BusinessMagazin

Tag: europa

  • Criza imobiliară îşi face simţită prezenţa în una dintre cele mai importante pieţe de real-estate din Europa: Suntem în cel mai rău moment din ultimii 30 de ani

    Pe piaţa imobiliară din Suedia, construcţia de noi locuinţe a scăzut la mai mult de jumătate în primul trimestru, în condiţiile în care una dintre cele mai grave crize imobiliare din lume continuă să se agraveze, scrie Bloomberg.

    Numărul total de locuinţe noi care au intrat în faza de construire a fost de 7.437 în primul trimestru, faţă de 16.675 în aceeaşi perioadă a anului 2022, potrivit datelor Statistics Sweden. Deşi cele mai recente cifre vor fi probabil revizuite substanţial din cauza unui decalaj în raportare, direcţia de deplasare a sectorului este clară.

    „Ne aflăm în cea mai gravă criză de după anii ’90. Construcţia de noi locuinţe se va reduce cu peste 50% în următorii doi ani”, a declarant Anna Broman de la Federaţia Suedeză de Construcţii.

    Comisia Europeană se aşteaptă ca Suedia să sufere cea mai mare contracţie economică din Uniunea Europeană în acest an, în condiţiile în care ratele mai mari ale dobânzilor vor afecta cheltuielile de consum şi o piaţă imobiliară în care se preconizează că preţurile vor continua să scadă după o recentă revenire.

    În centrul problemelor Suediei se află o piaţă imobiliară disfuncţională, care nu numai că a cimentat diviziunile sociale, dar le-a şi dus la extrem.

    Boomul imobiliar al ţării – care a dus la o creştere a preţurilor cu aproape 250% în ultimii 20 de ani – a fost alimentat de costurile de împrumut foarte mici şi de o penurie de proprietăţi de închiriat. Această lipsă de locuinţe a împins familiile mai sărace în locuinţe supraaglomerate. Totodată i-a împins pe alţii să cumpere – valoarea totală a creditelor ipotecare a crescut cu 459% în ultimii 20 de ani.

    Înainte de cea mai recentă criză, datoria gospodăriilor, inclusiv ipotecile şi datoriile de consum, au crescut vertiginos la peste 200% din venitul disponibil, potrivit celor mai recente date ale OCDE din 2021. Acest nivel este dublu faţă de cel din Germania.

    Banca centrală consideră că împrumuturile imobiliare reprezintă cel mai mare risc din sistemul financiar suedez  şi a avertizat cu privire la impactul creşterii datoriei gospodăriilor asupra tuturor elementelor economice , de la consum la falimente şi credite neperformante.

  • Produsul de la care a început anul trecut marea mărire de preţuri a tuturor produselor revine la nivelul de dinaintea scumpirilor

    Preţurile europene pentru gaz au ajuns la cel mai jos nivel de la jumătatea lui 2021, când Vladimir Putin abia începea să strângă robinetul şi să provoace o explozie a inflaţiei. Acum când situaţia s-a schimbat radical, inflaţia pare să-şi piardă din avânt, iar economiile primesc un moment de respiro, scrie Bloomberg.

    Scăderea nu a atenuat doar presiunea asupra bugetelor gospodăriilor. Ea îl lasă totodată pe Vladimir Putin şi fără una dintre cele mai puternice instrumente de negociere – capacitatea de a bloca aprovizionarea regiunii.

    În condiţiile în care unii comercianţi prezic că preţurile pe termen scurt ar putea fi uneori chiar negative în această vară, situaţia nu ar putea fi mai diferită de cea din luna mai a anului trecut. Atunci, preţurile la termen erau de patru ori mai mari decât în prezent, iar ţările au fost nevoite să revigoreze producţia de cărbune pentru a menţine lumina aprinsă după ce Rusia a redus livrările de gaz.

    Existau, de asemenea, îngrijorări cu privire la penurie şi la posibilitatea ca Europa să reuşească să umple depozitele de gaz la timp înainte de iarnă. Acum, stocurile sunt peste medie şi ar putea chiar să fie umplute în timpul verii, şi înainte de termen.

    Contractele futures olandeze de referinţă au scăzut timp de opt săptămâni consecutive şi se află sub 25 de euro pe megawatt oră, cel mai scăzut nivel din mai 2021.

    Importurile crescute de gaze naturale lichefia contractate pentru a înlocui livrările ruseşti au ajutat, la fel ca şi o iarnă relativ blândă, ceea ce a însemnat că regiunea nu a fost nevoită să apeleze prea mult la depozitele sale. Rezervele sunt pline în proporţie de aproape 67% pentru Europa, faţă de o medie de cinci ani de aproximativ 50%. Rezervele germane sunt la 73%, potrivit datelor furnizate de Gas Infrastructure Europe.

    Slăbiciunea economică joacă, de asemenea, un rol prin reducerea consumului de energie. Redresarea Chinei a pierdut din avânt, industria prelucrătoare europeană se află într-o criză profundă, iar Germania a înregistrat o contracţie neaşteptată în primul trimestru, ceea ce a dus-o în recesiune.

    În plus, Europa a făcut presiuni pentru a construi mai multe surse de energie regenerabilă. Noile parcuri solare şi eoliene şi condiţiile meteorologice favorabile au contribuit la reducerea nevoii de gaz pentru producerea de energie electrică în acest an, ceea ce a redus şi mai mult cererea.

    Pentru gospodării, beneficiile legate de preţ sunt evidente. Inflaţia din zona euro a încetinit probabil la 6,3% în luna mai, cel mai scăzut nivel de chiar înainte ca Rusia să invadeze Ucraina. În raportul care va fi publicat marţi, economiştii de la Nomura spun că se aşteaptă să vadă „preţuri mai mici la energia angro care ajung la consumatori pe scară largă în întreaga zonă euro”.

    Pentru majoritatea sectoarelor, criza a început atunci când Rusia a invadat Ucraina în februarie 2022. Pentru energie, a început acum doi ani, când Moscova a început să preseze pentru prima dată aprovizionarea prin refuzul de a creşte livrările către Europa prin Ucraina. Acum, Ucraina este ultima rută rămasă pentru gazul rusesc prin conducte către Europa de Vest, după ce legătura Nord Stream către Germania, închisă, a fost avariată în septembrie.

    Piaţa urmăreşte îndeaproape cererea de gaze din partea Chinei. Preţurile europene la gaze ar putea scădea şi mai mult, sub 20 de euro pe megawatt-oră, dacă importurile chinezeşti de GNL se vor dovedi foarte slabe, potrivit analiştilor de la Energy Aspects.

    În Europa, preţurile actuale scăzute nu declanşează o creştere a cererii industriale, care a fost redusă anul trecut în timpul creşterii costurilor energiei. Dacă şi când va reveni acest lucru este una dintre cele mai mari întrebări pentru comercianţii de gaze care încearcă să vadă când piaţa va atinge cel mai jos prag, pentru a putea vorbi ulterior de o revenire. Unii cred că o parte din problemele industriei se vor permanentiza şi vor fi departe de a fi rezolvate chiar şi dacă preţurile energiei rămân la pământ.

     

  • Europa răsuflă uşurată: Preţul gazului a scăzut la nivelul din 2021, înainte ca Putin să pună economia mondială pe foc

    Preţurile europene pentru gaz au ajuns la cel mai jos nivel de la jumătatea lui 2021, când Vladimir Putin abia începea să strângă robinetul şi să provoace o explozie a inflaţiei. Acum când situaţia s-a schimbat radical, inflaţia pare să-şi piardă din avânt, iar economiile primesc un moment de respiro, scrie Bloomberg.

    Scăderea nu a atenuat doar presiunea asupra bugetelor gospodăriilor. Ea îl lasă totodată pe Vladimir Putin şi fără una dintre cele mai puternice instrumente de negociere – capacitatea de a bloca aprovizionarea regiunii.

    În condiţiile în care unii comercianţi prezic că preţurile pe termen scurt ar putea fi uneori chiar negative în această vară, situaţia nu ar putea fi mai diferită de cea din luna mai a anului trecut. Atunci, preţurile la termen erau de patru ori mai mari decât în prezent, iar ţările au fost nevoite să revigoreze producţia de cărbune pentru a menţine lumina aprinsă după ce Rusia a redus livrările de gaz.

    Existau, de asemenea, îngrijorări cu privire la penurie şi la posibilitatea ca Europa să reuşească să umple depozitele de gaz la timp înainte de iarnă. Acum, stocurile sunt peste medie şi ar putea chiar să fie umplute în timpul verii, şi înainte de termen.

    Contractele futures olandeze de referinţă au scăzut timp de opt săptămâni consecutive şi se află sub 25 de euro pe megawatt oră, cel mai scăzut nivel din mai 2021.

    Importurile crescute de gaze naturale lichefia contractate pentru a înlocui livrările ruseşti au ajutat, la fel ca şi o iarnă relativ blândă, ceea ce a însemnat că regiunea nu a fost nevoită să apeleze prea mult la depozitele sale. Rezervele sunt pline în proporţie de aproape 67% pentru Europa, faţă de o medie de cinci ani de aproximativ 50%. Rezervele germane sunt la 73%, potrivit datelor furnizate de Gas Infrastructure Europe.

    Slăbiciunea economică joacă, de asemenea, un rol prin reducerea consumului de energie. Redresarea Chinei a pierdut din avânt, industria prelucrătoare europeană se află într-o criză profundă, iar Germania a înregistrat o contracţie neaşteptată în primul trimestru, ceea ce a dus-o în recesiune.

    În plus, Europa a făcut presiuni pentru a construi mai multe surse de energie regenerabilă. Noile parcuri solare şi eoliene şi condiţiile meteorologice favorabile au contribuit la reducerea nevoii de gaz pentru producerea de energie electrică în acest an, ceea ce a redus şi mai mult cererea.

    Pentru gospodării, beneficiile legate de preţ sunt evidente. Inflaţia din zona euro a încetinit probabil la 6,3% în luna mai, cel mai scăzut nivel de chiar înainte ca Rusia să invadeze Ucraina. În raportul care va fi publicat marţi, economiştii de la Nomura spun că se aşteaptă să vadă „preţuri mai mici la energia angro care ajung la consumatori pe scară largă în întreaga zonă euro”.

    Pentru majoritatea sectoarelor, criza a început atunci când Rusia a invadat Ucraina în februarie 2022. Pentru energie, a început acum doi ani, când Moscova a început să preseze pentru prima dată aprovizionarea prin refuzul de a creşte livrările către Europa prin Ucraina. Acum, Ucraina este ultima rută rămasă pentru gazul rusesc prin conducte către Europa de Vest, după ce legătura Nord Stream către Germania, închisă, a fost avariată în septembrie.

    Piaţa urmăreşte îndeaproape cererea de gaze din partea Chinei. Preţurile europene la gaze ar putea scădea şi mai mult, sub 20 de euro pe megawatt-oră, dacă importurile chinezeşti de GNL se vor dovedi foarte slabe, potrivit analiştilor de la Energy Aspects.

    În Europa, preţurile actuale scăzute nu declanşează o creştere a cererii industriale, care a fost redusă anul trecut în timpul creşterii costurilor energiei. Dacă şi când va reveni acest lucru este una dintre cele mai mari întrebări pentru comercianţii de gaze care încearcă să vadă când piaţa va atinge cel mai jos prag, pentru a putea vorbi ulterior de o revenire. Unii cred că o parte din problemele industriei se vor permanentiza şi vor fi departe de a fi rezolvate chiar şi dacă preţurile energiei rămân la pământ.

     

  • Eşti pasionat de călătorii? O companie te plăteşte pentru a te plimba gratuit o lună cu trenul prin Europa

    Călătoriile cu trenul de noapte la cuşetă sunt un trend în 2023.
    Poate aplica oricine cu vârsta de peste 18 ani, care cunoaşte limba engleza şi este dispus să exploreze Europa şi să scrie despre experienţa sa.
    Persoana care câştigă va călători gratuit şi va primi suma de 575 de euro, plus alte beneficii oferite firmă.
    Compania Radical Storage plăteşte un pasionat de călătorii pentru a explora Europa cu trenul de noapte pe parcursul unei luni din vara aceasta. Persoana care câştigă va călători gratuit şi va primi suma de 575 de euro, plus alte beneficii oferite firmă.

    Călătoriile cu trenul de noapte la cuşetă sunt un trend în 2023. Popularitatea acestor deplasări au inspirat compania să angajeze o persoană care să testeze trenurile de noapte şi să călătorească gratuit prin Europa.

    Oferta companiei include un abonament lunar Interrail pentru Europa, până la cinci călătorii de noapte pe rute diferite, folosirea gratuită timp de o lună a reţelei Radical Storage pentru depozitarea bagajelor şi 575 de euro pentru cercetare şi munca depusă.

    Cititi mai multe pe www.alephnews.ro

  • Criza imobiliară îşi face simţită prezenţa în una dintre cele mai importante pieţe de real-estate din Europa: Suntem în cel mai rău moment din ultimii 30 de ani. Construcţia de locuinţe se va reduce mai mult de jumătate în doi ani

    Pe piaţa imobiliară din Suedia, construcţia de noi locuinţe a scăzut la mai mult de jumătate în primul trimestru, în condiţiile în care una dintre cele mai grave crize imobiliare din lume continuă să se agraveze, scrie Bloomberg.

    Numărul total de locuinţe noi care au intrat în faza de construire a fost de 7.437 în primul trimestru, faţă de 16.675 în aceeaşi perioadă a anului 2022, potrivit datelor Statistics Sweden. Deşi cele mai recente cifre vor fi probabil revizuite substanţial din cauza unui decalaj în raportare, direcţia de deplasare a sectorului este clară.

    „Ne aflăm în cea mai gravă criză de după anii ’90. Construcţia de noi locuinţe se va reduce cu peste 50% în următorii doi ani”, a declarant Anna Broman de la Federaţia Suedeză de Construcţii.

    Comisia Europeană se aşteaptă ca Suedia să sufere cea mai mare contracţie economică din Uniunea Europeană în acest an, în condiţiile în care ratele mai mari ale dobânzilor vor afecta cheltuielile de consum şi o piaţă imobiliară în care se preconizează că preţurile vor continua să scadă după o recentă revenire.

    În centrul problemelor Suediei se află o piaţă imobiliară disfuncţională, care nu numai că a cimentat diviziunile sociale, dar le-a şi dus la extrem.

    Boomul imobiliar al ţării – care a dus la o creştere a preţurilor cu aproape 250% în ultimii 20 de ani – a fost alimentat de costurile de împrumut foarte mici şi de o penurie de proprietăţi de închiriat. Această lipsă de locuinţe a împins familiile mai sărace în locuinţe supraaglomerate. Totodată i-a împins pe alţii să cumpere – valoarea totală a creditelor ipotecare a crescut cu 459% în ultimii 20 de ani.

    Înainte de cea mai recentă criză, datoria gospodăriilor, inclusiv ipotecile şi datoriile de consum, au crescut vertiginos la peste 200% din venitul disponibil, potrivit celor mai recente date ale OCDE din 2021. Acest nivel este dublu faţă de cel din Germania.

    Banca centrală consideră că împrumuturile imobiliare reprezintă cel mai mare risc din sistemul financiar suedez  şi a avertizat cu privire la impactul creşterii datoriei gospodăriilor asupra tuturor elementelor economice , de la consum la falimente şi credite neperformante.

  • Europa înlocuieşte cu succes livrările de motorină din Rusia

    Uniunea Europeană reuşeşte să înlocuiască livrările de motorină din Rusia, de departe cel mai important furnizor extern al blocului înaintea unei interdicţii asupra importurilor pe mare instituite în februarie, notează Bloomberg.

    Livrările din Orientul Mijlociu şi SUA sunt în creştere puternică.

     

  • Planurile ambiţioase ale şefului Ryanair, Michael O’Leary: să dubleze numărul de pasageri transportaţi în Europa, până la 300 de milioane anual în 2034

    Directorul executiv al Ryanair, Michael O’Leary, a promis că va face presiuni pentru o creştere vertiginoasă şi va câştiga o cotă de piaţă mai mare în faţa rivalilor din Europa, în timp ce îşi propune să dubleze numărul de pasageri în următorul deceniu.

    Noul obiectiv ambiţios al companiei aeriene de a transporta 300 de milioane de pasageri anual până în 2034 ar fi mai mult decât a reuşit până acum orice companie aeriană.

    “Cred că teza conform căreia nu mai există creştere în Europa, [şi că] Europa este complet epuizată, este greşită”, a declarat el pentru Financial Times.

    Compania a cumpărat 300 de aeronave pe distanţe scurte în cadrul unei tranzacţii de 40 de miliarde de dolari cu Boeing la începutul acestei luni. Dar unii investitori şi analişti se întreabă dacă mai sunt suficienţi pasageri de transportat în Europa, în special într-o perioadă de creştere a preocupărilor legate de climă, când factorii de decizie politică măresc taxele pe carbon pentru zboruri.

    O’Leary a fost de acord că rata de creştere a companiei aeriene se va tempera la aproximativ 4-5% pe an, dar a spus că acest lucru este suficient pentru a atinge previziunile sale. El a spus că există încă suficient spaţiu pentru a fura cote de piaţă de la rivalii din Europa de Vest, precum şi pentru a stimula cererea pe noile pieţe din Europa Centrală şi de Est.

    “Atâta timp cât nu facem vreo prostie – ceea ce este o provocare zilnică în această industrie – vom continua să ştergem pe jos cu orice altă companie aeriană din Europa”, a spus el.

    Ryanair a fost câştigătorul aviaţiei europene după pandemie, intrând pe noi pieţe în timp ce rivalii mai slabi din punct de vedere financiar se retrăgeau. Transportatorul este deja cel mai mare din Europa după numărul de pasageri; se aşteaptă să transporte un număr record de 168 milioane de pasageri în anul care se încheie la sfârşitul lunii martie, cu 13% mai mult decât înainte de Covid.

    Alex Irving, analist la Bernstein, preconizează o încetinire inevitabilă a creşterii companiei aeriene, pe măsură ce industria se stabilizează în urma pandemiei. Piaţa sa de origine, Europa de Vest, este “în esenţă complet penetrată”, a spus el.

    “Ratele de creştere cu două cifre, şi chiar cu o singură cifră ridicată, erau sustenabile cât timp era mai mică, dar, ca o companie aeriană cu aproape 600 de avioane, nu poate menţine aceste rate fără a strica randamentele”, a spus el.

    În schimb, Irving se aşteaptă ca Ryanair să treacă de la o creştere ridicată la returnarea de numerar către acţionari şi estimează plăţi de 2 miliarde de euro pe an în viitorul apropiat.

    Cu toate acestea, O’Leary nu se lasă afectat de îndoieli. Vorbind în birourile Ryanair de lângă aeroportul din Dublin, el a redus modelul de afaceri la trei cuvinte: “cel mai mic cost câştigă”.

  • Adrian Sârbu: China va cuceri lumea prin corupţie

    “Democraţia este principala ţintă a modelului economic şi social chinez. Înlocuirea democraţiei de tip liberal şi a modelului occidental, bazat pe respectul omului, (…) aflat în centrul universului, opus unei noţiuni abstracte de bunăstare şi de renunţare la libertatea individuală.

    China este în marş către cucerirea lumii, economic (…) o va face şi cultural şi va veni cu această cultură perversă, a unui comunism revopsit, o combinaţie între ceea ce ei numesc confucianism şi maoism (doctrina lui Xi).

    E o formulă inacceptabilă pentru noi, cei care am trăit în democraţie. E ca şi cum ţi s-ar schimba aerul pe care îl respiri”.

     

    Trebuie să ne trezim. Suntem în război cu China

    “Că 23% dintre conaţionalii noştri vor să trăiască într-un model chinezesc nu este dezamăgitor, este alarmant. (…)

    Dar înainte de a discuta, de a ne întreba în ce lume vrem să trăim, să constatăm că trebuie să ne trezim. Suntem în război cu China (…) China e în război cu noi. Cine suntem noi? Teritoriile pe care trebuie să le ocupe economic şi demografic. Care sunt ăstea? Occidentul.

    E pregătită (China) să facă asta? Are şi un plan. Cum va face? Cu multă inteligenţă, insidios şi în forţă.

    Ştie Occidentul asta? Ştie foarte bine.  De aceea e la Hiroshima o întâlnire a G7. Aceeaşi simbolistică (…)

    Credem noi că acţiunea Chinei, foarte programatică, anunţată în documentele semnate de Xi, va fi de natură militară? În niciun caz. China va cuceri lumea prin corupţie. Va corupe lideri care să intre în proiecte educaţionale, economice favorabile populaţiei lor. Va începe cu lideri din economii slabe, abandonate de Occident. (…) este unul din subiectele  reuniunii G7 de la Hiroshima”.

     

    23% dintre români au uitat ce înseamnă să trăieşti în nelibertate

    “China va veni ca şi sarpele Ka, să vorbească pe limba noastră, să se ipostazieze, să ne mimeze  şi să ne intre în cultură pentru că principalul clash între China şi lumea occidentală e unul cultural, de valori (…)

    Ce i se pune în faţă chinezului în faţă când se naşte ? Pentru el, pe scara de valori, pe locul unu e mâncatul şi pe locul doi reproducerea, nu libertatea pe care noi începem s-o considerăm superfluă. De aceea, 23% dintre români spun: domne, aş trăi (ca şi în) China. De ce? Au uitat ce înseamnă să trăieşti în nelibertate”.

     

    Obiectivul Chinei este să devenim chinezi

    “Astăzi suntem în trezire. O parte din noi. Recunoaştem că suntem în război? O parte din noi. Se va consacra această stare de război complet neobişnuit între noi şi China? Da. Care e obiectivul Chinei? Simplu. (…) Dacă tot ce vom folosi noi (este) made in China, cu ce mai plătim noi, China, ca să cumpărăm ce e made in China? Păi nu mai avem. Deci ce avem de ales? Să ne subordonăm modelului economic şi social chinez şi să devenim chinezi. Ultrasimplu”.

     

    Dacă nu ne apucăm de treabă, cultura chineză va prevala

    “Sigur noi am vrea să continuăm să trăim în România. (…) e visul nostru ca România să fie în Europa şi noi să ne simţim în Europa cum ne simţim în România (…) Vin în fiecare zi neaşteptat de multe semnale de trezire (…) care spun: apucaţi-vă de treabă! Dacă noi România, noi Europa (…) nu o să ne apucăm de treabă, în ritmul în care ar trebui să ne mişcăm (…) cultura Chinei va prevala pentru că (…) o bună bucată din geografia globului este aliniată culturii chineze. Vedem cea mai surprinzătoare prăbuşire culturală, prăbuşirea Rusiei şi care vrea, nu vrea se va alinia Chinei. Dar vom vedea o prăbuşire culturală a altor valori din Asia şi, doamne fereşte, să cadă şi India şi să urmeze modelul chinezesc care înseamnă stat superautoritar, suspendarea democraţiei”.

     

    Modelul blockchain va revoluţiona sistemele politice

    “China promite visul de aur al al omenirii: toată lumea are de mâncare, acces la educaţie, entertainment, cultură. Care e preţul pe care îl cere China? Supuneţi-vă elitelor. Cred că există şi alt model şi acest model ţine de democraţie şi de evoluţia tehnologică astăzi. Să luăm modelul blockchain. În primul rând va revoluţiona sistemele politice. Blockchain  înseamnă că fiecare din cei  20 milioane de români este responsabil de guvernarea României. (…) Poţi vota o decizie guvernamentală la nivel de douăzeci de milioane de oameni într-o milisecundă. Nu numai că poţi vota, dar aplicând blockchain-ul asupra unei naţiuni cum ar fi România, poţi prognoza decizii. Prin urmare, cred că experienţa (comunismului revopsit al) Chinei va influenţa spectaculos societăţile democratice care vor înţelege unde au greşit şi vor evolua. Nu cred că acea Chină în care s-ar putea să fim obligaţi să trăim va fi China lui Xi Jin Ping şi a Partidului Comunist. Cred că poate fi China lui Jack Ma. Şi a tânărului (din piaţa Tien an Men) care a stat singur din faţa tancului şi care nu ştia că înaintea lui Arhimede a spus: da-ţi-mi un punct de sprijin şi voi muta Pământul din loc”.

     

     

     

  • Europa în primul rând: Europa are nevoie de mai multe fabrici şi mai puţine dependenţe, susţine Emmanuel Macron

    Preşedintele francez Emmanuel Macron a anunţat măsuri menite să impulsioneze procesul de inversare a declinului industrial al Franţei în cadrul eforturilor de a contura o re­acţie la masivele subvenţii anunţate de America pentru sectoarele sale verzi, subliniind în cadrul unui inter­viu cu Financial Times că această bă­tă­lie pentru reindustrializare trebuie purtată la nivelul întregii Europe.

    „În ultimii ani, UE a trebuit să în­frunte două crize majore. Iar, din cau­za pandemiei şi războiului din Ucraina, ne-am recunoscut depen­den­ţele strategice şi am decis să ac­ţio­năm pentru a le reduce. Noi, euro­penii ne-am pus de acord cu privire la importanţa de a ne păstra controlul asupra propriului destin şi am pre­gătit calea către o Europă mai su­ve­rană“, a declarat acesta.

    Măsurile anunţate de preşedinte sunt menite în acelaşi timp să-i re­clă­dească acestuia poziţia în plan politic la nivel intern, scrie Bloomberg. Li­derul francez încearcă să-şi reseteze preşedinţia după un conflict aprins legat de modificările aduse sistemu­lui de pensii.

    Angajamentele asumate includ o utilizare extinsă a creditelor fiscale pentru investiţii, simplificarea proce­du­rilor pentru deschiderea de noi fa­brici şi creşterea finanţării pentru e­du­caţie şi pregătire profesională. Gu­vernul va modifica de asemenea bonusurile pentru maşini electrice pentru a le exclude pe cele produse cu o amprentă de carbon ridicată, o măsură ce va susţine producţia euro­peană.

    Iniţiativele sunt menite să solu­ţio­neze problema slăbiciunii industri­a­le a Franţei, guvernul fiind îngrijo­rat că subvenţiile americane ar putea exacerba problemele locale.

    Potrivit Politico, măsurile anun­ţa­te de Macron ar putea amplifica ten­siunile transatlantice. Macron a cri­ticat în mod activ subvenţiile anun­­ţate de administraţia america­nă, Fran­ţa sub conducerea lui Macron ju­când un rol mai pronunţat de „po­liţist rău“ în discuţiile cu Washing­tonul.

    Franţa a prezentat de asemenea un plan de lansare a unui fond de investiţii de 2 miliarde de euro pentru metale vitale, notează Euractiv. Ini­ţial, statul va contribui cu 500 mili­oane de euro la fond, sectorul privat venind cu restul.

    „Vrem să ancorăm noii campioni ai revoluţiei industriale, hidrogen, maşini electrice“, a declarat ministrul francez al industriei, Roland Lescure.

    În acest context, cu ajutorul unor subvenţii masive şi unei activităţi intense de lobby, Franţa a luat faţa Germaniei şi Olandei atrăgând o investiţie majoră din partea ProLogium din Taiwan într-o gigafabrică de baterii pentru maşini electrice, potrivit Reuters.

    Revenind la măsurile anunţate de Macron, unele vor fi prezentate în cadrul unui aşa-numit proiect de lege pentru industria verde săptămâna viitoare, în timp ce altele care afectează finanţele publice vor fi incluse în proiectul de buget pe 2024, relatează Bloomberg.

    Costul schimbărilor trebuie să fie zero, orice noi cheltuieli urmând să fie finanţate prin reduceri în alte părţi.

    Modificările privind subvenţiile pentru maşini cu o amprentă scăzută de carbon sunt aşteptate a fi finalizate în următoarele luni.

     


     

     

  • Lupta pentru apă din Spania, un avertisment pentru întreaga Europă că nu este de glumit cu seceta

    Europa se confruntă pen­tru al doilea an consecutiv cu o secetă extremă şi temperaturi foarte ridica­te. Seceta pune presiune pe resurse de apă foarte preţioase şi pune în­tregul continent în alertă, potrivit Bloomberg.

    În Letur, din centrul Spaniei, un grup de fermieri încearcă să menţină funcţional un sistem de irigaţii ex­trem de vechi pe care aceştia îl consi­deră sustenabil. Fermierii locali se tem că anii de secetă îi vor determina pe marii cultivatori să încerce să le folosească sursele de apă.

    Lupta pentru apă generează con­flicte între diferite grupuri: grupuri mari de agribusiness şi micii fermieri, activişti de mediu şi grupurile de lobby pro-business, autorităţi locale şi centrale.

    Goana după apă iscă noi temeri privind furturile de apă. Există deja peste un milion de puţuri ilegale folo­site pentru irigaţii în Spania, arată datele Greenpeace.

    În Pulpi, seceta îi determină pe fermieri să cumpere sau să ia în arendă terenuri cu acces la apă aflate la mare distanţă. Cursa pentru apă din Spania ar putea prevesti ce se va în­tâm­pla pe restul continentului.

    Europa s-a confruntat cu una din­tre cele mai secetoase şi mai calde ierni din ultimele decenii, după ce a înregistrat precipitaţii extrem de scăzute şi temperaturi foarte ridicate în 2022, o combinaţie care ar putea pu­ne în pericol jumătate din conti­nent şi agrava o secetă care ar putea afecta aprovizionarea cu apă atât pentru agricultură, cât şi pentru con­sum, notează laprensalatina.com.

    Sudul continentului este în spe­cial afectat. Spania a aprobat recent măsuri în valoare de peste 2 miliarde de euro pentru diminuarea impactu­lui secetei prelungite cu care se con­fruntă, relatează Politico.

    Vasta majoritate a pachetului de măsuri va fi folosită pentru construi­rea unei noi infrastructuri în dome­niul apei, creşterea reutilizării apei re­ziduale urbane şi reducerea tarife­lor pentru fermieri. Susţinerea de stat pentru sectorul agricol se va ridica la 784 milioane de euro. Şi Franţa se confruntă cu o secetă acută, în special în regiunile sudice şi estice.

    Precipitaţiile de la începutul lunii mai nu vor fi probabil suficiente pentru soluţionarea crizei. Sectoarele agriculturii şi zootehniei au fost avertizate că 2023 ar putea fi un „an negru“ pentru producţie.

    Italia înregistrează de asemenea o secetă îngrijorătoare care a afectat în special valea principalului râu, Po. Cotele celui mai lung râu al Italiei, Po, sunt la cel mai scăzut nivel, sufocând cea mai productivă regiune agricolă a ţării.

    Râurile uscate blochează transporturile de mărfuri şi afectează producţia de energie. Acestea pot aduce de asemenea pierderi uriaşe fermierilor din ţări cu sectoare agricole puternice, ca Spania şi Italia.

    Seceta afectează deja şi 89% din teritoriul Portugaliei, în special în zonele din sud.

    Schimbările de vreme sunt în linie cu estimările ştiinţifice privind scăderea nivelului de precipitaţii şi creşterea temperaturilor în Europa, însă nivelul actual de secetă fusese previzionat de-abia pentru anul 2043, scrie Bloomberg.