bugetare se estimează că vor ajunge la 254,7 miliarde de lei, iar cheltuielile vor atinge 278,8 miliarde de lei. Investiţiile vor reprezenta 4,2% din PIB, în creştere faţă de execuţia pe 2016.

    Proiectul de buget pe anul 2017 este configurat pe un cadru macroeconomic cu o valoare a PIB de 815,195 mld. de lei şipe o creştere economică de 5,2%. Deficitul bugetar (cash) este estimat la 2,96% din PIB, în timp ce deficitul ESA este de 2,99% din PIB, cu încadrare în ţinta de deficit bugetar de sub 3% din PIB, potrivit Tratatului de la Maastricht.

    Veniturile bugetare proiectate pentru 2017 reprezintă 31,3% din PIB, fiind estimate la 254,717 miliarde de lei. Cheltuielile bugetare sunt estimate la 278, 817 miliarde de lei, ceea ce reprezintă 34,2% din PIB.

    Pentru proiectul de buget pe 2017 au fost luaţi în considerare următorii indicatori macroeconomici: o inflaţie medie anuală de 1,4%, un câştig mediu salarial net de 2.274 lei şi un curs mediu al euro de 4,46 lei. Se aşteaptă o majorare a numărului de salariaţi de 4,3%, concomitent cu reducerea ratei şomajului înregistrat la 4,3% la finalul anului 2017.

    Datoria guvernamentală, calculată conform metodologiei UE, este estimată la 37,7% din PIB, la un nivel sustenabil de sub 40% din PIB.

    Proiectul de buget pe 2017 are următoarele direcţii majore de acţiune: creşterea veniturilor populaţiei, investiţii sporite în infrastructură şi reducerea taxelor.

    – Creşterea veniturilor populaţiei îşi găseşte concretizarea în creşterea salariului minim de la 1 februarie 2017 la 1.450 de lei, în creşteri salariale în educaţie, în sănătate şi pentru alte categorii de angajaţi din sectorul public.

    – De exemplu, personalul plătit din fonduri publice din instituţiile şi autorităţile publice ale administraţiei publice locale beneficiază de la 1 februarie 2017 de o majorare salarială de 20%.

    – Tot atunci,creşte cu 50% cuantumul brut al salariilor personalului din cadrul instituţiilor publice de spectacole sau concerte, indiferent de subordonarea acestora.

    – Pensia minimă se majorează de la 1 martie de la 400 de lei, la 520 de lei.

    – De la 1 iulie 2017, punctul de pensie va creşte cu 9%, ajungând la 1.000 de lei.

    – Studenţii înmatriculaţi la forma de învăţământ cu frecvenţă, în instituţiile de învăţământ superior acreditate, beneficiază de gratuitate la transport intern feroviar la toate categoriile de trenuri, clasa a II-a.

    – Cuantumul alocat pentru constituirea fondului de burse şi protecţie socială a studenţilor se stabileşte la 201 lei/lună pe perioada derulării activităţilor didactice/student de la învăţământul cu frecvenţă, fără taxă de studii.

    – Vor fi scutite de impozit pensiile mai mici sau egale cu 2.000 de lei şi va fi eliminată obligaţia pensionarilor de a plăti contribuţii sociale de asigurări de sănătate.

    – La capitolul ,,Investiţii” alocarea bugetară prevede investiţii în infrastructură, sănătate, educaţie, agricultură, creşterea absorbţiei fondurilor europene, prin finanţarea unor proiecte prioritare care să conducă la realizarea unor rezultate concrete.

    – Se estimează că investiţiile vor reprezenta 4,2% din PIB, în creştere faţă de execuţia pe 2016 care a fost de 3,9% din PIB.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Proiecţia bugetară se află în pregătire. Au început întâlnirile la Ministerul Finanţelor, cu toate ministerele

    Ministrul Finanţelor, Viorel Ştefan a declarat că au început întâlnirile cu reprezentanţii ministerelor pentru proiecţia bugetară.

    “Până am plecat de la minister am apucat să facem evaluări cu Ministerul Apărării Naţionale, cu Ministerul de Interne, Ministerul Muncii, Ministerul Justiţiei şi Ministerul Mediului de Afaceri”, a declarat Viorel Ştefan.

    Acesta a spus joi, în şedinţa de Guvern, că doreşte ca până duminică seară să existe o listă completă a cheltuielilor. “De mâine începem să ne întâlnim cu reprezentanţii ministerelor astfel încât să ne putem încadra în termen şi pe 25 ianuarie legea să ajungă la Parlament”, a declarat, joi, Viorel Ştefan, ministrul Finanţelor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Viorel Ştefan, ministrul de Finanţe, despre banii care lipsesc din buget: Este necesar un audit al Curţii de Conturi

    “Faţă de proiecţia iniţială upgradată prin cele două rectificări bugetare, cea din august şi cea din noiembrie, pe execuţie se constată nerealizarea a 10 miliarde de lei la poziţia de venituri. Chestiunea este foarte serioasă, dar pe de altă parte îmbracă un caracter tehnic, de aceea cred că examinarea în cadrul comisiilor de specialitate, odată cu pronunţarea asupra celor două ordonanţe de rectificare bugetară din cursul anului 2016, în condiţiile de comisiile de specialitate pot beneficia şi de asistenţa Curţii de Conturi, este necesar un audit al Curţii de Conturi pentru a verifica condiţiile de legaliate şi de oportunitate în care s-au făcut aceste rectificări”, a declarat ministrul de Finanţe, Viorel Ştefan,care este prezent la şedinţa Comisiei de buget-finanţe a Camerei Deputaţilor.

    Viorel Ştefan a afirmat că, marţi, Birourile Permanente ale celor două Camere vor sesiza comisiile de specialitate ale Parlamentului.

    Întrebat dacă rectificările bugetare făcute de Guvernul Cioloş au “iz penal”, Viorel Ştefan a afirmat că aşteaptă auditul al Curţii de Conturi, dar “cu siguranţă” rectificările ridică un semn de întrebare aupra profesionismului guvernului Cioloş

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Anca Dragu, fostul ministru al Finanţelor: Presupusa gaură din buget a apărut din cauza slabei absorbţii a fondurilor europene

    Preşedintele Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, a anunţat că va face o comisie parlamentară de anchetă, deoarece s-a găsit o gaură în buget de 10 miliarde de lei. Anca Dragu, fostul ministru al Finanţelor, a explicat că nu este vorba de bani lipsă, ci doar de slaba absorbţie a fondurilor europene.

    “Bugetul se construieşte pe baza estimării creşterii economice, ţinându-se cont de estimarea veniturilor fiscale, care sunt şi cele încasate de ANAF. Acestea reprezintă circa 80% din total venituri. Dar mai sunt şi alte venituri, cum ar fi veniturile din fonduri externe rambursabile şi nerambursabile. Veniturile din fondurile europene sunt puse în egală măsură şi la venituri şi la cheltuieli. Ele nu sunt încasate de stat, ci reprezintă proiecte pe care entităţile publice vor să le implementeze în anul respectiv. Aceste venituri, care nu depind de Finanţe şi de ANAF, au o relevanţă mai mica în ceea ce priveşte deficitul bugetar. Pe de altă parte, dacă am tăia veniturile din fondurile europene, proiectele nu s-ar mai putea începe. Ori actualii guvernanţi de această diferenţă s-au legat. Fiindcă avem o diferenţă de venit, dar şi pe cheltuieli. Economia pe cheltuieli este chiar mai mare fiindcă am făcut economii şi la alte cheltuieli fiindcă deficitul a ieşit sub ţintă. Cu alte cuvinte nu s-a atins ţinta de absorbţie a fondurilor europene”, a declarat, pentru MEDIAFAX, Anca Dragu.

    Aceasta spune că în lunile noiembrie şi decembrie, pe TVA încasările au fost aparent mai mici din cauza rambursării mai mari de TVA (un plus de 1 miliard în decembrie).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Liviu Dragnea a găsit cele 10 miliarde în prognoză

    Preşedintele Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, a declarat, luni, că cele două comisii de buget-finanţe din Senat şi Camera Deputaţilor se vor constitui, ca urmare a solicitării conducerii Parlamentului, în comisii de anchetă privind rectificările pozitive operate de Guvernul Cioloş în 2016.

    ”Mâine vom avea un Birou Permanent Reunit pentru a repartiza la Comisiile de buget-finanţe din Cameră şi Senat cele două ordonanţe de rectificare bugetară din anul 2016, cea din august şi cea din noiembrie. Pentru că până astăzi aceste ordonanţe nu fuseseră repartizate la comisiile de specialitate. O să le cerem Comisiilor de specialitate buget-finanţe, înainte de a întocmi raportul, să se constituie în comisii de anchetă şi să facă o anchetă asupra procedurii şi asupra veridicităţii datelor care au stat la baza celor două rectificări pozitive”, a spus Dragnea.

    El a susţinut că ”gaura” de miliarde este diferenţa dintre veniturile prognozate şi cele realizate. Liderul PSD a precizat că, în conformitate cu programarea iniţială, la adoptarea bugetului pentru 2016 veniturile era estimate pe final de an la 231,1 miliarde lei, iar la sfârşitul anului veniturile au fost de 221,1 miliarde lei, mai puţin cu 10 miliarde.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Romanul finanţelor şi al contabilităţii

    Contabilitatea poate fi pentru muritorii de rând mai înspăimântătoare decât algebra, aşa că în momentul în care cineva vine şi explică, dintr-o perspectivă pragmatică, cu răbdare şi talent, cum trebuie să citeşti un bilanţ sau să interpretezi rapoartele financiare anuale, la ce date trebuie să fii atent şi care este semnificaţia acestora, nu poţi decât să saluţi acest demers.

    Să o salutăm dară pe Tina Celnicu, fost CFO, financiar controller şi treasury manager în multinaţionale şi în companii antreprenoriale, de genul Fiberxnylon, Holcim, Interhome, Diamedix, dar şi consultant de business. 

    Dacă veţi căuta pe internet, veţi găsi recomandări de genul „se citeşte ca o carte poliţistă”, pentru că lucrarea Tinei Celnicu combină seriozitatea expertului cu talentul povestitorului, iar aventura lui Martin, eroul volumului de contabilitate aplicată, în lumea antreprenoriatului are ceva din munca unui detectiv, dar un detectiv căzut pe mâna unui senior înţelept, care îl călăuzeşte în aventura sa. Martin porneşte o mică afacere şi descoperă modul în care trebuie să se ocupe şi să citească cifrele din rapoartele financiare.

    Care este treaba cu pantofii, veţi întreba. Un pantof este contabilitatea afacerii, iar celălalt este partea de finanţe. „Sunt pantofii aceia pe care ne putem baza, potriviţi pentru şoselele multinaţionalelor, dar şi pentru uliţele neasfaltate ale start-up-urilor. Purtând aceşti pantofi, Martin şi Ariadna, secondaţi de Lucia şi Andrei, au reuşit să călătorească prin lumea afacerilor cu mult mai multă naturaleţe. Ei sunt acum mai dispuşi să pună întrebări despre cifre, mai puţin stânjeniţi de tabele şi formule, mai capabili să vadă businessul pe de-a întregul”, explică Tina la finalul volumului.

    Tina Celnicu vine un demers unic şi special pe piaţa românească, o carte care explică mult mai bine decât un manual tocmai domeniile care par cel mai puţin accesibile din administrarea unei afaceri. Citiţi cartea, fie că sunteţi începător în lumea afacerilor, fie că sunteţi un manager experimentat.
     

  • Ministrul britanic de Finanţe nu exclude posibilitatea ca Londra să plătească pentru acces la piaţa comună şi după Brexit

    Ministrul britanic de Finanţe, Philip Hammond, a declarat că nu poate exclude posibilitatea ca Londra să contribuie la bugetul Uniunii Europene în schimbul accesului la piaţa comună şi după Brexit, scrie The Associated Press.

    Marţi, cu ocazia reuniunii miniştrilor de Finanţe ai UE, Hammond a subliniat că doreşte să reducă la minim efectele negative ale separării Marii Britanii de Blocul comunitar.

    “Cred că este în interesul tuturor, de pe ambele ţărmuri ale Canalului Mânecii, ca procesul să fie pe cât este posibil de lin pentru a minimaliza consecinţele negative pentru relaţiile foarte complexe care există între industria europeană şi bancile finanţatoare din Londra”, a declarat oficialul britanic.

    În ceea ce priveşte posibilitatea unor viitoare contribuţii la anumite organizaţii, Hammond a declarat că Londra “va studia care este oferta, care sunt costurile şi apoi vom decide dacă este o afacere bună sau nu”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Provocările Europei

    După anii în care Europa a fost zguduită de criza economică, a apărut un nou test pentru bătrânul continent: exitul Marii Britanii. O decizie care poate să devină un precedent ce ameninţă „visul european”. Wolfgang Schäuble, ministrul german de finanţe, povesteşte de ce referendumul privind Brexitul este încă un semnal de alarmă ce reprezintă expresia unor nemulţumiri comune.

    Într-un moment în care atenţia întregii Europe este concentrată pe Brexit şi implicaţiile acestuia, Wolfgang Schäuble, ministrul de finanţe german, a povestit în timpul unei vizite în România de ce referendumul privind Brexitul este încă un semnal de alarmă ce reprezintă expresia unor nemulţumiri comune. În aceste condiţii, el a invocat necesitatea unor eforturi suplimentare din partea instituţiilor europene pentru a se apropia de cetăţeni în condiţiile în care „punţile dintre institţiile europene şi cetăţeni au devenit greu de identificat”.

    Schäuble a atenţionat că Europa nu este în cea mai bună situaţie istorică şi nu ar trebui să ne amăgim. Iar problema de bază este că majoritatea cetăţenilor nu înţeleg prea bine ce înseamnă Europa pentru ei. „Este necesar ca Europa să vină cu măsuri vizibile, palpabile. Să demonstrăm că se pot depăşi problemele, dar doar rămânând uniţi”, a spus Wolfgang Schäuble la Bucureşti, sosit într-o vizită anunţată din scurt.

    În privinţa Brexitului, ministru de finanţe german a transmis un mesaj ferm spunând că europenii nu trebuie să dea dovadă de foarte mare flexibilitate în discuţiile legate de ieşirea Marii Britanii din UE. Şi a avertizat că dacă Marea Britanie vrea să menţină accesul la piaţa unică, trebuie să respecte toate regulile.

    „Toţi regretăm decizia luată. Este o decizie a britanicilor. Este treaba lor să decidă asupra evoluţiei lor. Este clar că ne afectează pe toţi. Însă, britanicii trebuie să aleagă. Trebuie să le spunem că dacă vor să menţină accesul la piaţa comună, atunci trebuie să respecte toate regulile pieţei comune. Dacă nu vor să le accepte, nu pot avea acces la piaţa UE. Nu trebuie să dăm dovadă de foarte mare flexibilitate”, a subliniat ministrul de finanţe german.

    Intenţia este de a minimiza efectele negative ale Brexitului atât asupra Uniunii Europene, cât şi asupra Marii Britanii, susţine oficialul german. „Trebuie să dăm dovadă de coeziune în Europa, să demonstrăm că regulile sunt valabile pentru toţi. Trebuie să le dovedim oamenilor că Europa reprezintă plusvaloare.”

    Liderii Uniunii Europene au avertizat Marea Britanie că va putea menţine accesul la piaţa comunitară doar dacă va contribui la bugetul european şi va permite circulaţia cetăţenilor UE pe teritoriul britanic.

    Wolfgang Schäuble, cel mai puternic ministru din cabinetul cancelarului Angela Merkel, a fost la originea multor decizii importante luate de liderii zonei euro din ultimii ani. În stadiile timpurii ale crizei, Schäuble a propus crearea unui „Fond Monetar European” pentru a salva statele aflate în dificultate, idee considerată radicală la acea vreme. După un an şi jumătate, zona euro a pus bazele unui mecanism de finanţare permanent, Mecanismul European de Stabilitate, instituţie care seamănă cu fondul monetar dorit de Schäuble. Tot Schäuble a iscat vâlvă prin poziţia inflexibilă în negocierile dure privind datoria Greciei.

    Acum Schäuble aduce în discuţie necesitatea politicilor fiscale şi monetare comune la nivelul UE, spunând că multe probleme din Europa ar fi uşor de rezolvat, dar nu suntem gata pentru implementare. El a amintit de o declaraţie a preşedintelui Băncii Centrale Europene (BCE), Mario Draghi, conform căreia dacă nu respecţi regulile pe care tu le-ai făcut şi le-ai impus, nu poţi avea pretenţia ca alţii să aibă încredere în moneda ta.

    Un adept al austerităţii şi al regulilor stricte, Wolfgang Schäuble a susţinut ideea ca Uniunea Europeană să modifice sistemul instituţional astfel încât regulile privind deficitul bugetar să se aplice cu stricteţe. El a criticat recent Comisia Europeană pentru atitudinea flexibilă faţă de Franţa, Spania, Italia şi Portugalia. Şi a propus ca reglementările privind deficitul să fie implementate de Mecanismul European de Stabilitate în condiţiile în care din cauza caracterului „politic“, Comisia Europeană evită să aplice riguros reglementările privind deficitul bugetar.

    „Trebuie să luptăm în continuare împreună, pentru ca regulile să fie respectate. Avem o uniune bancară pe care am sprijinit-o şi am dus-o mai departe. Dorim să ne îndreptăm spre uniunea pieţelor de capital. Este centrul integrării UE şi contribuie la stabilitatea acesteia.”

    Una dintre problemele recente care au evidenţiat fragilitatea unităţii la nivelul Uniunii Europene este problema migranţilor, după cum a amintit ministrul de finanţe german. „Fluxurile de migranţi, din Orientul Mijlociu şi Africa, fie că ne place sau nu, pot pune în pericol stabilitatea noastră internă. Este nevoie de o protecţie comună a frontierelor. Trebuie să distribuim echitabil povara. Trebuie să colaborăm cu statele învecinate, astfel încât traficanţii de migranţi să fie opriţi. Pledez pentru o abordare umanistă. Să nu îi mai lăsăm pe refugiaţi să moară în Marea Mediterană. Altfel, nu mai trebuie să vorbim de valori europene. Solidaritatea nu înseamnă niciodată o stradă cu sens unic. Există mai multe posibilităţi.”

  • BNR: Rezerva valutară a crescut uşor în noiembrie, dar valoarea rezervei totale a scăzut

    „La 30 noiembrie 2016, rezervele valutare se situau la nivelul de 34,38 miliarde de euro, faţă de 34,34 miliarde de euro la 31 octombrie 2016”, se arată într-un comunicat transmis vineri de Banca Naţională a României (BNR). Însă valoarea rezervei totale a scăzut, pe fondul deprercierii aurului.

    În cursul lunii au avut loc „intrări de 804 milioane de euro, reprezentând alimentarea contului Comisiei Europene, modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituţiile de credit, alimentarea conturilor Ministerului Finanţelor Publice şi altele”. Tot în noiembrie, au avut loc „ieşiri de 764 de milioane de euro, reprezentând modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituţiile de credit, plăţi de rate şi dobânzi în contul datoriei publice denominate în valută şi altele”, arată BNR.

    Rezerva de aur s-a menţinut la 103,7 tone, iar în condiţiile evoluţiei preţurilor internaţionale, valoarea acesteia s-a situat la 3,73 miliarde de euro.

    Potrivit BNR, rezervele internaţionale ale României (valute plus aur) la 30 noiembrie 2016 au fost de 38,12 miliarde de euro, faţă de 38,22 miliarde de euro la 31 octombrie 2016.

    Plăţile scadente în luna decembrie 2016 în contul datoriei publice denominate în valută, directe sau garantate de Ministerul Finanţelor, însumează circa 130 de milioane de euro.